CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Pedofilul din Cluj condamnat la pedeapsa maximă de 30 de ani închisoare era în Registrul Agresorilor Sexuali când a recidivat, fiind, teoretic, monitorizat de poliție. De asemenea, era liberat condiționat, printr-o decizie a doi judecători de la Tribunalul Cluj, din care unul s-a pensionat, iar altul a fost exclus. După eliberare, Samuel Marceluș Souca a mai violat/agresat sexual șapte copii, pe lângă cei trei din primul dosar. A fost oprit datorită spiritului civic al unei clujence, nu de polițiști direct.
În septembrie 2016, Samuel Marceluș Souca a fost condamnat la 5 ani de închisoare. A executat 2/3 din pedeapsă, iar în septembrie 2019 Tribunalul Cluj l-a liberat condiționat şi i-a pus în vedere „consecințele la care se expune dacă va mai comite noi infracțiuni”. Din pedeapsa de 5 ani închisoare (1826 zile), a executat circa 1400 de zile până la liberarea condiționată.
Inițial, Judecătoria Gherla i-a respins cererea de liberare condiționată, dar judecătorii Marius Lupea (pensionat) și Cristi Danileț (exclus) de la Tribunalul Cluj, în 9 septembrie 2019, i-au admis contestația condamnatului.
În mod ciudat, nici pe portalul cu hotărâri al Consiliului Superior al Magistraturii, mici pe portalul Rolii nu apare partea din motivare a celor doi judecători. Apar doar ce au susținut procurorul, avocatul, inculpatul și instanța de fond.
Reprezentanta Ministerului Public a solicitat ”respingerea contestației formulate împotriva sentinței penale nr. 713/2019 a Judecătoriei Gheerla și menținerea acesteia ca fiind legală și temeinică, iar în baza art. 275 alin. 2 C .pr.pen., să se dispună obligarea contestatorului-condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat. Arată că, este adevărat că, fiind înregistrate două cereri de liberare condiționată, prin sentința penală nr. 531/2019 a Judecătoriei Gherla s-a admis cererea de liberare condiționată, cu toate că, anterior, printr-o sentință a Judecătoriei Dej, pe același proces-verbal și pe aceeași analiză s-a respins cererea de liberare condiționată, însă respectiva sentință de admitere a fost desființată, apreciindu-se că nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prev. de art. 100 C .pen.
Solicită a se avea în vedere, la aprecierea îndeplinirii condițiilor art. 100 C .pen., aspectele care au fost menționate în actualul proces-verbal întocmit de către comisia de liberări condiționate din cadrul Judecătoriei Gherla, în care s-a menționat că petentul-condamnatul a avut o conduită neadecvată în raport cu normele medului carceral, respectiv în data de 07.05.2019 s-a reținut că acesta a comis o abatere disciplinară.
În ceea ce privește despăgubirile civile, este adevărat că, începând cu data de 25.06.2019, ulterior acestor succesiuni de sentințe care au admis, respectiv au respins cererea de liberare condiționată, petentul-contestator a început să achite despăgubiri către persoanele vătămate din dosarul de fond, însă aceste sume au fost infime, respectiv câte 45 lei și 50 lei, în condițiile în care despăgubirile civile stabilite prin sentința de condamnare sunt de 6.000 euro pentru 2 dintre minore, respectiv 25.000 lei către una dintre minore.
Consideră că, raportat la aceste aspecte, s-a apreciat în mod temeinic că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 100 C .pen., respingându-se cererea de liberare condiționată.”
Condamnatul, având ultimul cuvânt, a solicitat ”admiterea cererii de liberare condiționată, învederând faptul că este prima sa condamnare și nu a mai beneficiat de liberarea condiționată. Referitor la daunele morale, precizează că nu are posibilitatea să plătească, așa cum dovedesc și înscrisurile depuse la dosar, însă are buna intenție și face eforturi pentru a plăti aceste sume, însă în penitenciar a lucrat muncă neremunerată. În momentul în care va fi liberat, se va angaja și va plăti integral despăgubirile. Totodată, arată că a demonstrat pe toată durata detenției că este o persoană care dorește să se reintegreze, a muncit, a participat la cursuri socio-educative, la diverse activități și a fost recompensat de 16 ori. În opinia sa, toate acestea demonstrează că este o persoană care dorește să se reintegreze în societate și să revină în sânul familiei. ”
Instanța de fond de la Judecătoria Gherla i-a respins cererea, precizând: ”Se impune a fi subliniat, în mod deosebit, faptul că, pentru a-i fi acordat beneficiul solicitat, prin propunerea dedusă judecății, condamnatul trebuie să facă dovada unei conduite exemplare în timpul executării pedepsei, instanța de judecată fiind suverană în a aprecia justețea unei astfel de propuneri, singura în măsură să stabilească dacă reeducarea și îndreptarea acesteia sunt posibile și fără executarea în penitenciar a restului de pedeapsă. Liberarea condiționată nu este un drept al condamnatului, ci o facultate, o vocație, o posibilitate a instanței de executare ce trebuie să ia în considerare toți factorii ce țin de persoana condamnatului și comportamentul acestuia, simpla executare a fracției obligatorii de pedeapsă neputând atrage în mod automat acordarea beneficiului în discuție.” Dar și această instanță a analizat superficial cazul, căci scrie în motivare că a mai fost condamnat pentru înșelăciune cu prejudicii foarte mari, lucru care nu este adevărat.
Potrivit Libertatea.ro, în data de 1 iulie 2021, când Registrul Agresorilor Sexuali a devenit operațional, Samuel Souca era deja înscris acolo. O săptămână mai târziu, în 8 iulie 2021, el a violat o fetiță de 10 ani, într-un parc din Cluj-Napoca. A fost descoperit nu de polițiştii care, teoretic, îl monitorizau, ci de o trecătoare. Văzându-l pe bărbat cu copilul pe iarbă, ea a sunat imediat la 112. Sauca a fost arestat, iar în telefonul lui au fost găsite dovezi şi despre alți copii pe care el îi agresase sexual: „10 victime minore, cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani”, se precizează într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.
”Spre sfârșitul perioadei infracționale, inculpatul nu și-a mai putut controla deloc impulsurile sexuale și a acționat inclusiv în locuri publice, respectiv pe plaja unui râu și într-un parc, ambele de pe raza mun. Cluj-Napoca.”, au precizat procurorii la momentul trimiterii în judecată
A fost trimis în judecată pentru 17 infracțiuni (viol, agresiune sexuală, violență în familie, rele tratamente aplicate minorului, ultraj contra bunelor moravuri), iar în iunie anul trecut, Curtea de Apel Cluj l-a condamnat definitiv la 45 de ani și 4 luni de închisoare. Va executa 30 de ani de închisoare, cât este pedeapsa maximă prevăzută de Codul Penal.
