Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » Pregătiți-vă să vă puneți mâinile în cap! Ce răspunsuri au putut da unii candidați la interviul de la INM

Pregătiți-vă să vă puneți mâinile în cap! Ce răspunsuri au putut da unii candidați la interviul de la INM

”Vreau să devin magistrat pentru că îmi doresc o mai mare adrenalină și sunt predispus spre a fi imparțial.”, ”Sunt foarte corectă, dar cu excepții.”, ”Ca judecător nu trebuie să fiu imparțial” sau ”Prin verbul a discredita înțeleg a înjura.” sunt doar câteva exemple de răspunsuri ale unor candidați la interviul de la INM. Acestea plus o analiză asupra celei mai discutate probe se găsesc în Minuta întâlnirii membrilor comisiilor de examinare la proba interviului numite în cadrul concursului de admitere la INM și al concursului de admitere în magistratură, sesiunea iunie-octombrie 2015, făcută publică pe blogul membrului CSM, Cristi Danileț.

În şedinţa Plenului CSM din 24 noiembrie, a fost validat concursul de admitere la Institutul Națonal al Magistraturii, desfăşurat în această vară. ”Cea mai discutată – dar nu şi discutabilă, zic eu – probă a fost cea a interviului. Membrii comisiilor în faţa cărora s-a susţinut această probă au formulat în scris un punct de vedere pe care, cu acordul lor, am ales să îl dau publicităţii.”, scrie judecătorul Cristi Danileț.

Acesta își exprimă speranța că materialul prezentat mai jos va fi luat în considerare de către facultăţile de Drept pentru îmbunătăţirea curriculei: ”Materii precum logica juridică, psihologia judiciară, etică juridică, filozofie juridică, sociologie juridică sunt absolut necesare pentru un practician în drept, dar ele sunt aproape ignorate în ziua de azi. Sper să fie luat în considerare de către candidaţi care să îşi asume un anumit nivel de pregătire care trebuie îmbunătăţit. Şi mai sper ca cei care nu iau acest concurs să aibă verticalitate şi să conteste doar în mod legal rezultatele, fără a ataca personal membrii comisiilor de admitere, de organizare, membrii CSM sau candidaţii reuşiţi.”

Extrase din minută

Modul de lucru al comisiilor de examinare din cadrul probei interviului, aspecte investigate, detalierea criteriilor de evaluare și a sistemului de notare

Interviul este o probă care are ca scop selecția candidaților pentru intrarea în profesia de magistrat. În consecință, întrebările formulate se bazează pe analiza profesiei (profilul magistratului) și sunt concentrate pe obținerea de informații relevante care să demonstreze potențialul candidaților de a opera, în principal, la un nivel de gândire superior (analize, sinteze, judecăți de valoare) și în sensul profilului magistratului.

Astfel, întrebările cheie sunt standardizate, iar cele adiționale individualizate, dar toate sunt orientate către trei secțiuni și anume:

  1. prezentarea candidatului prin prisma experienței personale și profesionale;
  2. analiza unui proverb;
  3. analiza unei spețe de etică.

Spontaneitatea răspunsurilor este importantă în cadrul interacțiunii care are loc pe parcursul interviului între membrii comisiei și candidați. Întrebările sunt diverse, dar obligatoriu asociate criteriilor din fișa de evaluare. Acestea îl solicită pe candidat în diferite moduri, pentru a-i urmări nivelul de performanță raportat la fiecare criteriu.

Performanța candidaților se apreciază de către membrii comisiilor printr-un punctaj, de la 1 la 10.”

În ceea ce privește identificarea aptitudinilor specifice profesiei de magistrat sunt avute în vedere următoarele criterii:

Criteriul 1. Aptitudinea candidatului de a comunica eficient, respectiv comunicarea clară și logică a ideilor precum și capacitatea de a construi pe punctul de vedere al membrilor comisiei pentru situația analizată. Punctarea candidaților arată nivelul de performanță pe care aceștia l-au manifestat prin discuția liberă cu membrii comisiei, analiza proverbului și susținerea orală a ideilor expuse precum și capacitatea de analiză, motivare și sinteză asociate speței de etică.

Criteriul 2. Capacitatea de gândire autonomă este un alt criteriu avut în vedere pe parcursul interviului. Gândirea este un proces psihic care reflectă capacitatea de a produce ordine, raționamente. Cu ajutorul gândirii identificăm, ordonăm, asociem, disociem, comparăm, clasificăm. Capacitatea de gândire autonomă este verificată prin modul în care candidatul își explică produsele gândirii, modul în care interpretează și explică propriile puncte de vedere, modul în care evaluează situații, evenimente și se autoevaluează.

Criteriul 3. Capacitatea de a rezolva probleme si de cooperare este urmărită de către membrii comisiilor de evaluare. Solicitarea de exemple din viața de student, de situații concrete din viața de zi cu zi, profesională și/sau personală și discutarea acestora se constituie ca oportunități ce reflectă capacitatea candidatului de a înțelege problema, de a valorifica priceperi și deprinderi proprii sau ale celorlalți, încrederea în disponibilitatea și capacitatea celorlalți, modul în care contribuie la rezolvarea unei probleme asumate de un grup. Raportarea la acest criteriu pentru depistarea abilităților candidatului  se realizează și prin analiza speței de etică.

Criteriul 4. Criteriul referitor la înțelegerea realității sociale se asociază în mod direct raționamentelor care au la bază cunoașterea, respectiv identificarea conștientă a stereotipurilor, cutumelor, mentalităților societății. Pentru a formula raționamente de acest tip este necesară în primul rând înțelegerea conceptelor și a modului în care se manifestă, a comportamentelor asociate observate în instanțe și parchete, respectiv în societate, în viața de fiecare zi.  A susține opiniile proprii, a te îndoi de comportamentul altora în mod argumentat, a supune analizei propriile opinii și ale altora stau la baza punctării acestui criteriu.

Criteriul 5. Folosirea corectă a limbii române se verifică pe tot parcursul interviului dar și prin analiza scrisă de către candidat. Se au în vedere bogăția vocabularului, acuratețea exprimării și corectitudinea gramaticală. O oportunitate de a analiza bogăția și acuratețea vocabularului este aceea creată prin întrebări care vizează cultura generală a candidaților, asociată hobby-urilor menționate de către aceștia în fișele de prezentare.

Motivația de a accede în profesia de magistrat

Motivația se urmărește pe parcursul interviului prin întrebări directe sau indirecte. Se pot analiza curiozitatea față de practicarea profesiei, spiritul justițiar, disponibilitatea la efort, nu prin colectarea declarațiilor candidaților, ci prin solicitarea de exemple concrete, situații din viața reală etc. Conștientizarea rolului pe care îl au statutul social, siguranța locului de muncă, indemnizația reprezintă un alt aspect supus investigației. De exemplu, afirmații care subliniază siguranța locului de muncă sunt analizate de către membrii comisiilor de evaluare din perspectiva  autoevaluării și a argumentării. Notarea candidatului în funcție de aceste criterii se efectuează după același sistem detaliat anterior.

Elemente de etică specifice profesiei (pe baza analizei unei spețe)

Conform metodologiei de lucru, criteriile aplicate selecției candidaților prin susținerea interviului au constat în identificarea elementelor de etică specifice profesiei de judecător sau procuror, identificarea opțiunilor posibile într-o situație dilematică și modul de analiză obiectivă a valorii acestor posibile alegeri, alegerea justificată a variantei optime în desfășurarea unei acțiuni umane precum și modul de implicare a subiectului în argumentarea alternativelor alese. Notarea candidatului în funcție de aceste criterii se efectuează după același sistem detaliat anterior.

Observații ale membrilor comisiilor de examinare la proba interviului

Ținând seama de numărul semnificativ al candidaților declarați respinși la proba interviului, care, însă, în clasamentul întocmit după parcurgerea primei etape a concursului, s-au situat în primii 140, s-a ridicat întrebarea legitimă cu privire la cauzele posibile care au determinat înregistrarea acestor rezultate.

În prealabil, însă, trebuie remarcat numărul mare de candidați admiși la probă, care au obținut un punctaj bun sau foarte bun ca urmare a faptului că s-au ridicat la nivelul exigențelor criteriilor de evaluare și de notare în procesul de examinare (217 din 285).

Cu toate acestea, în cazul unor candidați, s-a vădit un nivel redus de instruire educațională, probabil pe fondul unei performanțe mai slabe în ciclurile gimnaziale, liceale și universitare și al unui nivel redus de cultură generală, al lipsei de orizont și de repere culturale, profesionale, morale.

Un semnal autentic de alarmă este acela că mulți candidați se exprimă cu dificultate accentuată, comit numeroase erori gramaticale și de comunicare, sunt inabili de a purta un dialog, nu au proprietatea termenilor sau sunt în imposibilitate de a formula definiția unora.

Cu titlu exemplificativ, redăm câteva fragmente din răspunsurile formulate de candidați, exemple care relevă necunoașterea semnificației unor termeni:

Ignoranţa presupune, în viziunea mea, a nu acorda atenţie fiecărui element care construieşte drumul către realizarea ”justiţiei”. La insistenţele comisiei de a da un sinonim pentru ignoranţă, a afirmat că ”înseamnă a nu avea disponibilitatea de a te perfecţiona.”

Libertatea este o valoare fundamentală a unui stat de drept, un atribut al tuturor oamenilor, care dacă îşi cultivă stăpânirea de sine pe un drum ce nu tot timpul este uşor o vor găsi în forma ei cea mai autentică.”

Întrebare: O calitate? Răspuns:” Perseveritatea.”

Persoanele care se sacrifică pentru idealuri, principii sunt fanatice.”

Cunoaşterea de sine presupune cunoaşterea limitelor şi atunci eşti un om moral”.

”Un prieten adevărat nu mi-ar putea cere aşa ceva, el cunoaşte etica mea faţă de justiţie.”

”Totodată, după trecerea în nefiinţă, din viaţa unui om rămân realizările sale, iar pentru el însuşi amintirile şi experienţele trăite pe parcursul vieţii.”

”Procurorii au prea mult liber-arbitru, iar eu nu o să tolerez așa ceva ca judecător”.

”Sunt foarte corectă, dar cu excepții.”

”Prin verbul a discredita înțeleg a înjura.”

”Empatie înseamnă capacitatea de a rezona cu fiecare individ ca să îi preiei mesajul.”

”Vreau să fiu judecător, pentru că judecătorul are o viziune bilaterală, spre deosebire de procuror sau avocat.”

”Ignoranța înseamnă nepăsare față de societate.”

”Vreau să devin magistrat pentru că îmi doresc o mai mare adrenalină și sunt predispus spre a fi imparțial.”

”Vreau să mă fac judecător, pentru că pot privi multilateral cauza, iar procurorul adoptă o vedere părtinitoare.”

”Justiția va fi mai solidă pentru că nu o să judec în aparență și nu voi fi blazată pentru că refuz să fac cuiva calități.”

”Justiția imanentă este justiția rapidă, cu caracter practic.”

”Un exemplu de virtute care înseamnă pasiune este spiritul de echipă care împinsă peste o anumită limită se transformă în exces de zel.”

”Există imparțialitate obiectivă și imparțialitate subiectivă. Imparțialitatea subiectivă înseamnă părtinire pur și simplu.”

”Ca judecător nu trebuie să fiu imparțial”.

”Eu vreau să mă fac judecător pentru că sunt mai calmă și nu vreau să supăr pe cineva, să mă mustre conștiința.”

”Pasiunea e acel element care vine din exterior, de exemplu prejudecățile.”

”Ignoranță înseamnă pasivitate.”

”Puterea și ignoranța duc la imparțialitate.”

”Onestitate înseamnă că, în facultate, când plecam în excursie cu colegii mai săraci, le dădeam bani pentru că îmi plăcea compania lor.”

”Îmi doresc sa fiu remarcabil”

Ce înseamnă pentru dumneavoastră să fiți remarcabil?

Să fiu filantrop”.

De ce vreți să deveniți magistrat?

Mă gândeam, în retorica mea mea interioară, de ce trebuie să respectăm legea, de ce este egală pentru toți. Am avut o atragere față de reguli, de disciplină.

Unii candidați comit grave greșeli gramaticale:

De pildă:

”…cât și pentru o persoană cu care intrii în contact…”

”…pentru a depășii situația critică…”

”… unul i-a totul…”

” …ideia de justiție…”

  ”…înțelepciunea sa lăsând să perpetue peste mii de ani importanța educației…” 

 Pentru a stabilii cea ce este permis unei persoane să facă, mai întâi sunt reglementate comportamentele, atitudinile interzise, rezultând astfel ceea ce nu îi este interzis să facă, ceea ce nu este reglementat, ceea ce este permis unei persoane, libertatea acestuia.”

La spețele de etică, o parte însemnată a candidaților nu a reușit să identifice problemele și opțiunile posibile, în funcție de diversele ipoteze prezumtive. Dovedesc o atitudine rigidă, aleg o variantă de răspuns la care nu renunță, considerând (probabil) că scopul urmărit de membrii comisiei este de a adresa întrebări și de a dezvolta subiectul doar pentru a-i ”încurca”.

Fiind pus în situaţia de a decide dacă la spital foloseşte legitimaţia de serviciu pentru ca o rudă grav bolnavă să beneficieze de îngrijiri, în condiţiile în care se afla la urgenţă de mai multe ore, fără a fi văzută de un medic, un candidat a susţinut că ”nu îşi foloseşte legitimaţia, pentru că nu are nicio valoare şi că a văzut în oraşul natal judecători şi procurori care s-au legitimat pentru satisfacerea unui interes personal, dar nu i-a băgat nimeni în seamă”. Fiind întrebat dacă, totuşi, prezintă legitimaţia şi medicul dă curs solicitării sale, a susţinut că ”este o problemă de moralitate a medicului și chiar o să-i atragă atenţia, pentru că nu este normal să se lase influenţat de alte profesii în activitatea sa.”

Analizând ideea cuprinsă în subiectul extras, mulți candidați au demonstrat incapacitatea de a înțelege problemele și realitățile sociale.

Un judecător va fi mai blând față de cel acuzat pentru conducerea unui autovehicul sub influența băuturilor alcoolice dacă prevede neșansa ca și el să conducă după ce a consumat alcool la o petrecere.”

Încercarea oamenilor de a se face plăcuţi şi apreciaţi de ceilalţi, duce la diminuarea încrederii celorlalţi membrii ai societăţii, deoarece o persoană versatilă care se mulează pe modelul persoanei pe care doreşte să şi-o atragă drept prieten este periculoasă, este o formă fără fond, şi astfel de evitat.

În ultima parte «și lasă o urmă», trebuie să încercăm să tragem toate foloasele și să ne facem propriul drum, să ne extindem la zona de confort și după aceea să o depășim iar.

Concursul acesta este un hobby, o pasiune.

Alte explicații posibile/probabile ale numărului mare de candidați care înregistrează rezultate slabe la proba interviului:

Candidații care au participat la concursurile anterioare se izolează, se rup de realitate, se limitează strict la ”învățarea” unor grile sau la învățarea mecanică a codurilor, cu accent pe acumularea de tip cantitativ a informațiilor, aspecte care diminuează gradul de relevanță al probelor din cadrul primei etape a concursurilor și atrag necesitatea sporirii ponderii interviului în economia de notare a rezultatelor finale. Alți candidați nu dobândesc experiența cuvenită prin exercitarea unei activități, fapt care, mai ales în situația participării la concursul de admitere în magistratură, impune particularizarea și completarea criteriilor de evaluare la interviu, de pildă, în privința motivației pentru a accede în profesia de magistrat.

Un element care a favorizat obținerea unor rezultate mai slabe a fost creșterea exigenței verificării compatibilității candidaților cu profilul unui viitor magistrat, impusă de  diversele probleme atitudinale ale auditorilor de justiție, astfel cum au fost constatate pe parcursul anilor de formare în cadrul INM.

Un alt element, rezultat din punerea la dispoziția candidaților din sesiunea anterioară a grilelor de notare, a evidențiat faptul că unii candidați au optat pentru efectuarea unor ”sesiuni de pregătire prealabile” a acestei probe, pregătire raportată mecanic la criteriile generale de evaluare enunțate în documentul pus la dispoziție, în cadrul căreia este posibil să le fi fost furnizate anumite clișee sau tipare de răspuns la întrebările ”standard” pe care se așteptau să le audă de la examinatori.

Însușirea și livrarea acestor șabloane de răspuns în condiții de concurs au determinat blocaje greu de surmontat de către candidați (tăceri prelungite, stări emoționale inadecvate) și au generat din partea acestora expuneri de analize învățate mecanic (cu privire la un anumit proverb/citat), fără ca examinatorii să poată stabili existența vreunei legături între analiza expusă și ideea cuprinsă în subiectul extras.

Toate acestea au împiedicat, pe de o parte, desfășurarea firească a dialogului, iar pe de altă parte, au dovedit lipsa unei gândiri logice, inabilitatea de a face asocieri/disocieri, existența unei atitudini mimetice sau chiar simularea unor abilități, deprinderi, obiceiuri intelectuale și calități de altfel inexistente.

Minuta completă, cu date statistice interesante

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina