Acasă » DEZVĂLUIRI / ANCHETE » Motivele arestării celor 11 membri ai rețelei ”medicamente psihotrope”. Curtea le-a respins contestația

Motivele arestării celor 11 membri ai rețelei ”medicamente psihotrope”. Curtea le-a respins contestația

Clujust.ro vă prezintă motivele pentru care judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Cluj a hotărât arestarea preventivă a 11 membri ai rețelei ”medicamente psihotrope”, iar pe trei inculpate le-a plasat în aresta la domiciliu. Curtea de Apel Cluj a respins, ieri, contestațiile inculpaților.

În motivarea încheierii penale de arestare se arată: ”Privarea de libertate a inculpaţilor este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, această concluzie rezultând din natura şi gravitatea faptelor imputate acestora, raportat la întreaga activitate infracţională pretins a fi fost desfăşurată de ei, pe o perioadă relativ îndelungată de timp, în care au distribuit o cantitate importantă de substanţe aflate sub control naţional, stopată doar prin intervenţia organelor de urmărire penală; cu referire specială la modul şi mijloacele concrete de săvârşire a pretinselor infracţiuni, respectiv au acţionat în baza unui plan bine conceput, ce include şi adoptarea de măsuri în vederea împiedicării descoperirii faptelor; extrem de bine organizat, pe paliere, fiecare având un rol bine determinat; fiecare persoană implicată în mecanismul de distribuire ilicită a medicamentelor aflate sub control avea propriile atribuţii, astfel încât, prin gradul de contribuţie al fiecăruia, erau indispensabili pentru realizarea scopului comun, cel al obţinerii unui profit material substanţial;

Astfel, fiecare dintre persoanele implicate şi-a asigurat principalele mijloace de existenţă din activitatea infracţională, beneficiile materiale diferenţiind în funcţie de rolul (atribuţiile) fiecăruia în activitatea condusă de inculpatul Muntean Cosmin- cel care a pus bazele „afacerii” în discuţie, susţinut de „principalii colaboratori” Muntean Cristian, Piroș Ovidiu Laurențiu și Poruțiu Dorin Gabriel, prin relaţiile avute în domeniul farmaceutic, cooptarea şi a altor persoane în activitatea derulată, cu referire specială la inculpaţii Litan Iana Dana, Pop Denisia Zoița, Vermeșan Irina Melania (toate trei de profesie farmaciste), Miron Grigore Emilian, toţi proprietari de farmacii, deci furnizori principali de medicamente cu regim special şi fără de care, afacerea în discuţie nu ar fi existat; nu în ultimul rând, angajaţii firmei, care, pe lângă salariul lunar, au beneficiat şi de prime din partea angajatorului; iar unii dintre ei, inclusiv de sume suplimentare de bani.

Faptul că acest „business” a fost extrem de profitabil reiese şi din faptul că, deşi autorităţile judiciare americane au interzis accesarea site-urilor utilizate pentru derularea tranzacţiilor ilegale, la sfârşitul anului 2017 şi în luna ianuarie 2018, inculpatul Miron Grigore a început negocierile cu inculpautul Muntean cu privire la preluarea afacerii împreună cu inculpatul Poruțiu Dorin.

Pericolul concret pentru ordinea publică rezidă şi din faptul că, prin activitatea desfăşurată, au distribuit substanţe în străinătate, în special în Statele Unite ale Americii, urmărind prin aceasta obţinerea unui profit substanţial, deoarece, în această modalitate, preţul obţinut pentru o cutie de medicamente era de peste 10 ori mai mare (de exemplu, o cutie de xanax care valora în jur de 10 lei, era distribuită cu suma de 250 de USD);

Totodată, din actele dosarului a reieşit că gruparea infracţională avea legătură fiind principalii furnizori ai altor reţele (de exemplu cum era cea condusă de numitul E.L.) care se ocupau cu acelaşi tip de activitate pe teritoriul Statelor Unite. De asemenea, din datele de la dosar a reieşit faptul că gruparea infracţională a colaborat şi cu reţele de distribuţie a medicamentelor aflate sub control naţional ce acţionau pe teritoriul Indiei;

Nu în ultimul rând, activitatea de distribuire a medicamentelor cu regim special ce conţin substanţe care se regăsesc pe tabelele anexă la Legea nr. 143/2000, a devenit un fenomen, atât la nivel naţional (în mediul virtual fiind postate anunţuri de vânzări de astfel de substanţe, fără nici un fel de cenzură a vânzătorilor), cât şi la nivel internaţional (piaţa din Statele Unite ale Americii fiind principalul loc de distribuţiei a reţelei organizate cercetată în prezentul dosar, tocmai datorită amplorii pe care consumul de astfel de substanţe l-a cunoscut în SUA), fiind de notrietate efectele pe care aceste substanţe psihotrope îl au asupra sănătăţii celor ce  le consumă.

Sens în care, nu pot fi avute în vedere apărările inculpaţilor potrivit cărora nu au ştiut că medicamentele comercializate sunt calificate de lege ca fiind stupefiante, în condiţiile în care, este de notorietate că au un regim special, putând fi procurate doar pe bază de reţetă; însă, chiar şi în ipoteza susţinută de inculpaţi, necunoaşterea legii nu te absolvă de răspundere.

Faţă de cele menţionate anterior, lipsa antecedentelor penale, situaţia familială a sus-numiţilor, buna conduită avută în comunitate anterior demarării cercetărilor în prezentul dosar, reprezintă într-adevăr circumstanţe personale favorabile, însă, nu constituie motive care să justifice, cel puţin la acest moment procesual, luarea unei măsuri mai uşoare, respectiv arest la domiciliu sau control judiciar, raportat la gravitatea activităţii infracţionale pretins comisă de fiecare inculpat, prin atitudinea adoptată, contrară legii, de care sunt acuzaţi.

În privinţa inculpatelor Bolojan Laura, Matei Șandor Dana Nadia şi Dreve Monica Cristina, angajate ale S.C. Mac Farmacons SRL Cluj-Napoca, spre deosebire de ceilalţi coinculpaţi, cu referire specială la cei care au acelaşi statut de angajat al societăţii amintite, judecătorul apreciază că nu se impune a se lua măsura cea mai drastică, de excepţie, cea a arestului preventiv, ci cea a arestului la domiciliu, tot o măsură privativă de libertate, însă mai puţin severă sub aspectul coerciţiei, raportat la gradul lor de participare (mai redus) în activitatea infracţională (comparativ cu cea a celorlalţi angajaţi – inculpaţii Muntean Corina, Boldiș Axente Sergiu şi Dan Cătălin Răzvan) şi care a constat în principal în a ţine evidenţa comenzilor plasate pe site-urile de vânzări on line (în cazul inculpatei Bolojan şi a sumelor de bani încasate ori de încasat), de a le transmite mai departe celorlalţi membri ai grupului; de a contacta unul dintre principalii furnizori (cazul inculpatelor Matei Șandor şi Dreve);

În schimb, participarea inculpaţilor Muntean Corina, Boldiș Axente Sergiu şi Dan Cătălin Răzvan a fost mai mult decât de simplu executanţi, prin acţiunile întreprinse de fiecare în perioada infracţională în care au activat (şi care în privinţa inculpaţilor Boldiș şi Dan a fost una îndelungată ca timp), au beneficiat în mod direct de sume de bani suplimentare provenite din afacerea în discuţie; mai mult, Muntean Corina, verişoară cu coinculpaţii Muntean, şi-a cooptat în activitatea infracţională dedusă judecăţii şi fiul – suspectul D.N.C. şi pe prietena acestuia.

În plus, este de precizat că inculpata Bolojan Laura, la fel ca inculpata B.I., după ce autorităţile americane au interzis folosirea oricărui site din cele care fac obiectul prezentului dosar, şi-a dat demisia în luna septembrie 2017 şi doar la insistenţele inculpatului Muntean a mai rămas o perioadă, pentru a pregăti o altă persoană care urma să-i preia atribuţiile.”, a precizat judecătorul de drepturi și libertăți.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina