Acasă » PROCESE » Redeschiderea procesului și eliberarea din penitenciar a condamnatului pe motiv că nu a știut de proces

Redeschiderea procesului și eliberarea din penitenciar a condamnatului pe motiv că nu a știut de proces

Un clujean a stat două luni în penitenciar după un proces de care nu a știut. Judecătoria Cluj-Napoca a dispus redeschiderea procesului în privința lui și punerea de îndată în libertate.

Attila G. a trecut printr-o întâmplare pe care nu o va uita niciodată din cauza unui anturaj nepotrivit. Colegul de apartament a dat o spargere la o locuință, după care a fost darnic cu el, în sensul că i-a dat 400 de lire și 100 de euro, plus că i-a cumpărat haine pentru o nuntă. Procurorii au susținut că Attila a știut de proveniența banilor și l-au acuzat de tăinuire. Între timp, el plecase la muncă în Anglia. Procesul cu cinci inculpați – hoțul, trei complici și cel cu tăinuirea – s-a judecat în lipsa lui Attila, instanțele considerând că a fost legal citat. Dacă ar fi fost prezent, ar fi primit o pedeapsă cu suspendare, dar pentru că a lipsit și nu și-a dat acordul pentru a presta muncă în folosul comunității, judecătorii i-au aplicat o pedeapsă 1 an închisoare cu executare. Culmea este că cei acuzați de complicitate au scăpat după ce s-au împăcat cu partea civilă.

”Se constată că este fondată critica privind nelegalitatea pedepsei aplicate inculpatului G. B. Attila din perspectiva modalitătii de executare a sanctiunii, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute cumulativ de art. 91 C.pen., având în vedere că inculpatul, nefiind prezent în fața instanței, nu și-a manifestat acordul de a presta o muncă în folosul comunității motiv pentru care se va dispune ca executarea pedepsei aplicate acestuia să se realizeze în regim de detentie.”, se arată în motivarea deciziei penale nr. 152/A/2016 a Curții de Apel Cluj.

După câteva săptămâni de la condamnare, clujeanu s-a întors în țară pentru a-și rezolva niște treburi, fiind ridicat de poliție și dus în Penitenciarul Gherla. S-a adresa instanței de judecată și după circa două luni a obținut redeschiderea procesului și punerea în libertate. Bărbatul a susținut că fostul lui coleg de apartament i-a spus că a câștigat la jocuri de noroc și că nu a știut de furt sau de proces.

Soluția pe scurt: ”In baza art. 469 alin. 3 Cpp, admite cererea de redeschidere a procesului penal formulata de condamnatul GBA actualmente in Penitenciarul Gherla.

In baza art. 469 alin. 2 Cpp, suspenda in parte executarea hotararii penale nr. 953 din 16.07.2015 a Judecatoriei Cluj Napoca pronuntata in dosarul nr. 9589/211/2015, definitiva prin Decizia penala nr. 152/A/2016 din data de 05.02.2016 a Curtii de Apel Cluj pronuntata in dosarul nr. 9589/211/2015, in ce il priveste pe condamnatul G. B Attila, cu privire la executarea pedepsei de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de tainuire, prevazuta de art. 270 alin. 1 C.penal.

Dispune punerea de indata in libertate a condamnatului G. B. Attila daca nu este arestat in alta cauza si in baza art. 469 alin. 2 Cpp, ia fata de inculpat masura preventiva a controlului judiciar prevazuta de art. 215 alin. 1 si 2 Cpp, pentru o perioada de 60 de zile.

În temeiul dispozitiilor articolului art. 215 aliniatul 1 din Codul de procedura penala, pe durata masurii controlului judiciar, inculpatul Grebel Bella Attila, este obligat sa respecte urmatoarele obligatii:

1. sa se prezinte la organul de urmarire penala, la judecatorul de camera preliminara sau la instanta de judecata ori de câte ori este chemat;

2. sa informeze de îndata organul judiciar care a dispus masura sau în fata caruia se afla cauza cu privire la schimbarea locuintei;

3. sa se prezinte la IPJ Cluj, Serviciul de Investigatii Criminale – Biroul Supravegheri Judiciare, organul de politie desemnat cu supravegherea de judecatorul de camera preliminara care a dispus masura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de politie sau ori de câte ori este chemat.

În temeiul dispozitiilor articolului art. 215 aliniatul 2 din Codul de procedura penala, pe durata masurii controlului judiciar, inculpatul G.B. Attila, este obligat:

– sa nu paraseasca teritoriul tarii decât cu încuviintarea prealabila a organului judiciar care a dispus masura preventiva;

– sa comunice periodic organului de politie însarcinat cu supravegherea acestuia informatii relevante despre mijloacele sale de existenta si resedinta stabilita;

– sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte arme.

În temeiul dispozitiilor articolului 215 aliniatul 3 din Codul de procedura penala atrage atentia inculpatului G.B.Attila, ca, în caz de încalcare cu rea-credinta a obligatiilor care îi revin, se va lua fata de acesta din nou o masura preventive privative de libertate.

Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Executorie.”

De asemenea, instanța a sesizat Curtea Constituțonală: ”In baza art.29 al.4 din Legea nr.47/1992 sesiseaza Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor cuprinse in art.466 al.2 teza I C.pr.pen. invocata de inculpatul G.B. Attila”. Sesizarea nu a fost judecată încă de CCR.

Avocatul care l-a reprezentat pe Attila în dosarul de redeschidere a procesului, tânărul avocat Lucian Criste, a explicat pentru Clujust.ro cum s-a ajuns la această situație și ce a invocat în privința sesizării Curții Constituționale:

”În cauză, inculpatul, acuzat de săvârşirea infracţiunii de tăinuire, a fost condamnat în lipsă. În concret, după ce a fost citat la ultima locuinţă, procedura de citare a fost îndeplinită ulterior prin afişare la sediul instanţei, în condiţiile în care acesta era plecat la muncă în stăinătate. Instanţa de apel nu a avut de ales şi a fost practic obligată de lege să dispună executarea pedepsei în regim de detenţie deoarece prevederile cuprinse în art. 91 alin. 1 lit. c) din Codul penal impun, ca o condiţie obligatorie pentru a se putea dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, necesitatea obţinerii acordului inculpatului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii. Aşa se face că, în contextul în care inculpatul nu s-a prezentat la proces întrucât nu avea cunoştinţă de desfăşurarea acestuia, evident nu şi-a putut manifesta acordul pentru a presta muncă neremunerată, iar consecinţa a fost aplicarea unei pedepse cu executare. Practic, această condiţie prevăzută în Codul penal a condus la aplicarea unei pedepse cu executare pentru o faptă pentru care în practica judiciară, în mod normal, se aplică pedepse cu suspendare dacă inculpatul este găsit vinovat.

Am ridicat excepţie de neconstituţionalitate deoarece prima teză a art. 466 alin. 2 C.pr.pen. condiţionează admisibilitatea cererii de redeschidere a procesului penal de neîndeplinirea procedurii de citare. Această reglementare lasă loc arbitrariului pentru că, în mod formal, se poate susţine că procedura de citare a fost îndeplinită inclusiv prin afişare a sediul instanţei. Evident că citarea la sediul instanţei reprezintă în realitate o ficţiune juridică lăsată de legiuitor la îndemâna instanţelor pentru garantarea operativităţii procesului penal şi în vederea îndeplinirii scopului acţiunii penale. În mod rezonabil însă nu se poate aprecia că o citaţie afişată la sediul instanţei ajunge să fie cunoscută efectiv de persoana citată. Practica ne demonstrează că un astfel de scenariu este utopic.

Legea trebuie să fie clară în această privinţă, aşa încât orice persoană judecată în lipsă să poată cere rejudecarea cauzei inclusiv în situaţia în care a fost citată prin afişare, dacă anterior nu a luat cunoştinţă despre desfăşurarea procedurilor penale împotriva sa.  Este vorba de garanţii impuse atât de jurisprudenţa CEDO (o hotărâre recentă şi relevantă în această privinţă a fost pronunţată în cauza Coniac c. României, din 6 octombrie 2015, publicată în M.Of. nr. 281 din 13 aprilie 2016), cât şi de Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, care trebuie transpusă inclusiv în legislaţia noastră până la 1 aprilie 2018.

Din fericire, magistraţii din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca nu au interpretat în mod formal această prevedere şi au admis cererea de redeschidere a procesului penal.”, a precizat avocatul Lucian Criste, colaborator de nădejde al maestrului Gheorghiță Mateuț.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!