Avocatul și profesorul de drept procesual penal Gheorghiță Mateuț spune că ar trebui modificat Codul de Procedură Penală în sensul să se revină la reglementarea anterioară, care prevedea posibilitatea efectuării unor acte premergătoare, ce nu trebuiau eliminate complet, în opinia profesorului, exprimată pe avocatura.com

Discuția a pornit de la procesul fostei șefe DIICOT, Alina Bica, în care, la termenul din 13 iunie de la ÎCCJ, denunţătorul Ionuţ Mihăilescu, fost consilier al acesteia, a recunoscut că denunțul a fost mincinos. Mihăilescu a refuzat, iniţial, să dea declaraţii şi să îşi susţină denunţul. După ce instanţa i-a pus în vedere că este denunţător și că nu se poate prevala de dreptul la tăcere, fostul consilier al Alinei Bica a recunoscut în faţa completului de judecată că a bătut palma cu procurorii DNA, când, în arest find, aceştia i-au propus să o denunţe pe fosta şefă a DIICOT. Mihăilescu, care atunci era dispus să facă „orice, dar absolut orice” pentru a scăpa din închisoare, a acceptat să facă un denunţ mincinos împotriva Alinei Bica. În urma acestui episod, magistraţii au ridicat măsura controlului judiciar instituit pe numele Alinei Bica, urmând ca aceasta să fie judecată în libertate.

În acest dosar, fostul consilier al Alinei Bica, Ionuţ Mihăilescu, a denunţat-o că aceasta ar fi primit mită 17.500 de euro pe vremea când era în fruntea DIICOT, pentru a-l scăpa de un dosar pe omul de afaceri Horia Simu

“Știți cum aș încadra eu o asemenea situație? Ea este consecința modificărilor legislației Procesual Penale aduse prin actualul Cod, care permite – din păcate – începerea urmăririi și, implicit, declanșarea procedurilor, doar pe baza unui simplu denunț, fără o minimă verificare. Iar acest lucru nu este echitabil, pentru că nu este normal ca urmărirea să se bazeze doar pe actul de sesizare în termenii legii, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de lege și este evident că nu se poate referi doar la cele de formă.

Cât privește apelarea la astfel de metode de către procurori, eu unul nu aș admite așa ceva, însă, din păcate, legea permite așa ceva, ceea ce nu este normal. Un act de sesizare trebuie să îndeplinească și condiții de fond, or, uneori acestea nu pot rezulta doar din cuprinsul actului de sesizare. Ele trebuie să se întemeieze și pe elemente de fapt care trebuie să privească verificarea conținutului sesizării raportat la realitatea faptelor.

De aceea, cred că ar trebui modificat Codul de Procedură Penală. Părerea mea este că ar trebui să se revină la reglementarea anterioară care era net superioară și care prevedea și posibilitatea efectuării unor acte premergătoare, acte de verificare, ce aveau rolul lor, ele nu trebuiau eliminate complet. Trebuiau create doar niște garanții de după începerea urmăririi penale, însă actele premergătoare nu trebuiau eliminate. Eu nu cred într-o schimbare spectaculoasă a orientării de ansamblu.

Aș mai adăuga un singur lucru: este regretabil faptul că în loc să se corecteze procedura de începere a urmăririi penale prin ordonanța de urgență nr. 18 din luna mai, s-a modificat articolul 305 alin. 1, care permite începerea urmăririi doar pe baza actului de sesizare, fără să mai fie îndeplinite anumite condiții. Ceea ce este o aberație și este fără precedent, și reprezintă un atentat grav a dreptului la un proces echitabil”, a declarat Gheorghiță Mateuț.

Comments

comentarii