Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » Propunerile de modificare a Legilor Justiţiei, aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturi

Propunerile de modificare a Legilor Justiţiei, aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturi

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât sesizarea ministrului justiţiei cu propunerile de iniţiere a procedurilor de modificare şi completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

”Propunerile aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sunt expresia preocupării constante pentru consolidarea independenţei justiţiei, creşterea calităţii actului de justiţie şi îmbunătăţirea organizării sistemului judiciar, în contextul profundei reforme a legislaţiei care constituie principalul instrument de lucru al sistemului judiciar, prin adoptatrea celor patru noi coduri în materie civilă şi penală. Acestea au modificat competenţele instanţelor şi parchetelor, au reorganizat căile de atac, au generat tipuri noi de cauze şi proceduri, au determinat ample reorganizări ale secţiilor şi completelor instanţelor.

De asemenea, Plenul CSM a constatat că realităţile şi nevoile sistemului judiciar s-au modificat parţial în perioada de un deceniu de la republicarea legilor justiţiei, impunându-se o analiză şi asupra necesităţii reformării lor. Astfel, actualul sistem de evaluare a activităţii judecătorilor şi procurorilor nu şi-a dovedit eficienţa aşteptată la momentul adoptării legii, rareori oferind semnale relevante în cazul diminuării performanţelor individuale şi nereuşind să evidenţieze, acolo unde există, diferenţele între judecători, respectiv între procurori.

În aceeaşi perioadă, gradul de ocupare a posturilor în sistem şi media vechimii judecătorilor şi procurorilor s-au schimbat, iar corpul magistraţilor a ajuns, în majoritatea lui, la un moment de maturitate sub aspect profesional. Modificările aduse în ultimii ani procedurii de promovare la instanţa supremă au reprezentat începutul unui demers de îmbunătăţire a selecţiei magistraţilor care funcţionează la jurisdicţiile superioare.

Pe de altă parte, Consiliul apreciază că nu poate ignora percepţia performanţelor sistemului din exteriorul acestuia, rezultatele sondajelor privind încrederea cetăţenilor în justiţie, unele nemulţumiri manifestate în mediul public legate de calitatea hotărârilor judecătoreşti şi a actelor procurorului, criticile aduse comportamentului unora dintre magistraţi, tipurile de abateri disciplinare cel mai frecvent întâlnite în practica Secțiilor.

Consiliul are în vedere faptul că justiţia este un serviciu public, care trebuie să contribuie la consolidarea ordinii de drept prin aplicarea corectă a legii situaţiilor concrete aflate pe rolul organelor judiciare, iar hotărârile judecătoreşti şi actele procurorului trebuie să permită justiţiabilului să înţeleagă modul în care ”s-a spus dreptul” în cauza sa.

De asemenea, s-a constatat necesitatea asigurării unui management coerent, eficient şi responsabil de către conducerile instanţelor şi parchetelor, prin intermediul unor instrumente specifice, corespunzătoare atribuţiilor conferite de lege, în scopul bunei funcţionări a acestor autorităţi şi, evident, al îmbunătăţirii performanţelor sistemului judiciar.

În cadrul Comisiilor constituite la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a început încă din anul 2011 o analiză de fond a legilor justiţiei şi s-au formulat propuneri de modificare şi completare a acestora, ţinând seama în special de sesizările primite de la judecători şi procurori, dar şi de cele mai frecvente sesizări venite din afara sistemului, precum şi de problemele generate de interpretarea diferită a unor texte de lege şi de dificultăţile în aplicarea unitară a unora dintre acestea în practică. Modificările propunerilor iniţiale şi consultările repetate ale sistemului denotă preocuparea Consiliului pentru găsirea celor mai eficiente soluţii legislative ce pot îmbunătăţi activitatea sistemului judiciar, activitate a cărei calitate depinde în principal de calitatea resursei umane care înfăptuieşte justiţia, în toate dimensiunile ei: cunoștințele profesionale, echilibrul, maturitatea, seriozitatea şi dedicarea.

În acest context, Plenul Consiliului a considerat prioritară modificarea prevederilor privind evaluarea, promovarea şi numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, rezolvarea situaţiilor în care magistraţii sunt în imposibilitate de a-şi exercita funcţia, precum şi eficientizarea managementului instanţelor şi parchetelor. În ceea ce priveşte Legea nr. 317/2004, propunerile Plenului CSM vizează înlocuirea prevederilor declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr.196/2013, urmărind responsabilizarea judecătorilor şi procurorilor aleşi membri ai Consiliului în acord cu mandatul şi statutul prevăzut de lege.

Schimbările propuse de Consiliu sunt în acord cu recomandările de esenţă cuprinse în rapoartele Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi reprezintă rezultatul propunerilor şi consultărilor repetate ale sistemului pentru identificarea celor mai eficiente soluţii legislative ce pot îmbunătăţi activitatea sistemului judiciar.”, se arată în comunicatul CSM.

Propuneri de modificare a legii 304/2004

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât sesizarea Ministerului Justiţiei cu următoarele propuneri de modificare a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, după cum urmează:
– la articolul 58, alineatele (2) şi (3) se abrogă.
– Articolul 101 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 101 – Când persoana cercetată este militar activ, urmărirea penală se efectuează de procurorul militar, indiferent de gradul militar al persoanei cercetate.”

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că nu se impune modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti cu privire la reglementarea modului de rezolvare a situaţiilor în care există imposibilitatea constituirii completurilor de judecată la Curtea Militară de Apel, în raport de soluţia înlăturării dispoziţiilor art.58 alin.2 din Legea nr.304/2004, prin abrogare, astfel cum s-a propus, având în vedere şi faptul că normele de competenţă şi cele referitoare la delegarea judecătorilor sunt instituite la nivelul legislaţiei primare, cu atât mai mult, cu cât şi aceste propuneri ar putea fi promovate cu prioritate faţă de restul de modificărilor Legii nr.304/2004.

Propuneri de moficare a legii 317/2004

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât sesizarea Ministerului Justiţiei cu propunerea de modificare a art.55 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

„Art. 55 – (1) Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de preşedintele Consiliului ori de o treime din membri, în situaţia în care persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul aplicării oricărei sancţiuni disciplinare.

(2) În sensul alin. (1), prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului se înţelege nesocotirea obligaţiilor şi îndatoririlor administrative şi jurisdicţionale care incumbă calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi care derivă din legi şi regulamente.

(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea formulată potrivit alin. (1), poate dispune revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(5) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea formulată potrivit alin. (4), poate dispune revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii pot fi revocaţi şi la cererea adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului, precum şi pentru fapte de natură a aduce atingere gravă independenţei şi prestigiului justiţiei. Dispoziţiile alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

(7) Hotărârea de revocare se ia cu votul majorităţii judecătorilor sau procurorilor care funcţionează la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se cere.

(8) În cazul adunării generale comune a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, decizia de revocare a reprezentantului acestora se ia cu votul majorităţii procurorilor în exerciţiu. În cadrul adunării generale votează şi procurorii din structurile teritoriale ale acestora.

(9) Decizia de revocare a reprezentantului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se ia cu votul majorităţii judecătorilor în exerciţiu de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(10) Procedura de revocare poate fi declanşată de orice adunare generală de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se cere. Organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot sesiza adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor în vederea declanşării procedurii de revocare.

(11) Hotărârea de declanşare a procedurii de revocare se ia cu votul a două treimi din numărul judecătorilor sau procurorilor care funcţionează la instanţa sau parchetul în care se organizează adunarea generală.
(12) Hotărârea de declanşare a procedurii de revocare se va publica pe site-ul instanţei sau parchetului declanşator şi pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. Celelalte instanţe sau parchete reprezentate de membrul Consiliului supus revocării vor putea transmite instanţei sau parchetului declanşator, în termen de 15 zile de la publicare, motive suplimentare de revocare.
(13) Instanţa sau parchetul care a declanşat procedura de revocare, va publica pe site centralizarea motivelor de revocare. În termen de 30 de zile de la publicarea pe site a motivelor de revocare se vor organiza adunările generale ale tuturor instanţelor sau parchetelor reprezentate de membrul cu privire la care s-a declanşat procedura de revocare.
(14) Adunarea generală de la nivelul instanţei sau parchetului care a declanşat procedura de revocare va solicita membrului ales a cărui revocare se cere, exprimarea unui punct de vedere cu privire la motivele de revocare, înainte de data stabilită pentru întrunirea adunărilor generale; punctul de vedere exprimat va fi comunicat tuturor instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul ales. Refuzul membrului ales de a exprima un punct de vedere nu împiedică întrunirea adunărilor generale.

(15) În termen de 15 zile de la data întrunirii adunărilor generale, instanţa declanşatoare, respectiv parchetul, va transmite Consiliului Superior al Magistraturii sesizarea motivată împreună cu materialele întocmite de toate adunările generale şi centralizarea voturilor.
(16) Verificarea legalităţii procedurii de revocare se va realiza de către un raportor desemnat de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi, în termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării semnate şi motivate de reprezentanţii adunărilor generale prevăzute la alin. (15). Raportorul desemnat de către Plen nu devine incompatibil.
(17) În cazul în care se constată încălcări ale legii în procedura de revocare, Plenul Consiliului dispune măsurile necesare pentru înlăturarea acestora, inclusiv repetarea întrunirii adunărilor generale, numai la instanţele sau parchetele la care s-au acestea s-au constatat.

(18) Raportul întocmit de raportor se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii care, în urma analizei acestuia, poate:
a) dispune completarea raportului, atunci când apreciază că acesta nu este complet. Completarea se efectuează de către raportor în termen de cel mult 15 de zile de la data când a fost solicitată;
b) constata că sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru revocarea membrului ales al Consiliului şi dispune revocarea din funcţie a acestuia. Dispoziţiile art. 57 alin. (2) se aplică în mod corespunzător;
c) respinge cererea de revocare în cazul în care motivele de revocare invocate nu sunt dintre cele prevăzute alin. (6).

(19) Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii poate fi atacată cu contestaţie, de orice persoană interesată, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în termen de 5 zile de la pronunţare. Contestaţia formulată împotriva hotărârii prin care se dispune revocarea din funcţie a unui membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii este suspensivă de executare.”

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că adunarea generală care declanşează procedura de revocare nu poate solicita Inspecţiei Judiciare întocmirea unui raport cu privire la motivele de revocare a membrului Consiliului Superior al Magistraturii, pe care să-l comunice ulterior celorlalte instanţe/parchete.

Propunerile de modificare a legii 303/2004 (încep la pagina 20)

 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina