O firmă de construcții a pierdut recent la Curtea de Apel Mureș un litigiu cu miză mare cu Consiliul Județean Suceava, condus de Gheorghe Flutur, unul din liderii PNL. După ce au văzut motivarea deciziei, reprezentanții firmei bănuiesc că instanța a fost influențată de vizita ministrului Alina Gorghiu, amica lui Flutur, cei doi fiind în aceeași tabără din PNL cu șeful partidului Nicolae Ciucă și cu Iulian Dumitrescu, șeful CJ Prahova, cercetat pentru corupție.
Îndoiala cu privire la imparțialitatea judecătorilor generează neîncrederea în înfăptuirea actului de justiție. Dreptul la un proces echitabil, care constituie substanța unui principiu fundamental al procesului civil, implică și dreptul la o instanță independentă și imparțială.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat dubla condiție a imparțialității: sub aspect subiectiv judecătorul trebuie să fie echidistant față de părți, iar sub aspect obiectiv judecătorul trebuie să manifeste neutralitatea apreciată în raport cu garanțiile independenței.
Istoricul litigiului
Prin două contracte de achiziție publică încheiate în anul 2020, Consiliul Județean Suceava a atribuit unor asocieri de firme lucrările de execuție aferente județului Suceava în cadrul Proiectului Regiunea Nord Est –Axa Strategică 1 Iași-Suceava”, loturile 1 și 2 , cu o lungime totală de cca 76 km și o valoare totală a lucrărilor de executat de 179.720.936,83 lei, fără TVA.
Pe parcursul executării acestor contracte, antreprenorii s-au plâns că au întâmpinat dificultăți majore în executarea lucrărilor din cauza caracterului defectuos al proiectului, care nu corespundea cu realitatea din teren, și din cauza neînțelegerilor dintre ei și beneficiar privind modalitatea de ajustare a prețurilor. Concret, deși în contextul pandemiei și ulterior a războiului izbucnit în Ucraina, prețurile materialelor de construcție s-au triplat, beneficiarul a acceptat o majorare a prețului contractului doar de aproximativ 12%. Mai mult, executarea lucrărilor conform proiectului a presupus efectuarea unor lucrări suplimentare, a căror decontare a fost refuzată.
Pe fondul acestor neînțelegeri, care au culminat cu faptul că antreprenorii au primit de la supervizorul lucrărilor un ordin ilegal, prin care erau obligați să aștearnă o simplă pătură de asfalt pe vechiul drum și să nu mai respecte proiectul, acțiune ce ar fi intrat în sfera faptelor penale, aceștia au decis să rezilieze unilateral contractele începând din luna martie 2022.
Consiliul Județean Suceava a contestat în instanță notificările de reziliere transmise de antreprenori, solicitând de la aceștia și daune în valoare de peste 176 milioane lei, iar litigiul, început la Suceava și scindat în mai multe dosare, a fost strămutat, mai întâi la Tribunalul Botoșani, iar apoi la Curtea de Apel Târgu Mureș, pe fondul unor bănuieli legitime de lipsă de imparțialitate a judecătorilor, ca urmare a unor posibile influențe politice și a mizei majore a procesului.
Primul dintre din dosarele scindate s-a judecat de curând, Curtea de Apel Târgu Mureș dând câștig de cauză Consiliului Județean Suceava și anulând notificările de reziliere, prin preluarea în totalitate a susținerilor CJ. În contrapondere, apărările antreprenorilor par să fie trecute cu vederea, fiind înlăturate fără nicio argumentare.
Interesant este faptul că instanța Curții de Apel Mureș a constatat că Autotehnorom a respectat prevederile legale și contractuale când a reziliat contractele, doar că s-a fi grăbit și ar fi trebuit să procedeze la suspendarea contractelor pe o perioadă de 210zile, interval de timp în care să aștepte ca CJ Suceava să corecteze proiectul tehnic.
Extras din motivare: ”Prin raportare la cuprinsul clauzei contractuale 65.1.c), din cele două acorduri analizate, suspendarea execuţiei tuturor lucrărilor poate constitui cauză de reziliere din partea Antreprenorului, dacă durează mai mult de 210 zile şi dacă nu este cauzată de neîndepliniea de către Antreprenor a vreuneia dintre obligaţiile sale, potrivit prevederilor contractului şi nici de vreun risc în responsabilitatea Antreprenorului.”
Acesta motivare este șocantă deoarece nici nu a fost invocată de reclamantă UAT Județul Suceava și nici nu a fost reglementată de vreo prevedere contractuală dintre părți. Surprinzător este că pentru a lua această hotărâre Curtea de Apel Mureș a ocolit totalmente ordinul CJ Suceava prin care cerea constructorului să nu respecte proiectul.
Antreprenorul Autotehnorom și-a întemeiat rezilierile pe art. 65 lit.a și b din contracte, reclamanta CJ-SV și-a întemeiat acțiunea și a cerut instanței anularea rezilierilor pe același articol 65 lit. a și b, dar CA-Mures și-a motivat anularea rezilierilor pe art.65,lit.c.
Practic, s-a câștigat pe ce nu s-a cerut, fiind încălcate principiul disponibilității și limitele investirii instanței, susțin avocații antreprenorului.
Surprinzător, magistrații Adriana Lorena Berindean și Carmen Isabela Firoiu au omis să se pronunțe pe o cerere de intervenție accesorie depusă la dosar de către intervenienta Hidroterra SRL.
Pe lângă această omisiune, același complet a procedat în mod discreționar și la respingerea cererilor de suspendare a cauzei pentru incidența ilicitului penal, vizându-l pe vicepreședintele CJ Suceava – Cristi Crețu, nimeni altul decât “omul lui Gheorghe Flutur”.
La termenul de judecată din 13 noiembrie 2023 instanța a considerat terminată cercetarea judecătorească în cauză și a procedat la amânarea pronunțării de 4 ori, respectiv la 4.12.2023, 18.12.2023, 3.01.2024 și 16.01.2024.
Situația actuală a litigiului
Hotărârea a fost atacată cu o contestație în anulare, ce se va judeca în curând și sperăm ca, în cele din urmă, instanța să analizeze și susținerile părții adverse.
Judecătorii inițial investiți să judece calea extraordinară de atac, obiect al dosarului nr. 28/43/2024 înregistrat pe rolul Curții de Apel Mureș, cu termen de judecată 26.03.2024, au fost chiar cei care au pronunțat hotărârea atacată, dată în primul proces din situația litigioasă complexă care există între părțile litigante UAT Suceava, prin CJ Suceava, și Asocierea SC Autotehnorom SRL, în cauza nr. 86/43/2023, având ca obiect “acțiune în anulare“, însă au formulat cerere de abținere.
Bănuiala lipsei de imparțialitate
Întregul context factual îi conduce pe cei care au pierdut procesul spre bănuiala legitimă că instanța a fost influențată de vizita ministrului Justiției, Alina Gorghiu – prietenă fidelă cu președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur – cu prilejul inaugurării Palatului de Justiție Mureș, în noiembrie 2023. Astfel, din pozele aflate pe rețelele de socializare, articole și mărturii ale apropiaților celor doi lideri PNL, relația de susținere reciprocă între Alina Gorghiu și Gheorghe Flutur este de notorietate. Mai mult, baronul PNL Gheorghe Flutur are un cuvânt greu de spus în PNL-ul condus de Nicolae Ciucă, cel care îi numește pe bandă rulantă pe oamenii de casă a lui Flutur în poziții cheie în ministere, instituții și în firmele de stat suculente.
”Ca urmare, dată fiind prezența acesteia la Curtea de Apel Târgu Mureș și interacțiunea directă cu magistrații implicați în soluționarea litigiului, tindem să credem, cu toată convingerea, că doamna ministru a avut o contribuție semnificativă la înclinarea deciziei în favoarea instituției conduse de bunul său prieten, Gheorghe Flutur.”, susțin reprezentanții firmei Autotehnorom.
Aceștia au bănuieli legitime cu privire la soluționarea căii extraordinare de atac: ”Referitor imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Mureș ce vor soluționa calea extraordinară de atac – obiect al dosarului nr. 28/43/2024, putem afirma că este justificată suspiciunea rezonabilă, ce își pune amprenta asupra tuturor magistraților din cadrul secției a II a civilă a CA Mureș, că și în acest caz va exista o judecată părtinitoare, după dictonul “corb la corb nu își scoate ochiul”. Cu alte cuvinte, după implicarea politicului este puțin probabil să existe o judecată dreaptă, prin care magistrații Cristina Beatrix Bogdan și Attila Tanka să întoarcă soluția pronunțată de colegele sale în cauza 86/43/2023. Trebuie să facem mențiunea că miza acestui litigiu este de notorietate: CJ Suceava solicită despăgubiri imense, de nu mai puțin de 177 milioane de lei, iar asocierea condusă de Autotehnorom a arătat că a fost nevoită să renunțe la contract din cauza gravelor erori de proiectare și a creșterii prețurilor la materiale de construcții, care nu a fost acoperită la timp.
Consorțiul intelectual astfel creat constituie, fără putință de tăgadă, o circumstanță de natură să nască o îndoială cu privire la imparțialitatea judecătorilor din secția a II a civilă, dând consistență bănuielii legitime de lispă de imparțialitate. Sperăm că la termenul din 26.03.2024 instanța învestită cu soluționarea contestației în anulare va avea tăria și curajul de a ieși de sub sfera de influență a politicului.”