Acasă » PENALE » MOTIVAREA sentinței: Tunde Peter a avut intermediari din Primăria Cluj-Napoca

MOTIVAREA sentinței: Tunde Peter a avut intermediari din Primăria Cluj-Napoca

Motivarea sentinței prin care a fost condamnată Tunde Peter, fost inspector școlar general adjunct, arată că și-a recrutat cumpărători de influență, indirect, prin intermediul unor angajate din Primăria Cluj-Napoca și a fiului ei, Pal Peter, consilierul lui Emil Boc. Instanța notează că ”inculpata dezvoltase un adevărat sistem de relații” și că ”influența asupra profesorilor corectori era una reală”. În convorbirile cu aceștia, Peter folosea un limbaj codificat ce conținea noțiuni de croitorie. Când lucrurile nu ieșeau cum dorea, inspectorul cerea explicații și chiar l-a amenințat pe un director de școală.

Redăm mai jos o parte din motivarea sentinței prin care fostul inspector școlar Ilona Csilla Tunde Peter a fost condamnată la 2 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență. Instanța a dispus și confiscarea a 10.300 de euro primiți de la părinți și profesori pentru aranjarea unor note mai mari la BAC sau la examenele de definitivat și titularizare. Intertitlurile aparțin CLUJUST.

Un candidat a primit notă mai mare din greșeală

”La individualizarea pedepselor care vor fi aplicate inculpaţilor, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C.pen., reţinând în acest scop împrejurările concrete ale săvârşirii faptelor,- respectiv traficarea influenţei de care se prevala inculpata Peter Tunde Ilona Csilla în scopul fraudării a trei tipuri de examene definitorii nu doar pentru cariera didactică (examenele de definitivat şi titularizare), cât şi pentru evoluţia profesională a viitorilor absolvenţi de liceu (promovarea examenului de bacalaureat fiind o condiţie premisă pentru accederea la formele de învăţământ superior, cu pondere şi la calculul mediei de admitere în astfel de unităţi de învăţământ). La acest capitol se impune a releva faptul că influenţa de care se prevala inculpata Peter Tunde asupra profesorilor corectori era una reală, astfel cum rezultă în mod explicit din actele dosarului, iar marja de modificare a notelor obţinute de candidaţii favorizaţi era de peste 2 puncte, cu consecinţe fundamentale asupra clasificării candidaţilor. Pe de altă parte, instanţa remarcă faptul că acţionând prin interpuşi în scopul identificării lucrărilor candidaţilor care au cumpărat influenţa inculpatei, s-a putut identifica cel puţin o situaţie în care lucrarea a fost confundată, cu consecinţa notării superioare a unui candidat străin de înţelegerile frauduloase, dar care a urcat nemeritat în clasament cu consecinţa promovării examenului de titularizare, prin urmare, această manieră de abordare a examenelor de carieră a cadrelor didactice a fost de natură a influenţa decisiv menţinerea în sistemul de învăţământ a unor cadre didactice după alte criterii decât cel al performanţei, cu consecinţe asupra generaţiilor de copii aflaţi la vârsta şcolară.

Își promova ”marfa”

Inculpata era pe deplin conştientă de valoarea influenţei pe care o trafica, folosindu-şi funcţia în mod vădit în scopul obţinerii de venituri ilicite, promovându-şi „marfa” cu un adevărat simţ de marketing. În acest sens, este relevantă declaraţia dată de cumpărătorul de influenţă Vigh Zita, care a descris modul în care inculpata a somat-o să se hotărască pe loc dacă o interesează serviciile pe care i le poate pune la dispoziţie, deoarece este ultima ei şansă, mai există şi alţi candidaţi iar posturile sunt din ce în ce mai puţine deoarece sunt tot mai puţini copii, valoarea influenţei fiind preţuită de inculpată la suma de 2500 euro.

Instanţa reţine suplimentar caracterul repetitiv al activităţii infracţionale, actele dosarului infirmând susţinerile inculpatei Peter Tunde în sensul că faptele deduse judecăţii ar avea caracter accidental, fiind determinate de întoarcerea fiicei inculpatei din străinătate şi necesitatea asigurării unor venituri pentru asigurarea unui viitor profesional în beneficiul acesteia.

În sensul că inculpata nu se află la prima astfel de implicare în fraudarea examenelor naţionale sunt în primul rând procesele verbale de redare a conţinutului convorbirilor telefonice din care redăm următoarele fragmente: „ Na, aşa-i anul acesta. Aşa că…(…) „Sper ca pe anul să se clarifice, cu privire la viitor să pot şi eu mai bine. Îhm, bine, dar deja şi anul trecut a fost aşa. Îţi aduci aminte?”, precum şi din convorbirile telefonice ataşate filei 183 vol. II u.p. („ Si absolut aşa s-au făcut jocurile ca eu să fiu departe(…) Aşa a trebuit ca eu să nu fiu acolo”). Mai rezultă din convorbirile telefonice legal interceptate că inculpata era departe de intenţia de a se desista de activitatea infracţională, dimpotrivă, plănuind continuarea activităţii infracţionale prin înţelegeri convenite cu candidaţii pe care nu a reuşit să îi ajute în sensul de a relua aranjamentul.

În acelaşi registru trebuie interpretată şi atitudinea inculpatei de a nu se desista de activitatea infracţională după ce fusese deja înlăturată din comisia de bacalaureat pentru sesiunea de vară a anului 2014 pentru suspiciuni de fraudă, fiind pusă în gardă inclusiv asupra existenţei posibilităţii de a fi chemată să dea declaraţii în faţa organelor de urmărire penală. De altfel, înainte de a-şi relua activitatea infracţională inculpata nu a aşteptat nici măcar clarificarea reputaţiei sale profesionale pe linie ierarhică, în condiţiile în care videoconferinţa de confirmare a „nevinovăţiei” la nivel ministerial a avut loc abia la data de 24.08.2014.

În egală măsură, din aceleaşi procese verbale de redare a conţinutului convorbirilor telefonice rezultă cu claritate că inculpata îşi formase o echipă de încredere („locotenenţi”) pe care se putea baza în scopul rezolvării lucrărilor scrise în sensul dorit, şansele de reuşită a intervenţiilor fiind condiţionate însă de implicarea în comisiile de examen a acestor persoane de încredere.

Limbaj de croitorie

Împrejurarea că inculpata dezvoltase un adevărat sistem de relaţii la care putea apela în scopul reuşitei intervenţiilor transpare cu claritate şi din abilitatea şi uşurinţa utilizării unui limbaj codificat asociat noţiunilor de modă, croitorie (mesajele şi convorbirile telefonice abundând în noţiuni de genul  stofe, metri de material, culoare de material, măsuri, modele, spectacol de modă), dar şi din ritualul sugestiv al scrierii pe hârtie a cuantumului sumei pretinse, fără a verbaliza pretenţia, hârtia rămânând de fiecare dată în posesia inculpatei (declaraţii cumpărători de influenţă Cioază Elena, Bâlc Vasile şi Butyka Anna) imprimând în acest mod un caracter clandestin activităţilor desfăşurate; din naturaleţea solicitării influenţei inculpatei de către omologi de-ai acesteia din alte judeţe (ISJ Braşov, ISJ Sălaj, ISJ Bihor) şi din notorietatea influenţei inculpatei asupra comisiilor de examinare nu doar în mediul de învăţământ, ci şi în medii profesionale străine de sistem.

Cumpărători de influență, recrutați prin intermediul fiului

peter pal consilier boc
Pal Peter, consilierul lui Boc

În acest sens, instanţa remarcă faptul că o mare parte dintre cumpărătorii de influenţă proveneau din mediul profesional al fiului inculpatei (fiind angajaţi ai Primăriei  Cluj-Napoca), sau au fost recrutaţi prin intermediul acestui mediu profesional, referindu-ne în acest sens la martorele Călian Ildiko Gabriela şi Baciu Anuța, care au fost şi ele cercetate penal în prezenta cauză, inculpata acţionând în acelaşi scop şi în favoarea unor cumpărători de influenţă pe care îi cunoscuse ocazional (cu prilejul desfăşurării unor activităţi gospodăreşti sau imobiliare- cum e situaţia numitului Both Francisc), sau în mediul său profesional (cum e situaţia numitului Bâlc Vasile, jandarm). Instanţa găseşte deosebit de semnificativ şi faptul că inculpata Peter Tunde recruta cumpărătorii de influenţă, cel puţin indirect, şi prin intermediul fiului său, prin urmare deducem de aici că nu a făcut un secret din preocupările sale ilicite faţă de acesta. În acest sens este semnificativ faptul că numitele Călian Ildiko şi Baciu Anuța sunt colege de serviciu cu fiul inculpatei, iar fiica cumpărătorului de influenţă Bodea Vasile se pare că a avut o relaţie de prietenie cu acelaşi fiu al inculpatei.

În plus, în ceea ce priveşte mediul didactic, influenţa inculpatei asupra membrilor comisiilor de examene naţionale era de o asemenea notorietate încât cumpărătorul de influenţă Kovacs Elisabeta Iuliana (profesor) a declarat că ştia din auzite inclusiv tarifele practicate de inculpată pentru a-şi exercita influenţa pentru promovarea unei probe a bacalaureatului, acestea fiind de 600 euro/disciplină. În egală măsură, cumpărătorul de influenţă Butyka Anna (profesor educator la grădiniţă, nesubordonată inculpatei ca inspector şcolar adjunct) a arătat că în mediul în care lucrează, aşadar la  grădiniţă, se cunoştea despre faptul că unele examene pot fi rezolvate de inculpata Peter Tunde, de unde rezultă în mod cert amploarea activităţii ilicite desfăşurate de inculpată.

Director de școală amenințat

În sfârşit, tot în ceea ce privesc împrejurările săvârşirii faptei, instanţa reţine că şansele de reuşită a activităţilor de influenţare a membrilor comisiei de examinare erau în tot cazul destul de ridicate, contrar susţinerilor apărării. În acest sens trebuie remarcată poziţia de autoritate (derivată din calitatea de superior pe linie ierarhică) de pe care inculpata înţelegea să îşi exercite influenţa, punând cadrele didactice membrii ai comisiilor de examinare în imposibilitate de a refuza pretenţiile acesteia. Sunt relevante sub acest aspect declaraţiile martorei Bara Elisabeta Ileana, care a arătat explicit modul în care inculpata punea problema în sensul că aceasta l-a ameninţat pe soţul martorei  şi i-a spus că nu au ce discuta pe acest subiect, întrucât este ordin de sus  (al intervenţiei pretinse). De menţionat că inculpata acţiona în sensul stabilirii discreţionare a comisiilor de corectare în cazul menţionat, al soţilor Bara, aceasta stabilind ca aceştia să facă parte din aceeaşi comisie, mizând pe ascendentul sporit pe care îl avea asupra martorului Bara Teodor care îi era direct subordonat în calitate de director al Şcolii Gimnaziale din Frata.

Instanţa subliniază că din actele dosarului transpare faptul că nereuşita intervenţiilor inculpatei nu s-a datorat în nici un caz lipsei sale de influenţă, cum apărarea a dorit să acrediteze, ci imposibilităţii de identificare a lucrărilor sau a identificării greşite, mai ales că aceasta a fost pusă în situaţia de a acţiona prin interpuşi (de a nu măsura personal materialele, potrivit exprimării inculpatei). În sensul acestei concluzii este modul în care inculpata îşi permitea să insinueze necesitatea intervenţiei cu orice cadru didactic, indiferent de specializarea acestuia (aşadar nu numai faţă de cadrele didactice din cadrul catedrei de limba maghiară), prin prisma autorităţii pe care i-o conferea funcţia de inspector şcolar general adjunct şi de a cere explicaţii profesorilor corectori în caz de nereuşită. Aşadar, rezultă cu prisosinţă că inculpata a folosit poziţia de autoritate conferită de funcţia de inspector şcolar general adjunct în scopul de a transforma examenele naţionale într-o sursă de venituri ilicite, în dauna calităţii sistemului de învăţământ, promovând candidaţii pe criterii clientelare şi nicidecum după criteriul meritocraţiei, această activitate ilicită perpetuându-se de-a lungul unei perioade semnificative de timp şi ajungând să fie notorie nu doar în rândul mediului profesional didactic, dar li în alte medii sociale.

Titlurile profesionale ale inculpatei, puse la îndoială

Promovând de la nivelul funcţiei de conducere acest mod de examinare golit de orice criteriu de clasificare după criteriul performanţei, se pune la modul pertinent întrebarea valorii reale a titlurilor profesionale  de care se prevalează inculpata şi de ce aceste titluri ar trebui preţuite cu o altă unitate de măsură decât cea tolerată şi încurajată prin conduita infracţională a inculpatei. Tocmai prin acest gen de activităţi infracţionale s-a conturat din ce în ce mai pregnant un sistem al formelor fără fond,  mai exact al abundenţei titlurilor academice în lipsa oricărui fundament meritoriu, cu consecinţe pe termen lung asupra răsturnării scării valorilor la nivel social. Sub acest aspect, nu se poate pierde din vedere faptul că sistemul de învăţământ constituie fundamentul pe care se clădeşte orice alt sistem social-profesional, iar promovarea pervertirii valorilor de la nivelul învăţământului preuniversitar se propagă asupra întregii viziuni asupra societăţii în general. În egală măsură, nu se poate neglija nici rolul formator de personalitate pe care îl are sistemul de învăţământ, acesta neputând fi redus exclusiv la rolul său de transmitere de informaţii din domeniile curriculare. Tocmai de aceea conduita infracţională a inculpatei prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, consecinţele faptelor săvârşite fiind mult mai ample decât cele referitoare la urmarea socialmente periculoasă a infracţiunii de trafic de influenţă.

În ceea ce privesc criteriile de individualizare referitoare la persoana inculpatei şi la conduita procesuală a acesteia, reţinem că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, însă, contrar susţinerilor apărării, nu se poate susţine cu temei că ar fi avut un parcurs profesional fără pată, chiar dacă ne raportăm numai la înlocuirea sa intempestivă din comisia de bacalaureat din vara anului 2014 (deşi, aşa cum s-a argumentat deja, activităţile infracţionale se pare că sunt repetitive, perpetuându-se de-a lungul mai multor sesiuni anuale de examene naţionale), aceasta manifestând, într-adevăr preocupare pentru desăvârşirea pregătirii sale profesionale, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse în circumstanţiere.

În ceea ce priveşte conduita procesuală, inculpata a recunoscut, încă din faza de urmărire penală, activitatea infracţională desfăşurată, colaborând cu organele  judiciare, optând şi pentru judecarea în procedura abreviată, sens în care va beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns