CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Instanța Tribunalului Cluj a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchet și o doctoriță din Cluj-Napoca care a eliberat certificate de vaccinare false în timpul pandemiei. Inculpata și procurorii au căzut de acord cu amânarea aplicării pedepsei de 8 luni închisoare și a amenzii penale de 13.500 de lei pe un termen de supraveghere de doi ani. Doctorița este însă obligată să presteze muncă neremunerată în folosul comunității timp de 30 de zile în cadrul Primăriei Cluj-Napoca.
Potrivit hotărârii instanței, în mai 2021, inculpata, medic de profesie, a fost abordată de patronul unei clinici de stomatologie, unde era angajată, care i-a cerut să faciliteze eliberarea de certificate de vaccinare pentru persoane care refuzau să se vaccineze. În urma solicitării acestuia, medicul a modificat ilegal datele din Registrul Electronic Național de Vaccinare (RENV), introducând informații false pentru cel puțin 12 persoane.
La 30 mai 2021, inculpata a determinat o colegă să introducă în sistem date false, atestând că cinci persoane au primit prima doză de vaccin Pfizer, deși acestea nu au fost vaccinate.
La 28 iunie 2021, medicul a accesat fără drept sistemul informatic de pe propriul laptop și a emis șapte noi certificate false, cinci pentru a doua doză de Pfizer și două pentru vaccinul cu doză unică Johnson & Johnson
Situația a fost descoperită de medicul coordonator al centrului de vaccinare, care a observat că în sistem au apărut date despre vaccinări care nu avuseseră loc în realitate. În urma unor verificări, autoritățile au constatat că persoanele respective nu fuseseră prezente fizic la centrul de vaccinare.
Investigațiile ulterioare au inclus percheziții informatice, care au scos la iveală căutări online făcute de inculpată privind metode prin care poliția poate identifica o persoană după adresa IP și mesaje în care acesta discută despre certificatele de vaccinare false cu patronul clinicii.
”În concret, instanța are în vedere că, prin introducerea de date false în Registrul Electronic Național de Vaccinare (RENV), inculpata a compromis un sistem esențial pentru monitorizarea campaniei naționale de vaccinare.
Eliberarea unor certificate de vaccinare false le permite beneficiarilor să evite măsurile de protecție sanitară și să obțină anumite drepturi, precum accesul în spații restricționate sau posibilitatea de a călători, fără a fi vaccinați în realitate. În acest fel, ar fi putut contribui la propagarea virusului, punând în pericol sănătatea celor din jur, în special a persoanelor vulnerabile, care depind de imunitatea colectivă pentru protecția lor. Mai mult, prin acțiunile sale, inculpata ar fi facilitat crearea unui fals sentiment de siguranță în rândul celor care au primit certificatele, determinându-i să renunțe la măsurile de precauție, ceea ce a crescut riscul de infectare și de transmitere a virusului.
Într-un context în care vaccinarea a reprezentat un instrument esențial pentru gestionarea crizei sanitare, astfel de acțiuni subminează eforturile depuse de autorități și de cadrele medicale pentru protejarea sănătății publice.
De asemenea, fiind medic, inculpata avea o obligație profesională și etică de a respecta și de a proteja sănătatea publică. În plus, din probele administrate reiese că inculpata nu a acționat spontan sau dintr-o eroare de moment, ci în mod deliberat și premeditat.
În aceeași ordine de idei, inculpata nu a acționat singură, ci a implicat și alte persoane, prin determinarea lor să participe la falsificarea documentelor.
Acestea sunt motivele pentru care, în acord cu cele arătate la p. 21 din acord, apreciem că în mod întemeiat pedeapsa stabilită nu s-a situat la nivelul minim prevăzut de lege, iar inculpta a fost obligată la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, obligaţie facultativă în cazul amânării aplicării pedepsei.
Pe de altă parte, constată că inculpata a acționat la solicitarea unei persoane față de care se afla într-o relație de subordonare profesională și nu există indicii că aceasta ar fi urmărit un beneficiu personal direct, financiar sau de altă natură, ceea ce diferențiază cazul său de alte situații în care astfel de fapte sunt comise din interese materiale. În lipsa unui câștig personal și având în vedere relația de subordonare, este posibil ca inculpata să fi acționat mai degrabă din conformism sau din dorința de a menține o relație profesională favorabilă, decât dintr-o intenție proprie de a frauda sistemul.
În continuare, trebuie avut în vedere timpul scurs de la data comiterii faptei, conduita inculpatei, care a recunoscut și regretat cele întâmplate, precum și circumstanțele sale personale favorabile, respectiv integrarea socială și lipsa antecedentelor penale.”, se arată în hotărârea Tribunalului Cluj.
