fbpx
Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » Președintele Judecătoriei Gherla: ”Nu putem să transmitem condamnatului exact ce are el de făcut”

Președintele Judecătoriei Gherla: ”Nu putem să transmitem condamnatului exact ce are el de făcut”

Președintele Judecătoriei Gherla, judecătorul penalist Mihai Gîlcă, a spus la dezbaterea despre reformarea sistemului penitenciar că judecătorii nu pot transmite celor pe care îi condamnă exact ce au de făcut ulterior și ce așteptări au de la ei. Judecătorul a mai precizat că deținuților ar trebui să li se ofere drepturi în funcție de responsabilitățile pe care le îndeplinesc: ”Eu nu cred că toți deținuții ar trebui să aibă dreptul la televizor”

Președintele Judecătoriei Gherla, judecător penalist Mihai Gîlcă, a vorbit la dezbaterea de la Prefectura Cluj la care a participat și ministrul Justiției, Raluca Prună: ”Mi-am pus în repetate rânduri problema reintegrării sociale a candidaților. O problemă în care noi ca judecători avem destul de puține pârghii. De multe ori, eu personal mă simt neputincios, căci actul de justiție este destul de formal. Adică nu putem să transmitem condamnatului exact ce așteptări avem noi sau societatea de la el. Ședința de judecată se desfășoară într-un mod oficial, într-un limbaj de aceeași natură și în timpul ședinței nu putem face acest lucru. Cu atât mai puțin în hotărârile pe care le pronunțăm. Nu putem să transmitem condamnatului exact ce are el de făcut.

Însă, mi se pare că este absolut necesară abordarea inter-instituțională a acestei probleme. Din acest motiv, aceste discuții sunt extrem de importante. Fiecare reprezentant al unei instituții a statului român sau al societății civile având un cuvânt greu de spus în această chestiune.”

Președintele Judecătoriei Gherla a venit cu o soluție pentru crearea de noi spații de detenție: ”Problema în prezent este supraaglomerarea penitenciarelor. Pentru aceasta ar fi soluții pe termen scurt: construcția de noi penitenciare sau găsirea unor spații existente și transformarea în spații de deținere. În acestă privință, ar fi o soluție, anume schimbarea destinației unor unități militare dezafectate. Acestea prin ele însele oferă un anumit grad de securitate și care ar putea primi această destinație.”

Mihai Gîlcă a ”tras de urechi” autoritățile clujene pentru Pata Rât: ”A doua modalitate de decongestionare a penitenciarelor este mult mai complexă și mai dificilă, pe termen mediu și lung: Prevenirea comiterii de noi infracțiuni: prevenirea recidivei și chiar prevenirea nașterii de infractori primari. Mă bucur că sunt prezente și cadre universitare care au pregătire în domeniul sociologic sau criminologic. Eu de multe ori analizez situația familială sau socială a condamnaților. Observ că ei provin din medii sociale cu probleme. Spre exemplu avem situația de la Pata Rât. Eu nu cred că autoritățile locale nu pot face ceva ca acel mediu social să nu mai existe. Eu nu cred că este normal să există comunități atât de aproape de groapa de gunoi. Așa cum s-au găsit fonduri pentru atât de multe proiecte importante în Cluj, se găsesc și pentru ajutorarea acestor oameni. Și astfel să prevenim infracționalitatea. ”

Judecătorul a lăudat firmele care angajează deținuți: ”Mă bucur că sunt oameni care conștientizează importanța muncii pentru reintegrarea socială. Ce este foarte greu legat de munca în penitenciar este să fie motivați condamnații. Aici ar trebui modificări legislative. Eu cred că nu există o balanță echilibrată între responsabilitățile condamnaților și drepturile lor. Au și cred că este necesar să aibă multe drepturi, însă trebuie să fie ca o consecință a îndeplinirii unor responsabilități. 

Altfel, dacă toți condamnații primesc exact aceleași drepturi, ei nu vor mai fi motivați să-și îmbunătățească conduita. Spre exemplu. eu nu cred că toți condamnații ar trebui să aibă dreptul la televizor. Primești televizor dacă lucrezi atâtea zile! Sau inclusiv condițiile de cazare. Dacă muncești ai dreptul la condiții de cazare mai bune. Trebuie păstrate cele minimale, nu spun să aibă 2 mp.”

”Noi nu le îndeplinim pe cele minimale, asta este problema. Trebuie să ajungem la cele minimale, ca de acolo să putem premia”, a intervenit ministrul Raluca Prună.

dezbatere penitenciare pruna

”Eu cred că trebuie să existe două etape intermediare între perioada detenției și libertate. O etapă necesară ar fi să petreacă o parte din timp în libertate și o parte în detenție. După ce a ajuns în libertate, trebuie să fie supravegheat o perioadă și să fie obligat să muncească. Supravegheera poate fi executată chiar la locul de muncă de către un superior. Dacă persoana respectivă lipsește, probabil comite alte infracțiuni și atunci trebuie luate măsuri. ”, a mai spus judecătorul de penal.

”Deținuții vor să muncească, mai ales că primesc recompense, dar nu prea au unde să muncească”, a spus un oficial de la Ministerul Justiției.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns