Acasă » PROCESE » O doctorandă a făcut plângere penală conducerii unei școli doctorale din Cluj pentru abuz în serviciu dintr-un motiv atipic

O doctorandă a făcut plângere penală conducerii unei școli doctorale din Cluj pentru abuz în serviciu dintr-un motiv atipic

O doctorandă de la Facultatea de Psihologie UBB Cluj a făcut plângere penală împotriva conducerii școlii doctorale pentru abuz în serviciu, pe motiv că nu a fost repartizată la un alt profesor după ce conducătorul de doctorat a decedat. Parchetul a clasat plângerea penală, invocând Decizia CCR nr.405/2016 privind abuzul în serviciu. Judecătoria Cluj-Napoca urmează să se pronunțe asupra plângerii împotriva ordonanței de clasare.

Monica Manu a dat examenul de admitere la studiile de doctorat în cadrul Școlii Doctorale ,,Psihologie Cognitivă Aplicată” de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în septembrie 2009 . Timp de 2 ani, aceasta și-a îndeplinit toate obligațiile în calitate de studentă-doctorandă, conform Regulamentului Școlii Doctoral , a Legii Educației și a Contractului de Studii Universitare de Doctorat. În octombrie 2011, la începutul celui de-al treilea an de studii doctorale , conducătorul de doctorat al studente, profesorul Nicolae Jurcău, a decedat în mod imprevizibil.

În aceste condiții, directorul Școlii Doctorale ,,Psihologie Cognitivă Aplicată” din aceea perioadă, respectiv profesorul Adriana Băban și mai apoi cel care i-a succedat în aceeași funcție, profesorul Adrian Opre, care în prezent are și funcția de decan al Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, au promis că vor găsi o soluție, în sensul numirii unui alt conducător de doctorat, pentru ca studenta-doctorandă să-și poată finaliza studiile de doctorat. După doi ani fără niciun rezultat din partea conducerii facultății, Monica Manu a înaintat o notificare Școlii Doctorale, solicitând ”respectarea dreptului său fundamental de a-și finaliza studiile de doctorat”. ”Mi s-a dat un răspuns negativ , încălcându-șe astfel promisiunea făcută, dar și obligațiile de serviciu, demonstrând astfel o gravă lipsă de etică profesională . Această lipsă de etică rezultă și din totala lipsă de transparență în ceea ce privește modalitățile prin care acești profesori au luat decizia ilegală de a-mii refuza continuarea studiilor de doctorat”, a spus tânăra.

În aprilie 2014, Monica a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca pentru abuz în serviciu împotriva celor doi profesori, Adrian Opre și Adriana Băban, susținând că aceștia au ignorat în mod deliberat obligațiile reglementate în contractul de studii universitare de doctorat,  dar și Legea Educației nr. 1/2011. ”E important de precizat ca obligațiile asumate de Universitate se realizează în concret prin intermediul Școlii Doctorale, astfel încât aceste obligații devin obligații de serviciu pentru directorii de Școală Doctorală”, a precizat studenta.

Cercetarea penală s-a întins pe mai mult de trei ani,, în contextul în care nu era vorba despre o cauză complexă. În urma cercetării, procurorul de caz a emis ordonanță de clasare, care a fost confirmată de prim-procurorul Gheorghe Dragoș.

”Dreptul general la învățătură stipulat în Constituția României, în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în Legea nr.1/2011, invocat de către petentă nu este suficient, prin prisma Deciziei Curții Constituționale (care a apreciat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislație primară – legi și ordonanțe ale Guvernului), pentru a se reține îndeplinită latura obiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu. (….)

În conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr.405/2016, neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legi și ordonanțe ale Guvernului. Or, în cazul de față se impută încălcarea unor obligații de serviciu, care sunt prevăzute de o hotărâre de Guvern, în speță HG 681/2011, sau fapta nu poate fi imputată făptuitorilor, ci, eventual, senatului universitar al UBB, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. Dar, în speță, prevederile acestui articol se referă la obligația generală a senatului unei universități de a stabili numărul studenților-doctoranzi care pot fi îndrumați simultan de către un conducător de doctorat.

Având în vedere aceste împrejurări, rezultă că în cauză sunt incidente prevederile art. 16. alin.1, lit. b din Cod. Pr. Pen., respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală”, se arată în ordonanța de clasare.

Doctoranda a atacat ordonanța la Judecătoria Cluj-Napoca, unde și-a susținut singură plângerea. Judecătorul i-a atras atenția să precizeze clar care pevederi din legislatia primara au fost incalcate de scoala doctorală. Petenta a arătat că, conform unei adrese primite de la școala doctorală, ea nu a fost exmatriculată, deși au trecut 8 ani de la admitere. ”Sunt ină studenta la doctorat, iar Legea educație spune ca maxim 5 ani poți fi la doctorat. Să se lamureasca situatia, fie sa ma exmatriculeze, dar nu au motiv caci mi-am indeplinit obligatiiile, fie sa numeasca un conducator de doctorat. Eu acum am statutul de studenta la scoala doctorala nelegal. Decizia Curții Constituționale nu dezinciminează abuzul din acest contract. Decurge destul de clar din legea educatiei ca aveau obligatia de a lamuri situatia. Profesorii universitari sunt inafara principiilor juridice?  Oamenii mai mor, orice conducator de doctorat va putea sa faca abuz, nu exista protectia asupra cercetarii”, a spus Monica Manu.

Avocata celor doi profesori intimați, Gabriela Culda, a precizat pentru Clujust.ro că nu există în lege obligația conducerii facultății de a numi un alt conducător de doctorat, dar că nici nu este prevăzută în lege situația că profesorul coordonator încetează din viață. ”Cu toate acestea, la momentul respectiv, după decesul profesorului coordonator, conducerea facultății a întrebat toți profesorii dacă doresc că o preia pe respectiva doctorandă, dar niciunul nu s-a arătat interesat. Contează foarte mult tema aleasă de studentul de la doctorat, ca să se potrivească cu un alt profesor, pentru că în psihologie sunt foarte multe arii de cercetare. În cele din urmă, profesorul este cel care acceptă sau nu un student la doctorat și nu i se poate impune de conducerea facultății să primească pe cineva anume”

Un judecător de cameră preliminară de la Judecătoria Cluj-Napoca s-a pronunțat în 5 februarie, respingând plângerea împotriva ordonanței de clasare.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina