clujust.ro

Președintele ÎCCJ și șefii Curților de Apel au semnat Rezoluția pentru stabilitatea statutului magistraților

”Atât vârsta de pensionare a magistraților, cât și cuantumul pensiei ocupaționale reprezintă de fapt o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și responsabilităților pe care le implică exercitarea acestor profesii, precum și a regimului de incompatibilități și interdicții care instituie limitări a unor categorii de drepturi fundamentale.”, se arată Rezoluția semnată de președintele Înaltei Curți, Corina Corbu, și președinții curților de apel din țară. Rezoluția vine ca efect al unui proiect de OUG privind tăierea pensiilor de serviciu.

”La data de 28 octombrie 2022, la sediul al  Înaltei Curți de Casație și Justiție, a avut loc întâlnirea de lucru dintre președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Corina Alina Corbu, însoțită de vicepreședinții instanței supreme, doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu și domnul judecător Ilie Iulian Dragomir, și conducerile curților de apel.

La întâlnire au fost reprezentate 15, dintre cele 16 curți de apel, prin intermediul președinților sau, în cazul imposibilității de participare, a vicepreședinților acestora.

Discuțiile au privit îmbunătățirea mecanismelor de unificare a jurisprudenței, inclusiv prin crearea unui parteneriat privind o Rețea națională de unificare a jurisprudenței, cu puncte de contact la nivelul tuturor instanțelor de ultim grad de jurisdicție, chestiuni legate de preconizata preluare a bugetului instanțelor, în ceea ce privește cheltuielile de personal, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și aspecte de actualitate privind informațiile apărute în spațiul public privind statutul magistraților și organizarea instanțelor.

În urma întâlnirii, participanții au convenit asupra adoptării unei Rezoluții referitoare la stabilitatea statutului magistraților, garanție a independenței justiției, precum și cu privire la calitatea actului de justiție și unificarea practicii judiciare.

În cuprinsul Rezoluției adoptate, președinții instanței supreme și ai curților de apel au reținut că atât vârsta de pensionare a magistraților, cât și cuantumul pensiei ocupaționale reprezintă de fapt o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și responsabilităților pe care le implică exercitarea acestor profesii, precum și a regimului de incompatibilități și interdicții care instituie limitări a unor categorii de drepturi fundamentale.

Având în vedere că statutul judecătorilor este unul de rang constituțional – reperele sale fiind consacrate în prevederile art.124 alin.(3) și art.125 din Constituția României-, se consideră necesară asumarea de către toate puterile statului a principiilor stabilității şi previzibilității acestui statut, cu evitarea experimentelor legislative.

Orice modificări privind creșterea vârstei de pensionare ar trebui să nu afecteze drepturile judecătorilor în funcție, să fie graduale, etapizate și corelate cu ritmul de îmbunătățire a condițiilor de muncă.

Autoritățile ar trebui să-și aprofundeze politica de management a resurselor umane, pentru a implementa un management de perspectivă, evitând orice risc de reducere a numărului de magistrați și necesitatea de a gestiona un număr important de dosare. O modificare a vârstei de pensionare ar avea, fără îndoială, repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei magistraților cât și asupra organizării instanțelor.

De altfel, în contextul procesului legislativ privind adoptarea noilor ”Legi ale justiției”, chiar în această lună, Parlamentul României a reconfirmat în linii fundamentale aceleași condiții de obținere a pensiei ocupaționale actualmente în vigoare.

S-a apreciat că, repunerea în discuție, periodic, la intervale scurte de timp și în lipsa unor justificări obiective, întotdeauna în sens negativ, a statutului judecătorilor agravează situația resurselor umane, prin creșterea presiunii și încărcăturii psihice a acestei funcții și are, în final, un efect negativ asupra calității actului de justiție, în detrimentul cetățeanului.

Sub aspectul condițiilor de muncă, s-a apreciat că îmbunătățirea progresivă a acestora la nivelul instanțelor judecătorești trebuie asumată printr-un document strategic cu caracter concret, care să cuprindă în mod detaliat obiectivele de investiții asumate, termenele de finalizare și sursele de finanțare.”, se arată în comunicatul ÎCCJ

Comments

comentarii

Clujul metropolitan are o populație de aproape 400 de mii de locuitori, potrivit datelor INS. Proiectele metropolei trebuie însă armonizate, pentru a fi compatibile și funcționale.... Citește mai mult
Bugetul Floreștiului pentru anul 2023 a fost adoptat, fiind cel mai generos buget din istoria comunei. Proiectele dedicate infrastructurii educaționale și dezvoltării zonelor verzi ocupă o parte însemnată a capitolului de investiții, care beneficiază de peste 15 milioane de euro.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!