Titlul este o parafrazare a descrierii făcute de către decanul Baroului Cluj, avocat Mircea Pop, cu privire la activitatea studenților de la Facultatea de Drept UBB Cluj în cadrul proiectului pe fonduri europene ”Ai dreptul la carieră juridică!”

Peste 360 de studenți ai Facultății de Drept UBB Cluj, din anii II, II și IV, au participat la stagii de practică și ședințe de consiliere profesională. Proiectul a inclus 60 de parteneriate cu cabinete şi societăţi de avocatură, executori judecătoreşti şi practicieni în insolvenţă din Cluj-Napoca. Majoritari au fost avocații, fiind doar trei practicieni în insolvență și doi executori.

Consilierea și orientarea profesională pentru cei 364 de studenți ai Facultății de Drept  a constat în oferirea de activități de consiliere individuală şi de grup, întâlniri de grup cu avocaţi, practicieni în insolvenţă şi executori judecătoreşti, training în ego-marketing şi planificare a carierei juridice.

Fiecare student din grupul ţintă a beneficiat de două şedinţe individuale de consiliere şi de câte o şedinţă de grup pre-practică şi post-practică. 50 de studenţi au parcurs un proces de autocunoaștere aprofundată în vederea stabilirii traseului profesional după absolvirea facultăţii sub forma unor planuri de carieră.

În plus, în proiect s-au organizat patru excursii tematice la Penitenciarul Gherla şi trei excursii la instituţii de profil din Bucureşti (Curtea Constituţională, Avocatul Poporului, Institutul Naţional al Magistraturii şi Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional) pentru 45 de studenţi din grupul ţintă.

În ceea ce priveşte practica profesională, 300 de studenţi au beneficiat de un stagiu de practică de minim 60 de ore,  în care au interacţionat cu avocaţi, executori judecătoreşti şi practicieni în insolvenţă de succes din Cluj-Napoca.

Ca urmare a promovării stagiilor de practică și a participării la activitățile de consiliere și orientare profesională, fiecare student a fost recompensat cu o subvenție în valoare de 400 lei. La finalul fiecărei serii de stagii de practică a fost organizat câte un concurs de procese simulate cu spețe inspirate de cazuri reale, iar 30 de studenţi au beneficiat de schimburi de experienţă la Colegiul Avocaţilor din Zaragoza, la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene din Luxemburg şi la Parlamentul European din Bruxelles.

Studentții au participat la ședința din CJUE cu privire la decizia epocală privind dreptul de deducere TVA pentru bunuri provenite și facturate de un operator considerat inactiv fiscal.

Proiectul „Ai dreptul la carieră juridică!” este al doilea proiect dedicat pregătirii practice a studenţilor Facultății de Drept, implementat de Universitatea „Babeş-Bolyai” în parteneriat cu Baroul Cluj.

Proiectul „Ai dreptul la carieră juridică!”, în valoare totală de aproape două milioane de lei, a fost cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.

Managerul de proiect, Teodora Raț, a arătat că 73 la sută dintre studenți au fost mulțumiți de consilierea profesională. ”În urma unei analize făcute a reieșit că studenții au fost foarte încântați, mai ales de coffe-meeting-urile pe care le-am organizat între consilierii de orientare profesională, practicieni – avocați, executori, practicieni în insolvență –  care au stat de față în grupuri de 20 de persoane discutând despre nevoile pe care le are piața muncii legat de competențele pe care ar trebui să le aibă studenții când se vor angaja.

Activitățile de consiliere s-au dovedit a fi un succes pentru ei. Procentul de mulțumiți și foarte mulțumiți a fost la 73 % în ce privește importanța activităților de consiliere și orientare profesională, care nu prea se întâmplă în unitățile de învățământ superior pentru că programa este foarte încărcată. Doar 8,6 la sută spuneau că activitățile de consiliere nu prea i-au ajutat în alegerea profesiei.””, a spus managerul de proiect Teodora Raț.

”Eu aș sublinia importanța pentru facultate și pentru studenți a acestui proiect din două puncte de vedere: Pe de o parte, activitățile desfășurate în cadrul proiectului i-au ajutat în primul rând să-și stabilească o opțiune clară cu privire la ce vor să facă și vreau să vă spun că, din discuțiile cu studenții, nu de puține ori mi-au spus ”eu m-am gândit să fac avocatură, dar după ce am făcut un stagiu într-un cabinet de avocatură mi-am dat seama că nu mi se potrivește ritmul de muncă. Cred că mi s-ar potrivi mai bine o carieră în magistratură sau în insolvență. Alții au zis: ”eu am venit în facultate hotărât să devin judecător, dar după ce am văzut cum se lucreză într-un cabinet de avocatură, am ajuns la concluzia că ar fi mult mai tentant pentru mine și o să încerc.

Pe de altă parte, este extrem de importantă colaborarea pe care am avut-o cu Baroul și adresez mulțumirile mele domnului decan Mircea Pop pentru tot sprijinul acordat pe parcursul derulării acestui proiect. Știți că în avocatură nu se mai intră ușor, din două perspective: Examenul de admitere este unul dificil, dar asta nu are legătură cu proiectul, ci ține de pregătirea studenților și de ceea ce noi putem face pentru ei ca să-i pregătim. Iar pe de altă parte, accesul în avocatură ține de găsirea unui îndrumător, maestru, care să te coordoneze pe perioada magistraturii. Ei bine, din acest punct de vedere vreau să vă spun că atât primul proiect, cât și cel pe care îl încheiem astăzi au fost foarte importante.

Sunt studenți care dincolo de cele 60 de ore au rămas și colaborează în continuare, fac practică în cabinetele unde au ajuns grație acestui proiect și, din experiența anilor trecuți, cei care promovează examenul de admitere în profesie, rămân, de regulă, ca stagiari la acele cabinete cu care deja au stabilit o relație, avocații care lucrează acolo sunt mulțumiți de ei, iar ei sunt mulțumiți de modul cum au fost tratați și inițiați în carieră. E important acest aspect pentru că, din păcate, în trecut am avut așa o oarecare distanță. Noi ne ocupam doar de partea de învățământ și după aceea era treaba lor să-și găsească un cabinet dispus să-i accepte. E o experiență pe care vrem cu toții să o continuăm”, a spus decanul Facultății de Drept, Florin Streteanu, la conferința de finalizare a proiectului.

Acesta spune că au fost avantaje de ambele părți, atât pentru studenți, cât și pentru profesioniști: ”Din punctul nostru de vedere, avantajul majoritar a fost pentru studenți. Dar în egală măsură a fost un avantaj și pentru cabinetele de avocatură la care au lucrat pentru că sunt mulți avocați care au nevoie de colaboratori și trecându-le prin mână mai mulți studenți, au avut posibilitatea să facă o alegere în cunoștință de cauză. Într-un fel alegi pe cineva doar în urma unui interviu și a unui CV și altfel când îl ai trei săptămâni la dispoziție la cabinet și vezi cât este de dispus și în ce măsură i se potrivește profesia. Din discuțiile pe care le-am avut cu colegii avocați, s-au declarat mulțumiți de această experiență. Prima dată, în primul proiect, unii au fost suprinși cât de folositor le-a fost și lor.”

La nivelul facultăților de drept din țară există discuții despre introducerea cunoașterii profesiilor juridice ca materie în programa de studiu.

”E o discuție pe care o avem la nivelul hexagonului – cele șase facultăți principale de drept – și opțiunile sunt împărțite. Colegii de la București au o disciplină în anul I, obligatorie, ceva în gen organizare judiciară, în care studiază fiecare profesie, atât cât se poate studia la nivel de anul I, ce face fiecare, ce face judecătorul, ce face procurorul, ce face avocatul. La alte facultăți am ajuns la concluzia că ar fi mai bine undeva în zona practică pentru că, altminteri, rămâne tot teorie. E cu totul altceva când merge într-un cabinet de avocatură și stă lângă avocat. Cred că această consiliere e mai potrivit să se facă așa cum am reușit în cadrul acestui proiect, în paralele cu defășurarea unui stagiu de practică, care e în planul de învățământ în anul II și anul III.”, a spus decanul Florin Streteanu.

La ședințele de consiliere de grup s-a discutat și despre ego-marketing. La ce se referă ego-marketing ne explică directorul de proiect, profesorul Marius Harosa? ”Se referă la posibilitatea de a inter-relaționa cu un posibil angajator. Adică, cum să-și vândă marfa, cum să redacteze un CV, cum să se prezinte la un interviu, cum să aibă o discuție. Consilierii psihologi și consilierii vocaționali au încercat să-i îndrume pe studenți spre acest lucru. Ne-a ajutat faptul că am avut întâlniri repetate cu membrii conducerii Baroului, cu avocați, cu executori judecătorești și cu practicieni în insolvență care ne-au spus părerea lor, adică ce ar aștepta de la un potențial candidat. Avem rezultate foarte bune în sensul că o parte din absolvenții 2014 care au intrat în acest proiect sau în cel anterior sunt deja avocați stagiari, practicieni în insolvență sau în magistratură. Deci rezultatul final a fost atins pentru unii. Avem și studenți care nu au mai dorit să facă o carieră strict juridică. Unul este în serviciile de specialitate. Se cere acolo dreptul, dar nu ca o noțiune principală. Sunt alții care și-au dat seama că nu le place. Până la urmă asta e important. ”, a spus directorul de proiect, avocat și profesor Marius Harosa.

Decanul Baroului Cluj, Mircea Pop, a vorbit despre importanța cunoașterii de către avocați a viitorilor stagiari încă de pe băncile facultății: ”Există mulți avocați din Cluj care cresc, să spun așa, studenți, de preferat începând din anul III pentru că atunci au formată o minimă opțiune și au minime cunoștințe unde să se orienteze, în sensul că-i pregătesc profesional, îi obișnuiesc cu activitatea biroului de avocatură, cu munca efectivă de avocat, astfel încât în momentul în care aceștia promovează examenul de intrare în Barou să rămână acolo.

Ceea ce este important este voința și determinarea studentului. Pentru că atât în forma aceasta, dar mai ales în cea a proiectului, studenții au înțeles că pentru ei există o oportunitate majoră ca intrând într-un astfel de program, în primul rând, așa cum spunea domnul decan, să-și cristalizeze opțiunea, iar, în al doilea rând, să vadă dacă sunt sunt pregătiți sau nu pentru o astfel de profesie. Din păcate examenul de intrare în profesia de avocat, în ultimii ani, are o formă ușor mai pragmatică. Știți cu toții că este un examen tip grilă, în care nu se pot verifica și abilitățile de comunicare și de gândire materializate în răspunsuri concrete din partea candidaților la examen.

O astfel de activitate, la un avocat care îi dă să scrie un act ce trebuie depus la dosar, să-l depună la dosar, să stea la rând, te face să vezi că viața de avocat nu înseamnă doar lumina pe care o dă presa în momentul în care un avocat dă o declarație într-un caz sau altul. În spatele acelor declarații stau foarte multe ore de muncă și foarte mulți ani de muncă, frustrări, bucurii, de zbateri, pe care studentul nu are cum să le afle pentru că, pot să spun, aici este lumea virtuală a dreptului. În momentul în care au venit la aceste cabinete, au intrat în lumea reală. Și dincolo de filme și de am auzit că și de prietenul meu care este la nu știu ce avocat, ei pot să trăiască rigoarea, de exemplu, ca la ora 8.15 să fii la sală. În momentul în care noaptea respectivă a pierdut-o, dintr-un moment sau altul, și nu a ajuns la 8.15 că a uitat ca și cum ar uita de un curs sau seminat, cauza avocatului unde își desfășura practica s-a luat și a pierdut ziua respectivă. La 8.15 trebuia să fii acolo, la 8.30 s-a luat cauza și poate s-a întâmplat ceva important și tu ai ratat. E vorba de determinarea studentului în a găsit răspunsul la întrebarea dacă poate face față unei astfel de solicitări.

Pe de altă parte vine în sala de judecată împreună cu avocatul și vede cât de greu răzbește judecătorul cu o ședință de judecată cu 60 de dosare, cu tot felul de oameni, cu tot felul de solicitări, cu avocați care vin -pleacă și trebuie să-și gestioneze ședința. Studentul se uită și se întreabă: Mi-ar plăcea să fiu judecător? Pentru că până la proiect nu am intrat niciodată în Tribunal sau m-a dus profesorul nu știu care la un seminar, am stat cuminți și ne jucam pe telefoane. Ducându-mă cu avocatul la Tribunal, mă pot pune și în locul judecătorului: oare mi-ar plăcea să îmbrac acea robă? Aș face față la presiunile și rigoarea care e acolo? Mândria organizatorilor acestui proiect este să regăsim, în urma examenelor de intrare în avocatură sau la INM, cât mai mulți din cei care au participat. Asta înseamnă că ei și-au clarificat în această perioadă, atât din punct de vedere teoretic la școală, cât și în practică, în primul rând opțiunea lor, au știut ce vor să facă și, mai mult, au știut să se pregătească pentru examen și au luat.

Altfel, pot apărea situații de frustrare personală. De exemplu, un student căruia îi place avocatura că e lucioasă, luminoasă, să i se spune domnule avocat e important pentru el, să zicem că se pregătește și intră în profesie. În momentul în care intră efectiv, își găsește un avocat îndrumător și stă stagiar doi și spune ”eu nu am crezut că avocatura e doar asta. Am crezut că din prima clipă am bani, am dosare, am clienți importanți”, s-ar putea să cunoască dezamăgiri. La fel și cei care intră în magistratură, neștiind exact ce înseamnă această profesie, după câțiva ani să spună ”nu mai pot face față presiunii acestei activități”, a spus decanul Baroului Cluj.

Decanul Mircea Pop a explicat cum au fost selectați avocații parteneri în proiect: ”Prima selecție am făcut-o acum 4 ani, când a fost primul proiect, și era noutate pentru toată lumea, atât pentru ei, cât și pentru noi ca Barou. Am ales în primul rând dintre avocații care știam că au activitate, care aveau activitate mai mult în procese. Ne gândeam că cei care au procese au și acte scrise și atunci pot să ofere studentului întreaga paletă de activități a unui avocat. Normal că i-am întrebat dacă vor să facă parte din proiect. Nu e ușor, pentru că este o grijă în plus pentru un avocat să ia un tânăr și în primele clipe să-i spună programul, regulile și să se și ocupe de el, nu doar să-l pună să stea într-un birou. În al doilea proiect am mers pe corpul avocaților care fuseseră în primul și care au dorit să continue. Unii au renunțat, unii au vrut din nou. Am încercat astfel să facem selecția pentru că numărul de studenți era limitat, din punct de vedere al bugetului alocat proiectului, repartizând maxim doi la un avocat. Am creat un corp de avocați care să le și dea ceva, să rămână cu ceva, dincolo de partea de hârtii, de bursele acelea, importante dar nesemnificative din punctul de vedere al naturii proiectului, Degeaba merge la un avocat care spune ”azi n-am nimic, hai să-ți bifez fișa să mimăm că ai făcut acele 60 de ore la mine”. Sau dimpotrivă să regăsim acei studenti, după examen, la avocații respectivi, creându-se o relație în cele 60 de ore de cunoaștere reciprocă.”

Într-un articol viitor veți putea citi ce spun studenții și avocații care au participat la proiectul ”Ai dreptul la carieră juridică!”

Despre proiectul „Ai dreptul la carieră juridică!”

Perioada de implementare: mai 2014 – noiembrie 2015

Grupul ţintă al proiectului: 364 studenţi a Facultăţii de Drept în anii II, III şi IV de studii nivel licență

Valoarea totală: 1,980,800 lei, din care 1,941,184 lei reprezintă asistență financiară nerambursabilă

Obiectivele proiectului

• Consolidarea serviciilor de consiliere în profesiile juridice prin complementarea pregătirii teoretice pentru o inserţie facilă pe piaţa muncii
• Consolidarea parteneriatului între Facultatea de Drept a UBB şi Baroul Cluj, respectiv cabinetele şi societăţile de avocatură, dar şi cu birourile de executori judecătoreşti şi cabinete de practicieni în insolvenţă
• Îmbunătăţirea abilităţilor practice specifice profesiei ale studenţilor Facultăţii de Drept în cadrul stagiilor de pregătire practică

Rezultatele atinse în proiect

• 60 de parteneriate încheiate cu cabinete şi societăţi de avocatură, birouri de executori judecătoreşti şi cabinete de practicieni în insolvenţă din Cluj-Napoca
• 364 de studenţi ai Facultăţii de Drept au beneficiat de activităţile proiectului
• 4 serii de stagii de practică de minim 60 de ore
• 4 concursuri de procese simulate cu 30 de câştigători care au participat la schimburile de experienţă
• 4 excursii tematice la Penitenciarul Gherla şi 3 la Bucureşti

Consilierea în profesiile juridice

Şedinţe de consiliere individuală

• 2 ședințe pentru fiecare student

Şedinţe de consiliere de grup

• Pre-practică
• Post-practică
• Ego-marketing
• Cofee meetings cu tutori de practică

Planuri de carieră

• 50 de planuri de carieră a câte 5 şedinţe individuale

Excursii tematice

• 4 excursii la Penitenciarul Gherla
• 3 excursii la Curtea Constituţională, Institutul Naţional al Magistraturii, Avocatul Poporului, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional

Stagii de practică

•  45 cabinete/societăţi de avocatură
•  3 cabinete/societăţi de practicieni în insolvenţă
• 2 birouri de executori judecătoreşti
• 4 concursuri de procese simulate
• 2 schimburi de experienţă pentru 30 de câştigători ai concursurilor de procese simulate la: Colegiul Avocaţilor din Zaragoza,  Curtea de Justiţie a UE cu sediul la Luxemburg şi Parlamentul European la Bruxelles

Comments

comentarii