fbpx

Petiția ”Spune NU proiectului avocatul specializat!” a adunat într-o zi aproape 400 de semnături

Petiția ”Spune NU proiectului avocatul specializat!”, lansată duminică, 14 iunie, de către avocata Silvia Uscov din Baroul București a adunat într-o zi aproape 400 de semnături.

Autoarea petiției a scris următoarele:

”La nivelul UNBR se dezbate adoptarea unui proiect prin care avocații să fie certificați sub titulatura de „avocat specializat” într-o anumită ramură de drept, contra unei taxe percepute de UNBR-INPPA și cu o mulțime de condiții. Dacă nu ești certificat de către organismele profesionale, nu ai dreptul de a te prezenta ca „avocat specializat”.

* Prin semnarea petiției sunteți de acord cu  datelor dvs. cu caracter personal și a eventualelor comentarii către UNBR. Dacă susțineți proiectul, dar cu comentarii, vă rugăm să menționați acest lucru în cuprinsul căsuței dedicate ”Sunt de acord, dar cu modificările din comentariu” și să înscrieți și modificările propuse în secțiunea Comentarii.

I. Sinteza problemelor proiectului:

1. Proiectul nu este propus și dezbătut la momentul oportun. Într-o perioadă în care activitatea avocaților a avut atât de mult de suferit încât un procent însemnat a solicitat indemnizațiile oferite de stat, fragmentarea pieței de avocatură prin instituirea unei unei „condiții” este neavenită. De asemenea, conform discuțiilor care se poartă între Consiliul de Mediere-CSM, această categorie profesională tinde spre promovarea propriilor interese (a se vedea inclusiv solicitările de menționare pe citații a obligativității informării asupra medierii/încercării soluționării litigiului pe această cale, un sistem de evaluare a judecătorului în funcție de câte cauze au fost trimise spre soluționare prin mediere, cooptarea CM în parteneriate cu CSM pe proiecte cu finanțare europeană etc.), în timp ce UNBR nu acționează în această direcție.
Spre ce ar mai trebui să se îndrepte UNBR?
Spre exemplu, chestiuni ce țin de fiscalitate: o cotă redusă la TVA pentru serviciile avocațiale sau chiar o reducere (similar stomatologilor), deducerea cheltuielilor cu recuperarea capacității de muncă sau cu obiecte de uz în exercitarea profesiei de genul costume, serviete etc.
2. Trebuie manifestată atenție asupra percepției clientului.
Varianta 1: clientul se adresează avocatului într-o speță în afara „specializării” acestuia, dar, când vede că acesta este specializat în ramura X, posibil să prefere să apeleze la un avocat generalist, care poate prelua cauze din mai multe domenii.
Varianta 2: clientul se adresează unui avocat generalist, dar, atunci când observă că acesta nu are „specializarea” certificată în ramura X, să dorească să se îndrepte spre un alt avocat care are această certificare.
Prin urmare, atâta timp cât avocatul nu dorește o practică exclusivă în domeniul de specializare certificat de UNBR, vor fi dezavantajați atât avocații generaliști, cât și avocații specializați.
3. Prevederea nu poate face obiectul unei modificări în Statutul profesiei de avocat, ci în Legea 51/1995 deoarece prevede restrângeri în exercițiul anumitor drepturi, avocații manifestându-și intenția de a ataca astfel de modificări în fața instanțelor judecătorești. De asemenea, se conturează ideea unei discriminări între avocați, inclusiv pe criterii de venit (cei care vor putea achita taxa de certificare, se vor putea prezenta ca avocat specializat într-un domeniu, ceilalți nu, deși au competențe). Totodată, orașele mici nu au „specializări”, fiind nevoie preluarea unei diversități mai mare de cauze. De remarcat că avocații de consultanță vor fi discriminați, în condițiile în care, conform proiectului, numai cei care participă și în proceduri judiciare într-un procent semnificativ, pot fi considerați „avocați specializați”.
4. Domeniile propuse nu reflectă realitatea practicii avocațiale (spre exemplu, specializarea în dreptul UE nu se poate manifesta decât prin corelație cu alte ramuri de drept – de altfel, acest lucru este prevăzut și în proiectul de modificare a Statutului profesiei de avocat: „Cunoştinţele teoretice de specialitate trebuie să cuprindă şi corelaţiile domeniului de specializare cu Constituţia, dreptul Uniunii Europene şi drepturile omului, după caz.”).
5. Publicitatea înșelătoare face deja obiectul unor acte normative.
6. Se mai pun următoarele probleme (cu titlu exemplificativ):
– doctorandul sau doctorul în drept este considerat avocat specializat?
– echivalarea unor cursuri de specializare, cum ar fi masterul sau chiar cursurile postuniversitare
– participarea la stagii diverse de instruire pe parcursul mai multor zile, dar care nu se finalizează printr-un examen scris la 3 domenii, de ce nu ar putea fi echivalat pentru dobândirea cunoștințelor teoretice?
– cine îi certifică pe cei care îi certifică, la rândul lor, pe ceilalți avocați? Sau poate un avocat nespecializat să certifice un avocat specializat?
– pregătirea profesională continuă nu este suficientă pentru a asigura cu adevărat practicarea avocaturii la standarde înalte pentru clienții noștri?
– de ce este limitată „specializarea” doar la 2 domenii?
– prezentarea cazuisticii personale nu este oportună în condițiile în care avocatura este o piață concurențială și, prin această metodă, se oferă acces chiar la baza de clienți a avocatului ce dorește certificarea (faptul că sunt anonimizate nu înseamnă că, din prezentarea situației de fapt, nu se poate deduce numele clientului în foarte multe dintre )
– dacă prezinți 20 de  pierdute, dar într-un domeniu în care te-ai specializat, se va considera aceasta practică relevantă pentru acordarea titulaturii?
– deși taxa de certificare se achită la INPPA, avocatul specializat este obligat să desfășoare ori activitate publicistică (pentru care poate nu are timp sau nu dorește să facă publice cercetările sale), ori să desfășoară activitate voluntară de auditor/formator. De asemenea, unii avocați preferă publicarea activității de cercetare personală pe blogurile personale sau pe diverse platforme online – are dreptul INPPA să restrângă accesul avocatului la certificare prin nevalidarea acelei activități publicistice?
– ce competență academică deține Comisia Permanentă a UNBR pentru a fi abilitată să retragă/revoce calitatea de „avocat specializat”? Iar dacă este vorba despre o simplă procedură administrativă, în sensul că, dacă nu ți-ai achitat taxele la zi, atunci ți se revocă titlul, avocatul își pierde și cunoștințele de specialitate?
– cum va mai căpăta avocatul experiență relevantă într-un domeniu în care dorește să se specializeze dacă piața se va orienta numai către avocații deja cu titulatură în domeniu?”, arată Silvia Uscov (foto).

Din București au semnat petiția 190 de avocați, iar din Cluj aproape 20.

Adina Lincă, avocat în Baroul Cluj, a scris câteva observații alături se semnătura pe petiție:

”Nu sunt reglementate mai multe aspecte cum ar fi:

-avocații care doresc să facă oficii trebuie să opteze în mod obligatoriu pentru specializarea dr. penal? – un avocat specializat într-un domeniu poate fi susbstituit de unul care nu este specializat în acel domeniu?

-avocații specializați pot avea colaboratori ( care sunt cei care de fapt lucrează efectiv pe dosarele specializaților și care redactează ) care să nu aibă exact aceeași specializare ca și avocatul pentru care lucrează? -de ce ar trebui să se specializeze de exemplu pe dr. fiscal, un fost jurist care a lucrat ca și consilier juridic la ANAF mai bine de 15 ani și a gestionat o medie de 7-800 de dosare fiscale anual?

-ce se întâmplă cu stagiarii? cei care vor face stagiul la un avocat specializat vor fi obligați să se specializeze în același domeniul ca și coordonatorul? -ce se întâmplă ce cei care se află spre sfârșitul carierei și nu mai vor să investească bbani, timp și nervi în carieră?

-dacă domeniul în care te-ai specializat se dovedește a fi nerentabil, cum se poate renunța la titulatura obținută și obține altă specializare?

– dacă te specializezi în dr. penal și iei  de evaziune fiscală de ex, va trebui să ai automat și specializare în fiscal, având în vedere că latura civilă ține de dr. fiscal?

-INPPA-ul nu are formatori care să dețină competențe academice pentru a își da cu părerea asupra specializării unui avocat, nu deține săli de curs pentru acele pregătiri preconizate, nu există nomenclator al cauzelor pe ramuri de drept, etc

– ce este drept penal economic? contrabanda intră? – cum te poți specializa în succesiuni dacă nu știi și funciar, în cazul în care în masa succesorală intră și bunuri imobile neîntabulate?- – multe, prea multe aiureli!”, a scris Adina Lincă.

Proiectul avocatului specializat a fost propus Comisiei permanente UNBR de către avocații Dan Oancea – diretor INPPA și Ion Turculeanu din Baroul Dolj.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina