fbpx

Președinții Curților de Apel condamnă ferm adoptarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale judecătorilor

Președinții Curților de Apel, reuniți la Iași în data de 30 iunie 2023, în baza mandatului dat de Adunările Generale din data de 20 iunie 2023, au adoptat următoarea rezoluție:

REZOLUȚIE

prin care:

Condamnă ferm adoptarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale judecătorilor ce încalcă principii fundamentale ale funcționării și independenței justiției, cu consecințe directe asupra calității și celerității actului de justiției, ai cărui beneficiari sunt cetățenii României.

Președinții Curților de Apel condamnă încălcarea flagrantă a principiului cooperării loiale între puterile statului, parcursul legislativ al proiectului de lege privind pensiile de serviciu defășurându-se în disprețul total față de principiile statului de drept și ale democrației, cu ignorarea manifestă a tuturor propunerilor și argumentelor aduse de puterea judecătorească.

Declarațiile mincinoase ale reprezentanților puterii legislative și executive potrivit cărora acest proiect ar fi fost adoptat prin consultarea constantă a reprezentanților judecătorilor sunt dovada disprețului total al acestora față de justiție și față de rolul fundamental al acesteia într-un stat de drept. Un dialog onest implică o analizare reală a tuturor aspectelor punctual relevate de puterea judecătorească, cu atât mai mult cu cât acestea sunt temeinic fundamentate și au rolul de a asigura stabilitatea sistemului de justiție, aflat în cea mai gravă criză de personal din perioada post-aderare.

Așa-numita eșalonare a vârstei de pensioare, mult clamată de reprezentanții executivului în spațiul public, nu există, în realitate, fiind o fictivitate introdusă în lege pentru a crea o aparență ce nu face altceva decât să dovedească, o dată în plus, duplicitatea discursului politic, ce urmărește câștigarea capitalului electoral cu prețul distrugerii justiției.

Președinții Curților de Apel condamnă, de asemenea, atitudinea duplicitară a Comisiei Europene care, pe de-o parte, a solicitat constant, în trecut, ca orice modificare a statutului judecătorilor să fie făcută cu consultarea reală a acestora, pentru ca acum să refuze orice dialog și să negocieze statutul judecătorilor români doar cu reprezentanții puterii politice.

Judecătorii nu își apără privilegii, ci apără necesitatea asigurării unui cadrul legislativ coerent, previzibil, clar și absolut necesar pentru un statut independent al acestora față de celelalte două puteri, executivă și legislativă și pentru buna funcționare a justiției.

În 2022, judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au avut un volum efectiv de activitate de 3.759.358 dosare pe rol, acestea fiind gestionate de un număr total de 3.897 judecători de la aceste instanțe.

Efortul extraordinar depus de judecători a permis soluționarea acestui număr imens de cauze într-o perioadă de timp optimă, mult sub media europeană.

În aceste condiții de suprasolicitare, judecătorii au reușit performanța extraordinară de a avea o rată medie de soluționare de peste 96%, la judecătorii și tribunale, și de peste 101%, la curțile de apel.

Un astfel de ritm de muncă nu poate continua, în condițiile în care numărul judecătorilor în funcție scade alarmant, interesul pentru magistratură scade dramatic, iar vârsta de pensionare a judecătorilor crește brusc și intempestiv. Este, așadar, necesară revenirea la un volum de muncă normal, care să poată fi gestionat, dată fiind perioada de activitate ce ajunge la 38 de ani potrivit proiectului adoptat, cu depășirea chiar și a stagiului de cotizare cerut pentru condiții normale de muncă.

În consecință, președinții Curților de Apel solicită Consiliului Superior al Magistraturii adoptarea urgentă a unui plan de normare a activității, care să alinieze volumul de muncă al judecătorilor la standardele europene și să permită asigurarea unui act de justiție de calitate.

Judecătorii români, ca garanți ai drepturilor și libertătilor fundamentale ale fiecărui cetățean, vor lupta ca justiția să funcționeze în condiții specifice unui stat democratic european. Însă, astfel cum s-a subliniat în documentele europene, revine celorlalte puteri ale statului obligația de a asigura justiției instrumentele necesare pentru aceasta: statut independent, stabil și previzibil, volum normal de activitate, condiții decente de muncă și un cadrul legislativ clar și accesibil.

1. jud. Oana Maria Petrașcu – Curtea de Apel Alba Iulia

2. jud. Loredana Lenuța Albescu – Curtea de Apel Bacău

3. jud. Mihaela Darabană – Curtea de Apel Brașov

4. jud. Liana Arsenie – Curtea de Apel București

5. jud. Dana Cristina Gârbovan – Curtea de Apel Cluj

6. jud. Alina Gabriela Jurubiță – Curtea de Apel Constanța

7. jud. Petre Valentin Bădiță – Curtea Militară de Apel

8. jud. Adrian Glugă – Curtea de Apel Craiova

9. jud. Cosmin Răzvan Mihăilă – Curtea de Apel Galați

10. jud. Mihaela-Diana Cheptene-Micu – Curtea de Apel Iași

11. jud. Laura Simona Băican – Curtea de Apel Oradea

12. jud. Raluca Emilia Trandafir – Curtea de Apel Pitești

13. jud. Paul Mihail Frățilescu – Curtea de Apel Ploiești

14. jud. Titiana Ilieș – Curtea de Apel Suceava

15. jud. Andreea Ciucă – Curtea de Apel Târgu-Mureș

16. jud. Mircea Crețu – Curtea de Apel Timișoara

Comments

comentarii

BMW Group și NTT Data au bătut palma, iar în Cluj-Napoca urmează să se deschidă un nou centru IT.... Citește mai mult
Prognoza meteo. Meteorologii anunță vreme caldă, cu temperaturi ridicate pentru această perioadă.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!