Printre românii care se confruntă cu problema aprecierii francului elvețian sunt și mai mulți clujeni cu funcții de conducere și un parlamentar din Cluj. Francul elvețian a lovit șefi din administrație, descentralizate, regii, învățământ, poliție sau armată, dar și un judecător. Unii, printre care un șef din BNR, au fost mai norocoși și au scăpat anticipat de creditele în franci elvețieni (CHF).

În perioada de glorie a fracului elvețian în România, 2006-2008, numeroși oameni s-au aruncat să-și ia credite bancare în această monedă, băncile oferind condiții atractive. Pe atunci, fractul elvețian era cotat la 2 lei. În 2013 ajunsese la 3,7 lei, iar la începutul acestui an a atins un prag istorc de 4,58 lei. Acum este undeva în jurul valorii de 4,2 lei, adică dublu față de acum opt ani. În acest context, au apărut proteste de stradă, proiecte de legi și intenția de a deschide procese comune în instanță pentru obliga băncile să aducă creditele la valoarea din data la care au fost acordate. Printre cei care s-au putea înscrie la acest acțiuni comune împotriva fractului elvețian sunt și nume grele din Cluj. Unii dintre ei au luat chiar două sau trei credite în franci, potrivit declarațiilor de avere.

Prefectul are noroc cu soția

Primul care deschide lista datornicilor în franci elvețieni este chiar prefectul județului Cluj, Gheorghe Vușcan. Acesta a fost precoce și a luat încă din 2006 un credit din care mai are de plătit 66.000 de franci elvețieni, scadent în 2024. ”La noi în familie și fiica are un credit de breo 80 si ceva de mii. Și eu inițial am avut de peste 100 de mii, dar am vândut un imobil și am returnat o parte din avans. Practic, mai mult decât s-a dublat rata și suma ce trebuie să o dăm înapoi. Sigur că ne afectează confortul familiei. Șansa mea este că soția are la o poziție de conducere la Banca Transilvania și un venit mai consistent. Speranța este ca băncile, in cazul nostru BT care a preluat Volksbank, să facă o conversie in lei a creditului la un curs mediu, să se ia o decizie acceptabilă, astfel ca nici banca să nu iasă în pierdere mare, nici noi. Valuta asta a fost toxică. Am luat credit în franci deoarece in alta valută nu puteam lua sumă așa mare”, a declarat Vușcan pentru CLUJUST.

Deputatul PSD Cornel Itu are un credit mai mic, de 15.000 CHF, luat în 2007 și scadent în 2017. Cel mai probabil Itu va vota un proiect de lege pentru în favoarea datornicilor.

Datoriile cele mai mari le are un consilier superior de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) Cluj, Virgil Lăluț, care are două credite din 2006 și 2007 de câte 95.000, respectiv 152.000 de franci elvețieni.

Printre cei afectați de creșterea cursului francului se numără directorul Aeroportului International Avram Iancu Cluj, David Ciceo, judecătorul de la Secția comercială a Curții de Apel Cluj, Adrian Gabriel Năsui, decanul Facultății de Farmacie, Cristina Crișan, inspectorul școlar Szabo Gabor, comandantul Unității Militare 01463 Florești, Maria Luminița Trif și directorul executiv adjunct de la Direcția Sanitar Veterinară, Emeric Nagy.

Mai norocoși sunt secretarul municipiului Cluj-Napoca, Aurora Roșca, fostă Țărmure, și casierul șef de la BNR Cluj, Mihail Dragoș Bolocan. Acesta din urmă avea in declarația de avere din 2008 două credite luate in 2007 scadente in 2032 și 2037 de 40.000, respectiv 44.000 de franci elvețieni. In 2013 creditele în franci elvețieni au fost șterse și au apărut altele în lei la Banca Transilvania. Secretarul municipiului, Aurora Roșca, a avut la Banc Post, pe perioada 2007 – 2036, un credit consistent de 157.000 CHF. Acesta a fost rambursat anticipat în data de 10 iulie 2012.

Potrivit datelor BNR, în România, peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci, dintr-un total de 14 instituţii de credit care au acordat finanţări în franci elveţieni. Potrivit agenției de presă Mediafax, în realitate, numărul debitorilor cu credite în CHF ajunge la circa 200.000, având în vedere că mai multe instituţii de credit au externalizat o parte din aceste împrumuturi către băncile-mamă.

OTP Bank a fost prima instituţie de credit care a anunţat, vinerea trecută, o măsură de reducere a impactului cursului de schimb franc elveţian – leu asupra ratelor clienţilor cu credite în CHF. Astfel, banca va aplica reducerea marjei de dobândă cu 1,5 puncte pe o perioadă de trei luni, iar clienţii pot solicita această facilitate până la 27 februarie 2015, în unitatea în care au semnat iniţial contractul de credit.

Comments

comentarii