fbpx
foto din februarie 2019 de la Judecătoria Cluj-Napoca

Petiție pentru remedierea unor disfuncționalități din Protocolul privind onorariile pentru oficii. La București se protestează

Doi avocați din Baroul București au lansat în 24 ianuarie o petiție online pentru remedierea unor disfuncționalități din Protocolul MJ-UNBR privind onorariile pentru oficii. De astăzi, la București se protestează cu banderole, iar unii avocați refuză să ofere asistență judiciară la urmăriri penale.

Petiția lansată de avocații Claudia Mardare și Victor Stănilă avea, în seara de 4 februarie, 1056 de semnături, din care 22 de avocați din Cluj-Napoca. Cei mai mulți (474) sunt din București.

În petiția adresată către Uniunea Naţională a Barourilor din România și către Baroul Bucureşti, cei doi avocați arartă următoarele:

”Având în vedere dispozitiile Protocolului din 14.02.2019 privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenţă judiciară şi/sau reprezentare ori de asistenţă extrajudiciară, precum şi pentru asigurarea serviciilor de asistenţă judiciară privind accesul internaţional la justiţie în materie civilă şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală (în continuare „Protocolul”), precum şi disfuncţionalităţile evidente care au apărut în cele 11 luni de la aplicarea acestuia, care au condus la acordarea onorariilor către avocaţii care prestează asistenţă juridică pentru faza de urmărire penală în mod discreţionar şi arbitrar, iar plata acestora  a devenit o chestiune de noroc, astfel:

1. Cu excepţia DIICOT, referatele avocaţilor din oficiu care răspund solicitărilor celorlalte parchete, uzual prin secţiile de poliţie, rămân nesemnate pe termen incert,  la dosarul de urmărire penală (la poliţist sau procuror), conform cutumei nou creată de a fi acordate onorariile la sfârşitul fazei de urmărire penală. Această fază poate dura de la câteva luni până la câţiva ani, timp în care avocatul prestează asistenţa juridică în dosar, efectuează cheltuieli de bani şi timp.

Stabilirea onorariului de către procuror (în altă manieră decât la momentul inițial al delegării), astfel cum a fost cutuma de-a lungul anilor, sub imperiul Protocoalelor anterioare, generează ideea privind subordonarea  conduitei avocatului prin cointeresare materială, suprimă egalitatea de arme, plasând procurorul într-o poziție nepermisă de superioritate. Tot în această ideea se impune precizarea că procurorul nu este remunerat în acelaşi dosar la finalul acestuia.

2. Sunt foarte multe dosare în care s-au făcut solicitări pentru asistenţa juridică a persoanei vătămate, fără a fi identificat suspectul, acestea rămânând cu autor necunoscut pentru o perioadă lungă de timp, uneori ani, până la împlinirea termenului de prescripţie. Ceea ce înseamnă că avocaţii care au răspuns solicitărilor respective vor fi remureraţi cu ani întârziere sau, poate niciodată. Ce valoare vor mai avea respectivele sume peste 5-7 ani? Cine îşi va mai aminti de respectivele dosare ?! Poate nici avocatul, dar nici procurorul de caz. Această activitate se aseamănă , mai degrabă, cu munca în folosul societăţii decât o recunoaştere a activităţii unei categorii profesionale care ar trebui respectată.

3. Au fost semnalate multe cazuri în care, deşi dosarele au fost soluţionate la urmărire penală, prin rechizitorii sau ordonanţe de clasare, au fost uitaţi avocaţii din oficiu ale căror referate s-au rătăcit prin sertare sau au fost cusute în dosarele cu pricina ca acte din dosar şi trimise în instanţe. Unele dosare au ajuns în căile de atac fără ca avocatului din oficiu de la urmărire penală să i se stabilească onorariul şi să i se semneze referatul pentru a fi decontat.

4. Chiar şi referatele depuse spre decontare, conform cerinţelor ( recente şi absurde) Ministerului Public, cu excepţia DIICOT,  nu au fost decontate decât în mică măsură deoarece sunt verificate, dosar cu dosar, de către Parchetul Tribunalului Bucureşti, procedură care întârzie mult plăţile, dar creează alte situaţii neimputabile avocaţilor, dar cu repercusiuni asupra lor. Concret, dacă în rechizitoriu sau ordonanţă nu se menţionează numele avocatului din oficiu şi onorariul acestuia, este refuzat la plată şi va aştepta completarea de la procurorul de caz, care o va face sau nu, după bunul plac.

5. Au fost şi situaţii în care, deşi avocatul din oficiu a prestat activităţi specifice care s-au prelungit până noaptea, deci după orele 20:00a primit referatul la S.A.J. cu onorariul nedublat, cu menţiunea nereală că activitatea s-a desfăşurat pe timp de zi. Deşi orele de audiere a înculpatului , menţionate în declaraţie, dovedeau contrariul.

Pe cale de consecinţă, se impune ca referatul avocatului din oficiu să fie semnat şi depus spre decontare la momentul iniţial al delegării avocatului. O asemenea modalitate de decont reprezintă atât o pavăză împotriva oricărui abuz sau arbitrariu precum, o formă de respect şi încredere a avocatului,  şi un mecanism eficient de asigurare a unei bune desfăşurări a procesului penal, prin evitarea întocmirii unui număr inutil de acte de procedură suplimentare. Astfel, atunci când asistenţa juridică este obligatorie şi se impune participarea unui avocat desemnat din oficiu, procurorul este tinut să emită o ordonanţă în vederea desemnării unui avocat din oficiu, pe care sa o transmita către barou, urmând ca referatul să fie semnat după efectuarea actului de procedură pentru care a fost solicitată participarea respectivului avocat.

Ca urmare a lipsei de dialog eficient între UNBR şi M.P., în mod special la nivelul Bucureştiului, concretizat în soluţii clare, concrete, avocaţii din Baroul Bucureşti au acumulat nemulţumiri şi tensiuni crescute, anul 2019 fiind unul în care au muncit fără a fi remuneraţi decât în mică măsură,  situaţia actuală nu poate continua, nefiind în interesul avocaţilor. Aceştia sunt evident puşi în situaţie de umilinţă şi subordonare faţă de procurori, parchete, Ministerul Public.

Autorii şi semnatarii regăsiţi în anexă, formulăm prezenta

PETIŢIE

prin care, pentru o recunoaştere corectă a importanţei activităţii avocaţilor în buna desfăşurare a procedurilor din cursul urmaririi penale, solicităm respectuos următoarele:

1.     sprijinul pentru a declanşa o formă de protest constând în retragerea în bloc de la urmărire penală/refuzul de a mai desemna avocaţi pentru această fază procesuală până ce situaţia nu se reglementează favorabil avocaţilor din oficiu, începând cu data de 01.02.2020;

2.     angajarea organelor de conducere în renegocierea Protocolului astfel încât structura acestuia să reflecte:

a.       realitatea obiectivă a prestațiilor avocațiale cuprinse în acesta și decontarea acestora într-un termen rezonabil, fără efectuarea de demersuri birocratice suplimentare de natură a încărca atât activitatea organelor de cercetare penală cât și activitatea profesională a avocatului,

b.     valoarea onorariului să fie stabilită în funcţie de complexitatea cauzei (cu titlu de exemplu: în raport de calificativul atribuit de sistemul ECRIS, criteriu utilizat de CSM în reglementarea încărcăturii completurilor de judecată),

c.      valoarea onorariului să fie în acord cu volumul de activităţi implicate de soluţionarea unei cauze în strănsă corelaţie cu procedurile penale (nu se poate stabili acelaşi onorariu pentru o cauză care durează un an sau mai mult şi o cauză care se judecă în procedură simplificată ori o cauză cu arestaţi şi una fără arestaţi)”

Petiția poate fi semnată aici

Vezi mai jos actualul Protocol, obținut după proteste acum un an, în februarie 2019.

Protestul avocaților încetează. Au obținut rapid ce au vrut. Vezi noul Protocol pentru onorariile la oficii

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina