clujust.ro

RIL vizând următoarea problemă de drept: Furtul prin ruperea etichetelor antifurt este simplu sau calificat?

Pe rolul instanțelor au intrat în ultimii ani numeroase dosare privind furturi de haine sau alte bunuri din magazine prin ruperea sistemului de siguranță (hard tag). Unele instanțe au considerat că este furt simplu, altele că este în formă calificată, astfel că s-a ajuns la Recurs în interersul legii.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte a promovat RIL vizând următoarea problemă de drept : ”fapta de furt săvârşită prin scoaterea/ruperea sistemului de siguranţă plasat pe bun intruneşte condiţiile de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art.228 alin.1 din Codul penal sau pe cele ale art.228 alin.1 raportat la art.229 alin.1 lit.e din Codul penal”.

Examenul jurisprudenţei naţionale evidenţiază trei orientări cu privire Ia Incadrarea juridică a faptei de furt săvârşite prin scoaterea/ruperea sistemului de siguranţă plasat pe bun, relevând astfel caracterul neunitar al acesteia.

  1. Intro primă opinie s-a apreciat că fapta de sustragere a unui bun dintr-un magazin prevăzut cu sistem de alarmă, precedată de scoaterea/ruperea sistemului de siguranţă aplicat pe obiectul sustras, pentru a impiedica declanşarea sistemului de alarmă, Intruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt simplu, prevăzute de art.228 alin.1 din Codul penal.

in acest sens s-a retinut că Hotărârea de Guvern nr.1010 din 25 iunie 2004, de aplicare a normelor metodologice şi a documentelor prevăzute în Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, instituie norme tehnice privind proiectarea şi realizarea sistemelor tehnice de protecţie şr alarmare impotriva efracţiei şi menţionează că sistemul de alarmare Impotriva efracţiei cuprinde : subsistem antiefracţie, televiziune cu circuit inchis şi control acces.

Spre deosebire de aceste sisteme, structurate ‘in maniera descrisă anterior, etichetele detaşabile antifurt (hard tag-uri antifurt) conţin in interior un circuit electronic care declanşează o alarmă sonoră şi optică ‘in momentul trecerii produselor printre porţile antifurt. Etichetele antifurt sunt scoase de pe produse la vânzare.

Rezultă, aşadar, că mecanisme relativ simple din categoria etichetelor detaşabile antifurt nu pot fi asimilate sistemelor complexe de alarmă ori de supraveghere in sensul art.229 alin.1 lit.e din Codul penal.

in plus, s-a arătat că această agravantă a fost introdusă de legiuitor având in vedere realitatea socială actuală, când tot mai multe proprietăţi sunt dotate cu sisteme de alarmă sau de supraveghere, şi nu de puţine ori infractorii recurg la anihilarea acestor sisteme pentru facilitarea comiterii infracţiunii.

Un alt argument invocat xn susţinerea opiniei este acela că, pentru a indeplini cerinţa legală care o Incadrează in varianta calificată analizată, fapta de furt trebuie săvârşită prin scoaterea din funcţiune, in scopul facilitării acţiunii de sustragere, a unui sistem de alarmă in Intregul său, făcându-1 integral neoperaţional cu privire la toate componentele sale, iar nu prin compromiterea temporară a unei părţi componente a acestui sistem, numai ‘in raport cu bunurile sustrase (porţile senzormatice care captează semnalele tag-urilor antifurt montate individual pe obiectele sustrase), fără vreo intervenţie tehnică asupra sistemului de alarmă al magazinului, ca ansamblu de echipamente.

Totodată, s-a mai susţinut că. Inlăturarea elementelor de siguranţă ar putea fi apreciată ca Inlăturarea unui obstacol, ceea ce ar putea conduce la reţinerea unui furt comis prin efracţie.

In concluzie, s-a reţinut că 1n ipoteza scoaterii sistemului de siguranţă plasat pe un bun, nu este scos din funcţiune sistemul antifurt pentru magazine, privit în totalitatea lui, intrucât celelalte elemente rămân in funcţiune portile antifurt, antenele, unitatea de dezactivare a dispozitivelor de siguranţă montate pe diferitele obiecte sistemul continuând să detecteze astfel eventualele obiecte asupra cărora s-ar exercita o acţiune de sustragere şi cu privire la care elementele de siguranţă nu au fost scoase.

In acest sens, 1n sesizarea formulată. de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti sunt invocate un număr de 6 hotărâri judecătoreşti aparţinând Curţilor de Apel Bucureşti (patru) şi Iaşi (două.).

Pe de altă parte, 1n urma verificării din oficiu a jurisprudenţei la nivel naţional au fost identificate în susţinerea aceleiaşi orientări un număr de 12 hotărâri pronunţate de instanţe din circumscripţia a 3 curţi de apel (Anexele 1 12).

  1. in cea de-a doua orientare s-a reţinut că, in ipoteza dată, fapta Intruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prevăzute de art.229 alin.1 lit.e din Codul penal.

În susţinerea opiniei s-a argumentat că fapta este substanţial diferită de o infracţiune de furt formă simplă, intrucat această ipoteză presupune inlăturarea unui mijloc de protecţie/securitate/siguranţă instalat suplimentar pe bun, chiar in scopul impiedicării furtului. Ca atare, poate fi considerat similar sistemelor de asigurare prirt Incuiereiblocare pentru care ar fi necesară efracţia. S-a apreciat că trebuie reţinut furtul calificat chiar şi 1n situaţia care sistemul de alarmă nu este distrus, ci doar Inlăturat, scopul normei legale fiind de a sancţiona mai sever faptele de furt comise prin Inlăturarea unor astfel de sisteme.

Pe de altă parte, din modul de redactare a textului legal, printr-o interpretare literală, rezultă că pentru a putea reţine elementul circumstanţial de agravare prevăzut de alin.1 lit.e al art.229 din Codul penal nu este necesară o acţiune materială asupra sistemului de alarmă sau o acţiune prin care este Intreruptă alimentarea electrică a acestuia, semnificaţia textului fiind aceea de a face nefuncţional sistemul de alarmă, care ‘in ipoteza dată este compus din mai multe elemente (tag antifurt/poartă antifurt).

Faţă de realitatea socială actuală şi specificul sistemelor de alarmă folosite de magazinele care comercializează diverse produse, se apreciază că Indepărtarea tag-urilor antifurt sau izolarea semnalului acestora reprezintă o intervenţie asupra structurii tehnice a sistemului, de natură să afecteze insuşi modul de funcţionare al dispozitivului, având In vedere că la momentul trecerii cu bunul sustras prin dreptul porţilor antifurt nu se mai declanşează semnalul acustic şi luminos de avertizare (alarma).

În susţinerea acestei orientări Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti a invocat un număr de 8 hotărâri judecătoreşti aparţinând Curţilor de Apel Bucureşti (cinci), Timişoara (două), Constanţa (una).

În urma verificării de către noi a jurisprudenţei naţionale In materie s-au mai identificat incă 24 de hotărâri pronunţate de instanţe din circumscripţia a 8 curţi de apel (Anexele 13 — 36).

  1. in sfârşit, intr-o altă opinie, minoritară, s-a concluzionat că, in ipoteza In care fapta se săvârşeşte prin acţionarea asupra sistemului de siguranţă al unui bun este furt simplu, dar dacă scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere s-a făcut prin distrugerea acestuia, fapta intruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat săvârşit prin efracţie, prevăzute de art.229 alin.1 lit.d teza I din Codul penal.

S-a reţinut că intervenţia asupra unui sistem antifurt nu este definită de Codul penal, apreciindu-se că devin aplicabile dispoziţiile art.25 din. Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şz completările ulterioare, conform cărora “1n cadrul soluţiilor legislative preconizate trebuie să se realizeze o configuraţie explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite 1n noua reglementare, care au un alt Inţeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel Inţelegerea lor corectă şi a se evita interpretările greşite”.

În acelaşi sens au fost invocate şi dispoziţiile alin.3 al art.48 din actul normativ menţionat, potrivit cărora “dacă 1n cuprinsul unui articol se utilizează un termen sau o expresie care areln contextul actului normativ un alt 1nţeles decât cel obişnuit, inţelesul specific al acestuia trebuie definit 1n cadrul unui alineat subsecvent; in cazul 1n care frecvenţa unor astfel de termeni şi expresii este mare, actul normativ trebuie să cuprindă rn structura sa un grupaj de definiţii sau o anexă cu un index de termeni”.

in contextul acestor prevederi legale s-a apreciat că termenul de sistem de alarmă folosit 1n art.229 alin.1 lit.e din Codul penal are In vedere inţelesul obişnuit şi anume acela de sistem de alarmare ‘impotriva efracţiei utilizat in art.27 alin.5 din Legea nr.333/2003, republicată, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

În sensul acestei legi, prin sistem de alarmare impotriva efracţiei se 1nţelege ansamblul de echipamente electronice care poate fi compus din centrală de comandă şi semnalizare optică şi acustică, detectoare, butoane şi pedale de panică, control de acces şi televiziune cu circuit Inchis cu posibrlităţi de Inregistrare şi stocare a imaginilor şi datelor, corespunzător gradului de siguranţă impus de caracteristicile obiectivului păzit.

Prin urmare, dispozitivele scoase de pe produsele comercializate in magazine reprezintă accesorii ale unui “sistem antifurt pentru magazine” care nu se Incadrează in prevederile art.27 alin.5 din Legea nr.343/2003, republicată, neavând 1n componenţă o centrală de comandă astfel cum prevede acest text de lege.

Aşadar, instanţele au reţinut că, 1n ipoteza sustragerii unor produse prin tăierea/ruperea etichetelor detaşabile antifurt ori a cablului de prindere a bunului pe panoul de prezentare, sunt incidente prevederile art.229 alin.1 li.t.d din Codul penal, furtul fiind săvârşit prin efractie, iar nu prin scoaterea din funcţiune a unui sistem de alarmă sau de supraveghere. Mecanisme relativ simple din categoria etichetelor detaşabile antifurt nu pot fi asimilate sistemelor complexe de alarmă ori de supraveghere 1n sensul art.229 lit.e din Codul penal.

În susţinerea acestei din urmă’. orientări, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti invocă opinia exprimată de instanţe din circumscripţia a trei curţi de apel (Timişoara, Piteşti si Cluj) fără a identifica insă practică judiciară care să pună in discuţie explicit această problemă de drept.

Sesizarea completă

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Download [487.86 KB]

Comments

comentarii

Un bărbat care a fost reținut de polițiști pentru că a violat o minoră în Cășeiu, județul Cluj, a dispărut înainte să fie emis mandatul de arestare. Acum Poliția îl caută, dar acesta nu este de găsit.... Citește mai mult
Clujul metropolitan are o populație de aproape 400 de mii de locuitori, potrivit datelor INS. Proiectele metropolei trebuie însă armonizate, pentru a fi compatibile și funcționale.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!