A fost jurnalistă atât înainte, cât și după Revoluție, iar din 1998 este avocată specializată pe comercial, contencios, civil și drepturile omului. Diana Andrașoni este prima femeie avocat din estul Europei care candidează pentru funcția de secretar general al Federației Barourilor din Europa (FBE). Alegerile vor avea loc la congresul din 14-16 mai de la Bilbao, Spania. Andrașoni a fost mai întâi jurnalist pentru că nu a putut să se înscrie la Drept din cauza comuniștilor. Este nemuțumită de calitatea presei de astăzi și spune că ar fi nevoie de o lege a presei. Spune că experiența de ziarist a ajutat-o în cariera de avocat.
Diana Andrașoni din Baroul Cluj candidează la funcția de secretar general al FBE (Federation des Barreaux d’Europe). Congresul, în cadrul căruia vor avea loc alegerile, va avea loc la Bilbao în perioada 14-16 mai. Secretarul general este al cincilea om în federație după președinte, cei doi vicepreședinți și trezorier. ”Asigură comunicarea, ajută președinția, face rapoartele, le scrie, pregătește organizarea congreselor și conferințelor și ține legătura între barourile membre. Totodată, sprijină orice inițiativă a președinției, care colaborează și cu foștii vicepreședinți care devin președinți de onoare, care ajută la conducerea federației. Secretarul general este liantul între toți.”, explică Andrașoni. Secretarul își desfășoară activitatea din orașul de reședință și ori de câte ori este necesar se deplasează. Nu este o funcție remunerată, plătindu-se doar deplasările. Acum este secretar general un spaniol, iar președinte este decanul Baroului Viena. Sute de barouri din toată Europa sunt membre ale federației. Inedit la candidatura clujencei este că e pentru prima dată în istoria FBE când candidează un est european și tot pentru prima dată, o femeie.
Cum a ajuns să fie propusă? În octombrie 2013, a avut loc congresul FBE la Cluj. Atunci, Diana Andrașoni a avut intervenții în plen pe legislația comparată România-Europa, avut discuții cu președintele de atunci și cu colegii străini. De asemenea, o pasionează drepturilor omului, fiind numită membră în comisia permanentă a drepturilor omului din cadrul FBE. ”Comisia promovează lucrări și realizează documente, rezoluții privind problemele sensibile puse atât pe scară de jos în sus, de la membrii barourilor spre comisie spre a fi discutate, cât și de sus în jos, adică punctele de interes major în problema drepturilor omului promovate de Uniunea Europeană, prelucrate de CCBE (Consiliul Barourilor din Europa). În programul legislativ al Uniunii Europene se ține cont de aceste rezoluții.”, a spus avocata.
Condițiile pentru candidatură sunt: cunoașterea limbilor străinie (limbile oficiale ale FBE sunt engleza, franceza, spaniola, italia, germania), să aibă minim patru participări la lucrările FBE, să cunoască foarte bine statutul, capacitatea de a relaționa cu presa și inter-uman. Diana Andrașoni vorbește șase limbi: franceza, engleza, italiana, germana, latina veche, maghiara și, nivel începător, spaniola. Prima facultate absolvită a fost cea de Filologie.
Încă din liceu a cochetat cu presa, iar după absolvire a lucrat în mai multe redacții din Cluj. Între anii 1982-1986 a activat la Radio Cluj, având colaborări la revistele Tribuna, Echinox și Napoca Universitară. Apoi a fost ziaristă la Adevărul de Cluj – Făclia. După 1990, a lucra la revista NU și a colaborat cu radioul Europa Liberă. Cum era în presa comunistă? ”La presa studențească Echinox, Napoca universitară era foarte bine pe social. Aveai grijă să nu spui lucruri care nu trebuie și să nu f, faci greșeli. Eram mai liberi la ziarele studențești și revistele literare”, își amintește fosta jurnalistă.
Aceasta este de părere că jurnaliștii erau mai bine pregătiți în trecut și că ar trebui să se dea un examen pentru intrarea în profesie, precum la avocați. ”Pe vremea aia, puțin după 90 până în 95, era altă poveste cu presa decât este acum. Ca să fii membru AZR – Asociația ziariștilor din România, transformată din Uniunea Ziariștilor din România, vechea organizație comunistă, aveai de susținut niște examene. Trebuia să fii absolvent de studii superioare, obligatoriu, trebuia să cunoști două limbi străine și apoi să dai examen ca să primești legitimația de ziarist profesionist. Examen pe editoriale, cât și subiecte date. Prezentai și portofoliu. La examen primea de exemplu o temă: ai cuvântul ”calorifer” extras din pălărie. Scrie o știre de o 127 de caractere cu calorifer, inventează ceva! Și sondaj de opinie pe o temă dată. Știrea despre calorifer a fost de genul un calorifer la transport căzuse în stradă, distrusese nu știu ce..”, povestește Andrașoni.
Cum vede presa de astăzi? ”Vă reproduc o știre de anul trecut de la televiziune: medicul a ucis pe nu știu cine. Medicul era student în anul 6.”, răspunde avocata, fostă jurnalistă. Aceasta mai reclamă titlurile bombă care nu reflectă conținutul. Andrașoni consideră că ar trebui o lege a presei și o organizație a presei în care să se intre cu examen. ”Am întâlnit ziariști agramați sau cu 10 clase. De cultură generală ce să mai povestim”, spune avocata. Aceasta, fiind acum de cealaltă baricadă, critică unele articole despre cazuri din justiție: ”Presa te judecă înainte de sentința definitivă. Cutare a făcut spălare de bani. Degeaba te mai achită, că rămâne informația. Răspunderea ziariștilor este prea mică în comparație cu urmările pe care le pot avea unele articole. Am avut client care a aflat de la televiziune că este cercetat penal și că făcuse nu știu ce. Ba nu făcuse nimic. Doar a avut legătură comercială cu o firmă care făcuse ceva ilegal”. Andrașoni susține că în codul penal ar trebui incriminată sursa informației: procurorii, organele de urmărire penală.
Comuniștii nu au primit-o la Drept din cauza bunicului
Dianei Andrașoni i-a plăcut meseria de jurnalist, dar spune că de la început a vrut să dea la Drept. ”Seamănă destul de mult cu viața de avocat, dar eu de fapt asta mi-am dorit dintotdeauna”, dezvăluie avocata. Aceasta nu a avut acces la Facultatea de Drept din cauză că bunicul ei a fost deținut politic 12 ani, fiind condamnat pentru ”subminarea economiei democrat populare de Stat”. ”Mi-am depus dosarul și în autobiografie m-am făcut că uit să menționez, dar era cunoscut și mi-au dat dosarul în brațe. Ca absolvent de filologie, unde puteam să mă duc cu o zi sau două înainte de examen?”, a povestit Andrașoni. Celălalt bunic al ei a fost conte, deportat în Bărăgan.
Meseria de jurnalist a ajutat-o la a doua facultate. ”Eu fiind pe eveniment, având legătură cu știrile, având legătură cu domeniul economic, că sccriam și pe pagina economică, normal că nu-mi erau străine legislațiile”, spune avocata, care acum lucrează pe comercial, contencios, fiscal și civil. De asemenea, a predat la Facultatea de Drept a Universității Dimitrie Cantemir zece ani. Andrașoni spune că experiența jurnalistică i-a fost de folos și în avocatură. ”Ai nevoie de oralitate, abilități de formulare. Inclusiv teoria presei, modul cum formulezi un articol, scurt și de impact, contează la formularea unei pledoarii sau acțiuni. În contextul unor probleme complexe, contează foarte mult capacitatea de sinteză și analiză. Să nu ne întinzi pe mai mult de două-trei pagini cu acțiunea că poate judecătorul nu are timp și chef să citească. Atunci, acțiunea trebuie să fie simplă, extrem de bine structurată și de impact. Să-i atragă atenția, să nu adoarmă!”, spune avocata.
Client american vs. Ucraina
Andrașoni a avut șapte cauze la CEDO, din care una necâștigată și una încă pe rol. ”Una pierdută pentru că a fost o aberație. CEDO a dorit protejarea României de falimentul de țară, astfel încât a suspendat cauzele privind restituirile la CEDO și a dat indicația ca România să rezolve legislația privind retrocedările. 440 de cauze împotriva României la CEDO, toate suspendate.”, a explicat avocata. După repunerea pe rol, cauzele au fost respinde. Detalii AICI. Clujeanca a avut și un client cu cetățenie americană și israeliană, Sam Merit, care a dat în judecată Ucraina, unde avusese trei firme. Andrașoni spune că Sam a găsit-o pe internet. Hotărârea CEDO în cazul Merit vs. Ucraina, în limba engleză, o puteți citi AICI.
