Mii de români au câștigat în instanțe definitiv restituirea taxei auto, fie că aceasta s-a numit taxa de poluare, taxa de emisii poluante ori timbru de mediu, dar nu-și primesc efectiv banii. Deși oameni au titluri executorii (hotărârile), avocații spun că Administrațiile județene ale Finanțelor Publice au suspendat restituirea amiabilă a sumelor din sentințe, motivând fie ca legea 1/2017 a abrogat OUG 9/2013 si deci ca nu mai exista metodologie in vigoare referitoare la modul de restituire, fie că nu mai au fonduri. Astfel, s-a ajuns ca Finanțele Publice să fie executate silit și să conteste executarea tot în instanță. În ce privește contestațiile, practica nu este încă unitară.

Practica neunitară a determinat-o pe avocata Mihaela Lăpușan-Mocean din Baroul Cluj, care vrea să ceară executarea silită a AJFP Cluj pentru clienți, să posteze pe Facebook un mesaj adresat avocaților din țară pentru a aduna cât mai multe hotărâri.

Avocata a explicat pentru Clujust.ro care este situația actuală în ce privește restituirea taxelor auto: ”Desi exista titluri executorii referitoare la restituirea taxei de poluare/taxei de emisii poluante/timbrului de mediu, Administratiile judetene ale finantelor publice au incetat ori suspendat restituirea amiabila a sumelor legat de care au fost obligati de instanta la restituire, motivand fie ca legea 1/2017 a abrogat OUG 9/2013, si deci ca nu mai exista metodologie in vigoare referitoare la modul de restituire, fie ca nu mai au fonduri banesti. In consecinta, singura modalitate de a-ti transpune in practica titlul executoriu obtinut in instanta, ramane demararea executarii silite, care poate aduce dupa sine, odata demarata, alte litigii cu administratiile judetene ale finantelor publice, litigii de contestatie la executare, asta in cazurile fericite in care instanta  incuviinteaza executarea silita.

Pentru ca in procedura cererii de incuviintare a executarii silite, practica conturata a fost de admitere, in procedura ce ii poate urma, anume de contestatie la executare, practica e inca pestrita, de la instanta la instanta, existand la ora actuala practica inclusiv de admitere a cererii de suspendare a executarii silite, care impieteaza cert intrarii rapide in posesia banilor. Asta pentru ca, avand in vedere ca AJFP are aproape toate conturile goale, pana executorul gaseste vreun cont solvabil, se poate obtine suspendarea executarii silte. Cu toate ca practica nu e unitara, e important ca cei ce au titluri executorii sa demareze procedura executarii silite si, in felul acesta, ca o voce colectiva, poate cei cu dreptul in mana vor genera o practica mai vasta in domeniu, transformandu-si dreptul de pe hartie in bani.”, a precizat Mihaela Lăpușan-Mocean.

Denunț la DNA

Un răspuns prompt a venit din partea avocatului Viorel Papu din Baroul Constanța, care are mai multe hotărâri privind executarea silită a Finanțelor Publice.  Avocatul a depus chiar și un denunț la DNA pe această problemă a neîncasării banilor de către oameni.

”Toate executările silite pe care le-am demarat au fost pentru variantele anterioare timbrului de mediu. Pe timbrul de mediu, abia acum am câteva hotărâri definitive de admitere (unele după revizuirea deciziei de respingere a recursului meu, recurs judecat după Budişan – dar asta e o altă poveste). Am demarat executările silite în 2014. Consecutiv, la sugestia BEJ-ului, am susţinut şi cererile de validare a popririi (terţ poprit Trezoreria Eforie/Constanţa), cereri formulate de BEJ. Aproximativ 10 sentinţe de executat s-au transformat în 20-25 de dosare de instanţă, deoarece unde s-a respins suspendarea executării la fond, s-a făcut apel. Majoritatea dosarelor de contestaţie la executare/validare de poprire au plecat de la Judecătoria Constanţa cu respingere pe contestaţie/admitere pe validare.

Cum practica Tribunalului Constanţa era să radă tot (probabil dintr-o subapreciere a hotărârilor pe care chiar el le dăduse), am cerut suspendarea tuturor judecăţilor, atât cele care majoritatea erau în apel cât şi a celor care rămăseseră la fond, până la soluţia din Ciup (C-288/14 – n.red). După ce ne-am lămurit în Ciup (care vorbeşte atât de elegant despre încălcarea principiului cooperării loiale…), Tribunalul a respins tot ce însemna contestaţie la executare a ANAF-ului şi a validat tot ce însemna poprire pe Trezorerie. Banii nu s-a mişcat deloc (cu excepţia unor cazuri izolate de 20%, după care tot ANAF a făcut contestaţie la executare pe motiv că nu trebuia să plătească…). În contextul ăsta, am formulat un denunţ DNA (vezi conţinut anexat). DNA-ul s-a dezis de speţă şi a fost trimisă la PJ (Parchetul Judecătoriei – n.red). Mi se pare normal… Lupta împotriva corupţiei în România are dublu standard. În general democraţiile ne-au cam învăţat cu acest dublu standard, dar nu avem altă formă mai bună de guvernare. Urmează să sesizez şi Comisia Europeană. Nu s-au încasat banii încă deşi există validări definitive ale popririlor. ”

Contestație la executare respinsă de Judecătoria Cluj-Napoca

Prin amabilitatea avocatei Ioana Marieta Pintea, vă prezentăm motivarea încheierii civile nr. 1645/2017 din 8 martie 2017 a Judecătoriei Cluj-Napoca (anonimizată). Hotărârea a fost atacată cu apel de DGRFP Cluj-Napoca, care se judecă la Tribunal.

 

”Deliberând, constata ca prin contestaţia la executare înregistrată sub nr. de mai sus pe rolul Judecatoriei Baia Mare, contestatoarea DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE CLUJ-NAPOCA în contradictoriu cu intimatul V.A.M a solicitat instanţei, ca prin hotararea ce va pronunţa, sa se dispună tuturor formelor si actelor de executare silita emise de BEJ Simon Attila in dosarul de executare nr. 246/2016, respectiv somaţia din 30.08.2016, încheierea din 09.08.2016 privind stabilirea cheltuielilor de executare si încheierea de incuviintare a executarii silite nr. 6358/02.082016, si anularea executarii silite insasi, precum si suspendarea executarii silite pana la soluţionarea contestaţiei.

In fapt, contestatoarea arata ca suspendarea executarii silite este justificata de existenta urgentei, constând in faptul ca intimatul urmăreşte încasarea sumei de 8425 lei, stabilita printr-un calcul extrajudiciar, neîncuviinţata de către instanţa, astfel ca executarea silita ii va cauza prejudicii prin somaţia din 21.09.2016, cat si de faptul plata taxei de poluare si cheltuielile de judecata, stabilite in sarcina sa in baza Sentinţei civile nr. 502/25.02.2016 a Tribunalului Maramureş, se face in temeiul OUG nr. 8/2014, astfel ca verificarea legalitatii actelor de executare silite primează in fata interesului de a executa o creanţa eventuala. In privinta nelegalitatii actelor de executare silita, contestatoarea arata ca creditorul deţine împotriva sa un titlu executoriu pentru suma de 7635 lei, reprezentand taxa de poluare, dobânda fiscala si 600 lei cheltuieli de judecata, in baza hotararii judecatoresti anterior mentionata, ori plata acestora se face in temeiul OUG nr. 8/2014, in cauza fiind incidente si prevederile art. 2 si 3 din OG nr. 22/2002. De asemenea, din actele de executare rezulta ca intimatul urmăreşte încasarea sumei de 8425 lei, din care suma de 790 lei cheltuieli de executare, cu care nu este de acord pentru considerentul ca intimatul nu a respectat termenele prevăzute de OG nr. 22/2002 si dispozitiile Codului de procedura civila, in acest sens invocând art. 632 si 622 C. proc. civ.

In drept au fost invocate art. 155, 223, 622, 632, 711, 718 C. proc. civ., OG nr. 22/2002, Ordinul nr. 1899/2004, OUG nr. 74/2013, HG nr. 520/2013, Ordinul ANAF nr. 1500/2013, OUG nr. 80/2013.

In probaţiune au fost anexate înscrisuri.

Intimatul nu a formulat intampinare.

Prin Sentinta civila nr. 794/2017 a fost declinata competenta de soluţionare a contestaţiei la executare in favoarea Judecatoriei Cluj-Napoca.
Intimatul a depus la dosar note de şedinţa, prin care a solicitat respingerea excepţiei necompetentei teritoriale, respingerea contestaţiei la executare si a cererii de suspendare a executarii silite, cu cheltuieli de judecata.
In temeiul art. 250 C. proc. civ., instanţa a încuviinţat dovada cu înscrisuri.

Examinând actele de la dosar, instanţa reţine următoarele:

Prin Sentinta civila nr. 502/25.02.2016 pronunţata in dos. nr. 3812/100/2015 al Tribunalului Maramureş, definitiva prin respingerea recursului prin Decizia nr. 960/2016 pronunţata de Curtea de Apel Cluj, a fost respinsa excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Cluj-Napoca si admisa cererea formulata de reclamantul V.A,M in contradictoriu cu parata Administraţia Judeţeana a Finanţelor Publice Maramureş si in consecinţa, intre alte dispoziţii, parata a fost obligata parata sa restituie reclamantului suma de 7035 lei achitata cu titlu de taxa pe poluare, cu o dobânda fiscala calculata de la data de 11.01.2012 si pana la restituirea integrala a sumei, precum si cheltuieli de judecata in cuantum de 600 lei .

Prin cererea de executare silita ce formează obiectul Dosarului execuţional înregistrat sub nr. 246/09.08.2016 pe rolul Biroului Executorului Simon Attila, intimatul creditor a solicitat executarea silita a debitoarei contestatoare, in temeiul hotărârii judecatoresti sus menţionata, pentru realizarea obligaţiei principale de plata, a dobânzii fiscale calculate potrivit titlului executoriu si a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, cu cheltuieli de executare, conform înscrisului de la fila 13 din dosarul cauzei.

După ce a solicitat si dobândit incuviintarea executarii silite împotriva debitoarei Administraţia Judeţeana a Finanţelor Publice Maramureş, aflata in aria de competenta teritoriala a contestatoarei conform HG nr. 520/2013, prin Încheierea civila nr. 6358/2016 pronunţata in Dos. nr. 7168/182/2016 a Judecatoriei Baia Mare, prin încheierea din 09.08.2016, executorul judecătoresc a stabilit cheltuielile de executare silita, după care, prin Somaţia emisa la data de 30.08.2016, comunicata la aceeaşi data, debitoarea a fost somata sa plateasca intimatului suma totala de 8425 lei, compusa din debit principal, cheltuielile de judecata si cheltuielile de executare silita + dobânda fiscala.

Contestaţia la executare a fost înaintata instanţei la data de 07.09.2016, in interiorul termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 715 C. proc. civ.
In drept, conform prevederilor art. 622 alin. 1-3 C. proc. civ., obligaţia stabilita prin hotararea unei instanţe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, iar in cazul in care debitorul nu executa de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silita, care are loc in oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, achitarea dobânzilor, penalităţilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin titlu, precum si a cheltuielilor de executare.

In acelasi timp, potrivit prevederilor art. XV din OUG nr. 8/2014, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.

Prin urmare, cum hotărârea judecătoreasca in cauza a rămas definitiva la data de 30.06.2016 se impune a retine ca textul legal sus amintit, de care se prevalează contestatoarea, nu este incident in cauza întrucât in mod expres rezulta din conţinutul sau ca se aplica doar hotărârilor judecătoreşti devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015.

Prin urmare, apărarea contestatoarei in aceasta limita nu poate fi primita de instanţa si, in aceste circumstanţe, in cauza de fata nu se poate retine decât că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru începerea executării silite, în înţelesul art. 622 alin. 2 C. proc. civ.

Relativ la criticile contestatoarei privind cheltuielile de executare silita, instanţa constata ca nu pot fi primite întrucât acestea au fost stabilite in temeiul Ordinului MJ nr. 2552/2006 coroborat cu art. 37 din Legea nr. 188/2000 si anexa 1 la Hotărârea UNEJ nr. 2/2007 si se înscriu in limitele stabilite expres prin prevederile acestor acte normative, cheltuielile de executare sunt in sarcina debitorului, potrivit art. 670 alin. 2 C. proc. civ., iar încheierea executorului judecătoresc prin care se determina constituie titlu executor, conform prevederilor art. 760 alin. 6 C. proc. civ.
De asemenea, apărarea contestatoarei privind incidenta in cauza a dispoziţiilor OG nr. 22/2002 sunt străine de situaţia existenta in speţa de fata întrucât acest act normativ isi găseşte aplicarea numai in situaţia expres prevăzuta la art. 2 din cuprinsul sau, respectiv atunci când executarea creanţei stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, ceea ce cu dovezile administrate nu se poate retine ca s-a intamplat.

Pentru aceste considerente, instanţa constata ca acţiunea formulata de contestatoare este neîntemeiata si pe cale de consecinţa, in temeiul art. 720 C. proc. civ., urmează sa fie respinsa ca atare.

Fata de soluţia asupra căreia instanţa s-a oprit, cererea de suspendare a executarii silite formulata de contestatoare ramane fara obiect întrucât suspendarea executarii silite poate fi dispusa exclusiv pana la soluţionarea contestaţiei la executare, motiv pentru care urmează sa fie respinsa ca atare.”

Decizie definitivă de la Constanța

Termenul de 5 ani invocat de Direcția de Finanțe în contestația de mai sus a fost însă desființat printr-o hotărâre din 30 iunie 2016 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a precizat că ”nu se poate admite ca un stat membru să se poată prevala de o insuficiență a fondurilor” (Vezi HOTĂRÂREA AICI). La această hotărâre a făcut referire și o instanță a Tribunalului Constanța în hotărârea din septembrie 2016, prin care a respins contestația la executare a Direcției Finanțelor Publice Galați.

 

Comments

comentarii