Acasă » PROCESE » ”Avocatul rromilor”, pus să plătească 1.000 de lei către Baroul Cluj pentru prejudiciul de imagine cauzat

”Avocatul rromilor”, pus să plătească 1.000 de lei către Baroul Cluj pentru prejudiciul de imagine cauzat

Ionel Sărac, cunoscut ca ”avocatul rromilor”, a fost obligat de Curtea de Apel Cluj să plătească 1.000 de lei către Baroul Cluj pentru prejudiciul de imagine cauzat instituției prin exercitarea fără drept a profesiei de avocat. Achitarea inițială a lui Sărac nu a rămas în picioare în apel, Curtea stabilind o pedeapsă de 4 luni închisoare cu amânare pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani. Clujust.ro vă prezintă motivarea deciziei definitive:

DECIZIA PENALĂ nr. 903/A/2017 Curtea de Apel Cluj

Analizând apelurile formulate prin prisma dispozițiilor legale incidente în materie și a  motivelor invocate, Curtea de Apel reține următoarele:

Cu titlu preliminar, Curtea va analiza legalitatea dispoziției instanței de fond referitoare la constatarea lipsei calității procesuale a Baroului Cluj în prezenta cauză, fiind formulate solicitări de trimitere a cauzei în rejudecare de ambii apelanți.

În această privință, instanța de control judiciar, apreciază că Baroul Cluj are calitate procesuală în prezenta cauză, care rezultă din dispozițiile art. 26 alin. 4 din Legea nr. 51/1995, în vigoare la data la care această instituție a înțeles să-și exercite dreptul la acțiunea civilă, modificările legislative menționate de reprezentanta Parchetului cu ocazia acordării cuvântului în  dezbateri, survenind după înaintarea cauzei în calea de atac a apelului.Potrivit acestor dispoziții legale baroul are dreptul la despăgubiri împotriva persoanei fizice sau juridice care exercită fără drept profesia de avocat, ceea ce îi conferă dreptul de a formula pretenții civile în cauza penală având ca obiect săvârșirea infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii. Instanța de fond a apreciat că acest text de lege ar conferi baroului dreptul de a solicita despăgubiri exclusiv în cadrul unui proces civil și nu de a-și exercita în procesul penal acest drept. Curtea constată că nu există o astfel de limitare în cuprinsul textului de lege, condiții în care baroul avea posibilitatea legală la acel moment să formuleze pretenții civile și în cadrul procesului penal.

Astfel în urma admiterii apelurilor se va proceda la desființarea în parte a încheierilor penale din datele de 10 martie 2016 și 21 aprilie 2016, în ceea ce privește dispozițiile de constatare a lipsei calității procesuale a Baroului Cluj.

Referitor la solicitarea de trimitere a cauzei în rejudecare, pentru reluarea cercetării judecătorești, astfel cum a invocat Baroul Cluj în motivele de apel, Curtea apreciază că nu se impune pronunțarea unei astfel de soluții, în condițiile în care cauza a fost soluționată potrivit procedurii de judecată simplificate, urmare a recunoașterii învinuirii de către inculpat și nu s-a procedat la administrarea de probe în primul ciclu procesual, iar în cauză s-a solicitat acordarea de daune morale, fără să se solicite administrarea unor mijloace de probă în latura civilă pentru dovedirea prejudiciului moral.

În ceea ce privește soluția de achitare pronunțată de instanța de fond în privința inculpatului Sărac Ioan pentru infracțiunea prevăzută de art. 348 Cod penal, Curtea constată întemeiate criticile formulate de apelanți în motivele de apel, existând suficiente probe din care rezultă exercitarea fără drept a profesiei de avocat de către acesta, în relațiile cu persoanele vătămate R. I. O și B. I..

În acest sens este relevantă conduita inculpatului care, astfel cum rezultă din declarațiile ambelor persoane vătămate R. I. O și B. I., a afirmat în fața acestora și a martorului V. I că are calitatea de avocat, promițându-le acestora că va efectua toate demersurile necesare pentru a le rezolva problemele pentru care s-a apelat la serviciile sale. Totodată, inculpatul a solicitat sume de bani pentru serviciile prestate, primind 700 lei de la numitul B.I., iar în relația cu persoana vătămată R. I. O au fost încheiate două procese verbale în care se atesta încasarea de sume de bani de către inculpat, pentru servicii specifice profesiei de avocat, respectiv: în data de 02 februarie 2012 a fost încheiat procesul-verbal în care se consemna că inculpatului i-a fost achitată suma de 600 lei „reprezentând parte din taxa de timbru judiciar către instanța de judecată și onorariu de 200 lei (…) din totalul de 400 lei onorariu.”, în schimbul înregistrării acțiunii având ca obiect partaj, urmând ca diferența de onorariu să fie achitată „până la proces.” (f. 15 dosar urmărire penală); la data de 01 martie 2012 a fost încheiat un al doilea proces-verbal în cuprinsul căruia se atesta faptul că partea vătămată i-a achitat inculpatului suma de 200 lei pentru “redactare acte, susținere cerere reconvențională, taxă cerere”, urmând ca onorariul de 200 lei să fie achitat inculpatului la termenul de judecată din data de 12 aprilie 2012.

Referitor la motivarea instanței de fond legată de calitatea de mandatar convențional al inculpatului, Curtea constată că nu s-a avut în vedere că o parte din serviciile specifice profesiei de avocat au fost prestate de inculpat anterior încheierii procurilor notariale de reprezentare cu cele două persoane, astfel nu se poate reține că a acționat în conformitate cu dispozițiile art. 3 din Legea nr. 51/1995, respectiv art. 80 Cod procedură civilă și art. 83 Cod procedură civilă.

În cazul numitei R. O, acesta a înregistrat în data de 08.03.2012 o cerere de chemare în judecată la Judecătoria Cluj-Napoca sub nr. 6482/211/2012 având ca obiect pretenții și o cerere reconvențională în dosarul nr. xxxxx/211/2011 având ca obiect divorț, iar procura de reprezentare a fost încheiată în data de 02.04.2012. La sfârșitul cererii reconvenționale a fost inserată mențiunea ”Prin mandatar: av. Rromilor: Sărac Ionel”, urmată de semnătura inculpatului”, din care rezultă fără echivoc faptul că acesta s-a prezentat ca avocat.

În privința numitului B.I. procura de reprezentare a fost întocmită în data de 15.02.2011, iar anterior acestui moment, în data de 17.06.2010 inculpatul a înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj în dosar nr. ….. o cerere intitulată ”contestație împotriva măsurii tehnico-administrative”, iar la data de 18.06.2010 a înregistrat în același dosar o cerere pentru eliberarea unui certificat de grefă.

Astfel, este neîntemeiată aprecierea instanței de fond în sensul că inculpatul Sărac Ioan a acționat în conformitate cu legea, respectiv că a respectat dispozițiile art. 3 alin. 2 din Legea nr. 51/1995, raportat la art. 80 și 83 Cod procedură civilă, atâta timp cât la momentul prestării serviciilor menționate anterior nu avea calitatea de mandatar al celor două persoane.

Concluzionând, Curtea constată că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă din probele administrate, nefiind incidente în cauză dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală în baza cărora s-a pronunțat soluția de achitare prin hotărârea apelată.

În drept, faptele inculpatului Sărac Ioan, care în perioada 2010-2012, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a exercitat fără drept activități specifice profesiei de avocat, formulând acțiuni, depunând cereri, asistându-i și reprezentându-i pe persoana vătămată R. I – O. și pe numitul B.I. în fața instanțelor de judecată, întrunește elementele constititutive ale infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii, prevăzută de art. 348 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 5 Cod penal.

În legătură cu legea penală aplicabilă în cauză, se impune aplicarea legii penale noi ca lege mai favorabilă, aceasta permițând pronunțarea soluției de încetare a procesului penal pentru infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, fiind necesară totodată respectarea dispozițiilor deciziei nr. 265/2014 pronunțată de Curtea Constituțională referitoare la aplicarea globală a legii penale mai favorabile.

Cu privire la sancționarea conduitei inculpatului, Curtea apreciază că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 83 Cod penal pentru a se dispune amânarea aplicării pedepsei în privința inculpatului Sărac Ioan, nefiind necesară pronunțarea unei soluții de condamnare astfel cum s-a solicitat în motivele de apel ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

La stabilirea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, Curtea va avea în vedere dispozițiile art. 348 Cod penal care prevăd pedeapsa închisorii de la 3 luni la 1 an alternativ cu pedeapsa amenzii, apreciind că prin raportare la dispozițiile art. 74 Cod penal și la caracterul continuat al infracțiunii nu este suficientă pedeapsa amenzii penale. La stabilirea duratei pedepsei închisorii, Curtea va reține împrejurările concrete de comitere, inculpatul repetând conduita infracțională și procedând la întocmirea unor înscrisuri  prin care să creeze aparența legalității exercitării acțiunilor specifice profesiei de avocat, dar și aspecte favorabile acestuia care justifică stabilirea unei pedepse apropiate de limita minimă prevăzută de lege, redusă potrivit dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, cum ar fi lipsa antecedentelor penale, atitudinea procesuală corespunzătoare și nu în ultimul rând chiar timpul îndelungat scurs de la data săvârșirii infracțiunii.

Raportat la cele de mai sus, în baza art. 396 alin. 4 Cod procedură penală Curtea va stabili în sarcina inculpatului Sărac Ioan pedeapsa de 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii, prevăzută de art. 348 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 5 Cod penal, în condițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

Fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 83 Cod penal, se va dispune amânarea aplicării pedepsei aplicarea pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în baza art. 84 Cod penal.

În baza art. 85 alin. 1 Cod penal se va dispune ca pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Cluj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În latura civilă a cauzei, pentru motivele expuse anterior se va constata că Baroul Cluj are calitate de parte civilă, Curtea apreciind totodată întemeiată și solicitarea de obligare a inculpatului la plata despăgubirilor civile în sumă de 1.000 lei, pentru prejudiciul de imagine cauzat acestei instituții prin faptele săvârșite de inculpat.

În acord cu jurisprudența națională și practica C.E.D.O., care a făcut o serie de aprecieri notabile în ceea ce privește proba prejudiciului moral, Curtea reține că proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca prejudiciul și raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanțele urmând să deducă producerea prejudiciului moral din simpla existență a faptei ilicite de natură să producă un asemenea prejudiciu și a împrejurărilor în care a fost săvârșită, soluția fiind determinată de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directă fiind practic imposibilă. 

Fapta ilicită constă tocmai în exercitarea fără drept a profesiei de avocat în modalitatea descrisă anterior și Curtea constată că este întemeiată susținerea părții civile referitoare la faptul că acțiunile inculpatului au ca efect știrbirea prestigiului profesiei de avocat, prin faptul că s-a dat naștere unor nesiguranțe în rândul justițiabililor cu privirea la calitatea efectivă de avocat a oricărei persoane și la performanțele profesionale ale corpului de avocați din cadrul Baroului Cluj. Totodată, Curtea constată și caracterul rezonabil al cuantumului daunelor morale solicitate de partea civilă, inculpatul urmând a fi obligat la plata acestuia, pentru compensarea prejudiciului moral cauzat.

În ceea ce privește motivul de apel legat de neaplicarea dispozițiilor art. 112 alin. 1 lit. e  Cod penal, Curtea constată că la momentul promovării căii de atac era întemeiată susținerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, însă față de afirmațiile inculpatului în sensul că a plătit numitului B.I. suma de 700 lei, confirmate de acesta din urmă la termenul de judecată din data de 25 mai 2017, nu se va proceda în sensul solicitat. Se va constata însă că inculpatul Sărac a achitat suma de 700 lei persoanei vătămate B.I..

Referitor la incidența în cauză a dispozițiilor art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, Curtea constată că aferent soluției de încetare a procesului penal, pentru infracțiunea de înșelăciune ca urmare a împăcării părților, instanța de fond trebuia să oblige inculpatul și persoanele vătămate R.I. O. și B.I. la plata parțială a cheltuielilor judiciare către stat. Deși inițial B. I a renunțat la calitatea de persoană vătămată, prin faptul că ulterior a înțeles să se împace cu inculpatul Sărac Ioan pentru infracțiunea de înșelăciune, iar instanța a validat această poziție procesuală, în sarcina sa se impune a fi stabilite toate obligațiile corelative prevăzute de legiuitor. Pe cale de consecință, în baza art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. d Cod procedură penală inculpatul și persoanele vătămate R.I. O. și B.I. vor fi obligați la plata sumei de 100 lei fiecare, cheltuieli judiciare parțiale aferente judecății cauzei în primă instanță.

 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina