Acasă » SPECIAL » Informaticianul din Cluj care a adus instanțele în secolul vitezei: cereri, acțiuni, citații și dosare online

Informaticianul din Cluj care a adus instanțele în secolul vitezei: cereri, acțiuni, citații și dosare online

În Cluj, Maramureș, Bistrița-Năsăud și Sălaj dosarele de pe rolul instanțelor se pot citi de acasă din pat sau de la birou de către cei implicați în ele sau de către avocații lor. Cel ”vinovat” de acest confort este un informatician pasionat de la Curtea de Apel Cluj. Nicolae Guzu a pornit prima pagină de internet a Curții în 2008, iar acum aceasta este un adevărat portal de aplicații utile: Info Dosar – acces la documente din dosare, Fișă Dosar – traseul dosarului, Înregistrare cerere chemare în judecată, Info Hotărâri – motivări de hotărâri anonimizate din anii anteriori. Mai nou, se testează citațiile pe e-mail.

nicolae guzu (1)Curtea de Apel Cluj, la care sunt arondate instanțele din Cluj, Maramureș, Bistrița-Năsăud și Sălaj, are fără îndoială cel mai complex site de instanță din țară, denumit Info Centrul Curții de Apel Cluj. Cel care a pornit totul este informaticianul șef de la Curte, Nicolae Guzu, în vârstă de 40 de ani.  A terminat facultatea în 1996, când nu exista facultate de profil. ”Noi aveam și avem în continuare denumirea ingrată (râde) de informaticieni, nu programatori. Adică trebuie să știi de toate, să faci de toate”, spune Guzu. Acesta a început să lucreze la Tribunalul Cluj în 1999, după care a trecut la Curtea de Apel.  Înainte a lucrat la Agenția Națională a Produselor Agricole ca specialist informatic. Agenția s-a divizat, iar Nicolae Guzu s-a înscris la concurs pentru post la Curte.

”Din greșeală am ajuns la Tribunal. Am văzut că începe să se desființeze unde eram și am început să-mi caut de lucru. O colegă care era juristă a văzut că este anunț și mi-a zis ”te-am înscris la concurs” și așa am ajuns aici. N-am avut nicio tangență cu Justiția până în ziua aceea. Din fericire am avut noroc de oameni care au știu să prezinte partea asta de Drept încât să nu te sperie”, povestește informaticianul.

Guzu este solicitat pentru a rezolva problemele cu calculatorul
Guzu este solicitat pentru a rezolva problemele cu calculatorul

Ce însemna informatica în acei ani? ”Lucrurile erau mult mai simple. Se foloseau niște aplicații pentru salarii și contabilitate, care trebuiau întreținute și cam atât. Nu era rețea deloc în clădire. Erau vreo 10 calculatoare la Tribunal și 10 la Curtea de Apel. Ulterior, cu sprijinul președinților Curții de Apel, s-au cumpărat local calculatoare. Prima dotare a venit în 2003. Încă se mai folosesc de către grefieri la Curte calculatoare din 2003. Rețeau s-a făcut parțial tot atunci, după care s-a modernizat în 2006. Marile dotări au venit când a dat Ministerul Justiției bani, în 2006. Din păcate nu există continuitate pe partea asta de dotări. Noi am rămas să folosim tot acele calculatoare primite în 2003-2006-2007. Din 2008 nu s-a mai făcut nicio dotare”, spune Guzu.

Prima pagină de internet a Curții a fost realizată în 2008, dar nu cuprindea informații legate de dosare. ”Era o pagină de informare-prezentare, căci instanțele din țară nu aveau. Măcar prezentam cum să ajungă lumea la săli. Efectiv informații generale. Ulterior și-a făcut Ministerul Justiției acel portal. Nu era așa nebunie. De aceea probabil am reușit să învăț mai multe detalii legate de partea asta de drept. Tot timpul am încercat să facem în așa fel încât să le fie ușor oamenilor”, afirmă Nicolae Guzu, care conduce echipa de informaticieni de la Curtea de Apel. ”Chiar dacă suntem la Tribunalul Sălaj sau Bistrița, chiar avem o echipă bine omogenizată, ne înțelegem foarte bine. De aceea am putut să facem ce am făcut”, susține informaticianul șef.

informaticieni curtea de apel (3)
Informaticienii de la Tribunal și Curtea de Apel Cluj

 

Dezvoltarea. Peste 600.000 de documente scanate

Informaticianul a avut sprijinul conducerii Curții încă de la început: ”Au fost foarte multe discuții legat de ce am putea face. Din fericire am găsit sprijin la conducere și interes în acest sens. Când am făcut pagina era domnul Virgil Andrieș președinte, apoi domnul Valentin Mitea și acum doamna Denisa Băldean. Au fost președinți la Curtea de Apel foarte interesați, care au văzut că acesta e viitorul”.

Culmea, site-ul Curții s-a dezvoltat din cauza rateurilor date de sistemul Ministerului Justiției. ”Ideea a fost să oferim o alternativă la portalul instanțelor care a avut o perioadă când funcționa foarte rău. Lumea suna la noi: ”domne nu pot să-mi văd soluția, nu merge nimic. Atunci am încercat să facem o alternativă dar care să fie atât în sprijinul justițiabililor, cât și în sprijinul celor de aici din instanță. De aceea avem două aplicații mari: Info Dosar și Fișă Dosar. Sunt utile și celor care au proces, și judecătorilor. Ei văd prin Fișă Dosar, în același loc, parcursul unui dosar pe la toate instanțele pe la care a trecut. Partea de acces la documente e în Info Dosar.”, explică Guzu.  Judecătorii au o parolă pentru Info dosar. De asemenea, părțile primesc parolă pentru dosarul lor pe citație sau la solicitare.

”Punem la dosar nu numai ceea ce creeză instanța ca documente, adică încheieri de ședință, adrese, rezoluții, cât și ceea ce se depune la dosar prin registratură. În momentul de față noi am încercat să scanăm totul. Din păcate sunt foarte multe documente și nu la toate instanțele s-a reușit lucrul acesta din cauza lipsei de personal. S-a ajuns în situația în care se sar etape procesuale, după noul cod. Sunt avocați care văd că s-a depus întâmpinarea, la două-trei zile fac răspuns la întâmplinare. Nu mai așteaptă să se dea alt termen. La Curtea de Apel Cluj este scanat totul. La tribunal și judecătorie se scanează documentele mai importante”, susține informaticianul.

Din 17 martie 2013, de când s-a început copierea dosarelor în mediul online, au fost scanate 625.462 documente, din care 417.344 au fost scanate în 2014 și 144.751 în 2013. Anul acesta erau 63.367 de documente scanate până luna trecută. Informaticienii conduși de Guzu au creat și un software pentru a automatiza scanările. Mai exact, documentele scanate se atașează direct în aplicație. Prin registratura Curții trec zilnic 200-300 de documente pe zi.

Locul unde se scanează dosarele
Locul unde se scanează dosarele

În ultimii doi ani a crescut și numărul descărcărilor de documente de pe site. În 2013 au fost 127.402 de descărcări, iar în anul 2014 – 667.296. Anul acesta sunt deja 171.340 de descărcări, mai mult ca în tot anul 2013. ”Lumea e reticentă la început cu tot ce e nou, dar au început să-și dea seama și avocații că e util și să folosească tot mai mult sistemul.”, spune Guzu. Ministerul Justiției are un proiect prin care să ofere acces la dosare, independent de cel de la Cluj. ”Din păcate nu avem sprijinul Ministerului Justiției, care mai mult ne pune bețe în roate.”, spune Guzu.

Ultimele facilități implementate sunt  înregistrarea de acțiuni online și depunerea de documente online la dosare deja existente. În cazul depunerii de cereri online există o condiție esențială, potrivit informatianului: ”Noi am sperat ca numărul să fie mai mare, dar cred din cauză că documentul trebuie semnat electronic a cam oprit lumea. Avem anul trecut înregistrate 36 de cereri dosare noi și la dosare care erau înregistrate 81 de cereri noi. Sunt câțiva juriști de la firme care au văzut că stând la birou pot să-și facă treaba și ei folosesc în continuare aplicația. Îți deschizi de acasă dosar. Faci documentul, îl semnezi electronic, îl încarci în aplicația de depunere de documente, primești pe mail numărul de dosar.”

Informaticienii conduși de Guzu au mai creat Info ședințe de judecată, ceea ce are și Ministerul Justiției, dar avantajul e că arată și sala de judecată, care pentru avocați și părți e un avantaj enorm. Iar partea de Info hotărâri cuprinde hotărârile anonimizate din 2011 și 2012, dar urmează să fie încârcate Curtea 2013 și toate tribunalele din raza Curții. Softul de anonimizare a fost creat de un  informatician de la Tribunalul Sălaj.

Proiecte de viitor

plasma curtea de apel”Există mai multe proiecte. Să afișăm listele de ședințe pe plasme, să trimitem citații pe mail. Acesta nu e finalizat. Este testat, dar e de finalizat partea de detalii juridice, fiindcă noul cod civil prevede proceduri clare: persoana care primește citația pe e-mail nu e suficient să zică ”mulțumesc, am primit-o”, trebuie să dea un feedback înapoi și aici se lucrează la texte. Asta ar înlocui plimbatul de hârtii și ar scuti instanța de cheltuielile cu citarea”, spune Nicolae Guzu.  De asemenea, este în proiect inclusiv o aplicație pentru smartphone.

Informaticianul privește cu mândrie în urmă: ”Provocarea a fost mare. Vă dați seama că din 1999 am prins implementarea primului ECRIS (European Criminal Records Information System – n.red.), al doilea, al treilea, al patrulea”. Tribunalul Arad folosește din vara trecută aplicația, Curtea de Apel Oradea și Curtea de Apel Timișoara. Rezultatele se văd în descărcarea de activitate a arhivei de la instanță. Cei care știu să folosească calculatorul nu mai vin până la instanță să vadă dosarul. Mai sunt persoane care vin, dar numărul lor a scăzut și a scăzut numărul de cereri de copii după documente din dosar. Mai demult era un adevărat du-te-vino pe holurile instanțelor.”

Nu a primit nicio primă de la Minister, ci doar felicitări din partea conducerii Curții de Apel Cluj și a celorlalți președinți de instanțe. Cât despre salariu, informaticianul Curții afirmă: ”Suntem salarizați ok, dar nu se poate compara cu un salar din domeniul IT, care poate depăși 3.000 de euro.”

Vor dispărea dosarele pe hârtie? ”Dosarele nu au cum să dispară fizic, dar viitorul clar e electronic. De aceea noi de bucurăm că am fost prima Curte de Apel din țară cu toate instanțele arondate în număr de 21 care putem spune că avem efectiv dosare electronic.”, conchide Guzu.

Comments

comentarii

6 comentarii

  1. Felicitări tuturor.
    Multă muncă, dar cu folos.
    Când ceea ce faci, faci cu pasiune şi dăruire se vede, se simte.
    Speranţa că într-o zi acest lucru se va vedea a avut-o probabil
    şi d-nul. Guzu în anii când abia începea informatizarea în instanţe.
    Salarizarea specialiştilor IT nu motiva la performanţe atunci.
    Responsabilitatea însă de a folosi corect talanţii primiţi, da.
    După cum se spune, speranţa moare ultima.
    În acest caz speranţa nu a murit, alimentată de o ambiţie personală
    constructivă, s-a concretizat în realizările de azi.
    Întreţinerea a tot ce s-a creat înseamnă însă la fel de multă muncă.
    Să aveţi spor şi sănătate în tot ceea ce urmează.

    • Ce vorbiti de salarizare? Informaticienii au salarii mai mari decat judecatorii, care stiti cu ce se ocupa? Cati bani recupereaza la buget intr-o zi si cate sute de litigii rezolva intr-o luna? Habar nu aveti. Din pacate, acesti informaticieni au un salariu de judecator cu functie de conducere administrativa. Total nemeritat. Pentru ca judecatorul este piesa centrala a sistemului judiciar. Informaticianul este personal auxiliar. Care de regula instaleaza programe antivirus si deblocheaza calculatorul judecatorului. O data la o suta de ani mai face cate ceva ce tine de programare, deci de meseria lui tehnica.

    • Informaticienii sunt personal auxiliar al instantelor. In mod nemeritat, acestia au salarii mai mari decat judecatorii, dle Horia. Iar asta este o rusine. Judecatorii solutioneaza mii de dosare pe an, recupereaza la buget miliarde, restituie celor pagubiti averi intregi, dispun pedepse asupra infractorilor. Pe langa acestia, un tehnician care face un program de copiere a actelor, o data la 20 de ani, avand in vedere ca munca zilnica a informaticianului este de a monta programe antivirus si de a „supraveghea” calculatoarele magistratilor, este o mare minune.

  2. Felicitări pentru rezultate şi perseverenţă. Ceea ce aţi realizat este un exemplu pentru restul instanţelor şi o dovadă că omul sfinţeşte locul.

  3. Sfantul Pantelimon

    Chiar cu sfintirea, exagerati.

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina