Curtea Constituțională a Spaniei

Prima stare de alarmă din Spania a fost declarată neconstituțională. Un judecător de contencios explică implicațiile deciziei Curții Constituținale

Curtea Constituțională a Spaniei a declarat parțial neconstituțional Decretul Regal 463/2020, din 14 martie 2020, prin care s-a instituit în Spania prima stare de alarmă pentru combaterea pandemiei.

Judecătorul José R. Chaves explică implicațiile declarării neconstituționale parțiale a decretului, atenționând totodată decidenții: ,,Nu trebuie uitat faptul că, atunci când mulți avocați strigă, poate fi un semn că direcția este greșită ”

Judecătorul José R. Chaves:

,,Deși textul sentinței nu este disponibil, după Nota informativă oficială nr. 72-202, emisă de Curtea Constituțională, pare ușor de concluzionat că dispunerea izolării generale a populației s-ar fi putut face prin declararea stării de urgență și nu a stării de alarmă, întrucât starea de alarmă a fost deficitară, astfel încât art. 7 din Decretul regal nr. 463/2020, din 14 martie, ar fi neconstituțional, deoarece acesta limita dreptul derivat din libertatea de circulație, prin restrângerea posibilității de a părăsi locuința.

Prin urmare, Curtea Constituțională nu pune la îndoială necesitatea unor astfel de măsuri, ci modalitatea legală de adoptare a acestora, deoarece în loc să respecte cerințele declarării stării de urgență (Declarația guvernului cu autorizare prealabilă de către Congres, art.116.3 CE) a fost aleasă scurtătura stării de alarmă (Declarație a guvernului cu informații ulterioare către Congres, art.116.2 CE).

Ce anume a fost declarat neconstituțional și implicațiile sale.

Concret, sunt declarate neconstituționale următoarele secțiuni:

  • Limitările prevăzute la art. 7 alin. (1), (3) și (5). Cu alte cuvinte, aceste dispoziții sunt neconstituționale:

articolul 7. Limitarea libertății de circulație a persoanelor.

1. Pe perioada de valabilitate a stării de alarmă, oamenii pot circula pe drumuri sau spații de utilitate publică numai pentru desfășurarea următoarelor activități, care trebuie să se desfășoare individual, cu excepția cazului în care sunt însoțite de persoane cu dizabilități, minori, adulți sau pentru alte cauze justificate:

a) Achiziționarea de alimente, produse farmaceutice și necesități de bază , precum și achiziționarea altor produse și prestarea de servicii în conformitate cu prevederile art. 10

.b) Asistența acordată centrelor de sănătate, serviciilor și unităților.

c) Deplasarea la locul de muncă în vederea desfășirii activității, prestării profesionale sau de afaceri.

d) Întoarcerea la locul de reședință obișnuită.

e) Asistența și îngrijirea persoanelor vârstnice, minorilor, persoanelor aflate în întreținere, persoanelor cu dizabilități sau în special persoanelor vulnerabile.

f) Deplasarea la entități financiare și de asigurări.

g) Din cauza forței majore sau a situației de necesitate.

h) Orice altă activitate de natură similară. (…)

(3) De asemenea, circulația vehiculelor private va fi permisă pe drumurile publice pentru desfășurarea activităților menționate în secțiunile anterioare sau pentru realimentarea în benzinării sau benzinării. (…)

(5) Ministrul afacerilor interne poate dispune interzicerea circulației pe drumuri sau pe tronsoane ale acestora din motive de sănătate publică, siguranță sau circulație sau restricționarea accesului anumitor vehicule pe acestea din aceleași motive. Atunci când măsurile menționate la alineatul precedent sunt adoptate din oficiu, administrațiile regionale care exercită competențe de punere în aplicare a legislației statului privind traficul, circulația vehiculelor și siguranța rutieră sunt informate în prealabil. Statul, autoritățile regionale și locale competente în materie de trafic, circulația vehiculelor și siguranța rutieră asigură difuzarea în rândul populației a măsurilor care pot afecta traficul rutier.

Termenii expansivi ai art.10.6. Se consideră că este neconstituțional ca modificarea sau extinderea unor astfel astfel de măsuri să cadă în competența guvernului, astfel a rămas ca fiind constituțional articolul 10.6 în următoarea formă:

(6) Ministrul sănătății este împuternicit să mofifice, amplifice sau restricționeze măsurile, locurile, unitățile și activitățile enumerate în secțiunile precedente, din motive justificate de sănătate publică, domeniul de aplicare și domeniul de aplicare teritorial fiind stabilite în mod specific.

Cu aceasta, este posibil să se anticipeze consecințele importante:

1. Legitimitatea Curții Constituționale este consolidată, deoarece, în ciuda încordării de la vot (6 voturi pentru și 5 voturi contra), aceasta demonstrează libertatea de judecată în chestiuni spinoase de complexitate juridică și impact politic.

2. Acesta clarifică fragilitatea legii care are zone de incertitudine, în care granița dintre constituțional și neconstituțional se află într-un vot personal.

3. Regulile jocului serios pentru viitor vor fi stabilite. Nu se poate orice, iar Constituția a fost previzibilă, oferind diferite niveluri de garanții în funcție de diferitele niveluri de intervenție.

4. Va exista un efect negativ al nulității unei astfel de declarare a stării de alarmă, deoarece dacă are ,,valoare de lege”, neconstituționalitatea acesteia va avea impactul său, adică va provoca anularea sancțiunilor impuse în temeiul său. În acest sens, art. 44 din Legea organică a Curții Constituționale prevede: “Hotărârile prin care se declară neconstituționalitatea legilor, dispozițiilor sau actelor cu forță juridică nu permit controlul procedurilor care au fost efectuate printr-o hotărâre judecătorească cu autoritate de lucru judecat în care au fost aplicate legile, dispozițiile sau actele neconstituționale, cu excepția procedurilor penale sau contencios-administrative referitoare la o procedură de sancționare în care, ca urmare a nulității regulii aplicate, există o reducere a pedepsei sau a sancțiunii sau o excludere, o scutire sau o limitare a răspunderii”. Prin urmare, amenzile aplicate în temeiul lor vor sta cu sabia lui Damocles de a fi apelate, revizuite din oficiu, declarate ineficiente lor sau a formulării cererilor de restituire.

5. Se va deschide posibilitatea, fără consecințe automate, de a promova nenumărate solicitări de despăgubiri pentru prejudiciile rezultate din neconstituționalitatea declarării stării de alarmă, în conformitate cu prevederile legale.

6. Va exista un potop de acuzații de neconstituționalitate a acestei declarări de stare inițială de alarmă, atât în procedurile administrative de orice fel care decurg din aceasta, cât și în cele care decurg din alte declarări sau prelungiri, dacă există un astfel de exces.

7. În cazul în care nu există un act normativ valabil pentru ca statul să limiteze circulația cetățenilor, atunci nu există temei nici pentru comunitățile autonome și, prin urmare, actele de guvernare cu astfel de implicații, precum și deciziile judiciare de orice rang care le-au ratificat sau autorizat, rămân compromise. Deși această decizie a Curții Constituționale se limitează la prima declarare a stării de alarmă, neconstituționalitatea declarată va aprinde dezbaterea asupra posibilei neconstituționalități a “închiderilor perimetrale” sau a așa-numitelor “interdicții” adoptate cu bună-credință de comunitățile autonome. Mai multe lemne de foc la grătarul Curții Constituționale.

Dar, mai presus de toate, aș dori ca fiecare conducător sau politician, indiferent de culoarea ideologică, să noteze trei efecte sau lecții suplimentare care trebuie învățate:

În primul rând, atunci când există o opțiune de legiferare, reglementare sau acțiune administrativă, orice îndoială trebuie îndepărtată în favoarea deciziei care are cele mai mari garanții, cu cea mai mare legitimitate democratică posibilă. Nu există o asigurare sau un alibi mai bun împotriva erorii decât luarea deciziilor cu cel mai înalt respect pentru regulile jocului democratic. Nu trebuie uitat faptul că, atunci când mulți avocați strigă, poate fi un semn că direcția este greșită.

În al doilea rând, că justiția este lentă și poate neînțeleasă este una, însă ora judecății va veni și va veni și timpul pentru explicații și responsabilități.

În al treilea rând, că politica impune decizii asupra scenariilor de risc și nimeni nu poate ști unde se va ascunde următoarea greșeală, dar trebuie ca erorile să se comită cât mai rar posibil și, mai presus de toate, să se vegheze ca greșelile să afecteze cel mai mic număr de oameni și doar aspecte cu mică valoare. Aceasta este datoria fiecărui conducător și politician care guvernează sau aspiră să guverneze.”

Sursa: aici.

Comments

comentarii

Ion Oprișor a fost consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională fostului președinte Klaus Iohannis. Oprișor este primul consilier prezidențial care a părăsit Cotroceniul după venirea noului președinte interimar, Ilie Bolojan.... Citește mai mult
Vineri seara au început să se formeze cozi interminabile de mașini la Jucu, ca urmare a unui protest al locuitorilor din zonă. Parapeții de pe DN1C i-a scos pe clujeni în stradă.... Citește mai mult
Sărbători fericite!
APBCT

Lasă un răspuns