Acasă » JURIDICE-LEGISLAȚIE » Prevederi neconstituționale în Legea de modificare a Legii nr.317/2014 privind funcționarea CSM

Prevederi neconstituționale în Legea de modificare a Legii nr.317/2014 privind funcționarea CSM

Curtea Constituțională a declarat, astăzi, neconstituționale unele prevederi din Legea de modificare a Legii nr.317/2014 privind funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2014 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii au fost formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constituită în Secţii Unite şi de un număr de 52 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi în privinţa dispoziţiilor art.I pct.34 şi 48, precum şi a legii, în ansamblul său, şi cu unanimitate de voturi în privinţa celorlalte texte legale:

1. A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.5, pct.15 [cu referire la sintagma „comisiile parlamentare de control al serviciilor de informaţii”], pct.19, pct.20 şi pct.62 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii sunt neconstituționale;

2. A respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate referitoare la dispoziţiile art.I pct.34 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii;

3. A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.4, pct.7 şi pct. 48, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport de criticile formulate.

În motivarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a reţinut, în esență,  următoarele:

– prevederile art.I pct.5, cu referire la art.7 alin.(51) din Legea nr.317/2004, conțin paralelisme legislative, aceeași soluție juridică fiind reglementată și la art.I pct.4, cu referire la art.7 alin.(5) teza întâi din lege, ceea ce contravine dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, cu privire la principiul legalității în componenta sa privind calitatea legii;

– prevederile art.I pct.15, cu privire la sintagma „comisiile parlamentare de control al serviciilor de informaţii” cuprinsă la art.18 alin.(2) lit.b) din lege, sunt neconstituționale – astfel cum a constatat Curtea prin Decizia nr.45 din 30 ianuarie 2018  privind obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor – prin raportare la dispozițiile art.1 alin.(4) din Constituție, referitoare la principiul separării și echilibrului puterilor în stat;

– prevederile art.I pct.19 și 20, cu referire la art.24 alin.(1) și (2), și, respectiv, la art.24 alin.(21)-(23) din Legea nr.317/2004, sunt contrare dispozițiilor art.133 alin.(3) din Legea fundamentală, potrivit cărora președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales dintre magistrații judecători și procurori, membri aleși ai Consiliului;

– art.I pct.62, cu referire la art.55 alin.(10) și (11) din Legea nr.317/2004 și care reglementează procedura revocării președintelui sau vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii, contravin, pentru identitate de rațiune, acelorași norme fundamentale anterior menționate, referitoare la alegerea conducerii Consiliului.

În ce privește  obiecția de neconstituționalitate referitoare la dispoziţiile art.I pct.34 din legea examinată, aceasta a fost respinsă, în temeiul art.10 alin.(2) din Legea nr.47/1992, ca inadmisibilă, obiecția fiind, sub acest aspect, nemotivată.

Curtea a apreciat ca neîntemeiate criticile de neconstituționalitate intrinsecă privind dispozițiile art.I pct.4, pct. 7 și pct.48 din legea supusă controlului de constituționalitate, precum și pe cele privind neconstituționalitatea extrinsecă a legii, în ansamblul său.”, se arată în comunicatul CCR.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina