Acasă » DIN ȚARĂ » Motivarea deciziei în cazul Kovesi vs. Antena 3: ”criteriu agravant al răspunderii civile delictuale – premeditarea actului jurnalistic ofensator”

Motivarea deciziei în cazul Kovesi vs. Antena 3: ”criteriu agravant al răspunderii civile delictuale – premeditarea actului jurnalistic ofensator”

În motivarea deciziei în cazul Kovesi vs. Antena 3, judecătorii vorbesc despre un ”criteriu agravant al răspunderii civile delictuale”, anume ”forma de vinovăţie a intenţiei directe, premeditarea actului jurnalistic ofensator”

Curtea de Apel Ploieşti a decis, la data de 20 martie, că şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, să primească suma de 300.000 lei cu titlu de daune morale, în solidar, de la pârâţii Mihai Gâdea, Bianca Grigore, Mugur Ciuvică şi SC Antena 3. Între timp, magistrații au motivat decizia, care poate fi atacată cu recurs.

Premeditarea actului jurnalistic ofensator este un criteriu agravant al răspunderii civile delictuale reţinut de Curtea de Apel Ploieşti în stabilirea cuantumului majorat al daunelor morale faţă de cel stabilit de instanţa de fond în procesul dintre şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi şi Antena 3, se arată în motivarea instanţei, citată de Stiripesurse.ro

Potrivit documentului, Curtea de Apel Ploieşti a reţinut că actul jurnalistic ofensator a fost unul premeditat, aspect care reiese din mai multe probe menţionate, între care invitarea în emisiune a şefului Departamentului de Investigaţii, arătând că aceasta nu e prezentă în mod întâmplător şi că avea un material anume pregătit, prezentarea făcută de către realizator („Vreau să vă dau dezvăluirea promisă, dezvăluirea lucrată azi de… cu privire la această întâlnire conspirativă şi alte elemente ce sunt de interes public cu privire la doamna…, procuror şef…, ce ia dosarul lui… încă din 2011, când el descoperise relaţia dintre… şi…, de bani, de mită, de şpagă, de influenţare a magistraţilor şi alte relaţii ale lui … cu magistraţii…” – pagina 25 transcript), prezentarea denaturată a unor imagini reprezentând o întâlnire în spaţiul privat între reclamanta-pârâtă şi un alt coleg ca fiind ” întâlnire conspirativă”.

„În privinţa pârâtei… , intenţia directă în lezarea valorii sociale ocrotite – dreptul la viaţa privată- reiese din punerea în discuţie, în cadrul unei emisiuni ce avea ca subiect presupuse implicări în săvârşirea de fapte de corupţie a unor înalţi demnitari, inclusiv a reclamantei-pârâte, a unor aspecte privind viaţa privată a acesteia, ce nu contribuie în niciun fel la dezbaterea unor teme de ordin general. În ceea ce îl priveşte pe pârâtul… , intenţia directă reiese din termenul folosit – ” muşamalizare”- cu referire la fapte petrecute cu 3 zile în urmă, precum şi din prezentarea aceleiaşi întâlniri a reclamantei-pârâte cu un coleg ca fiind „întâlnire de mafioţi”, utilizarea termenului de „mafioţi” în acest context inducând publicului ideea de corupţie”, se precizează în motivarea Curţii.

”Acest cuantum al daunelor morale este rezultatul reaprecierii tuturor criteriilor de determinare a daunelor morale stabilite jurisprudenţial şi redate în paragraful precedent, şi, totodată, al reţinerii unui nou criteriu agravant al răspunderii civile delictuale nevalorificat de către prima instanţă, şi anume: forma de vinovăţie a intenţiei directe, premeditarea actului jurnalistic ofensator. (…)

Cuantumul stabilit de către Curte nu este de natură a restrânge libertatea de exprimare a jurnaliştilor mai mult decât este necesar, nu are un efect disuasiv asupra interesului acestora de a participa la discutarea chestiunilor de interes general şi, în niciun caz, nu se poate susţine faptul că reprezintă o sumă exorbitantă pentru apelanţii-pârâţi obligaţi la plata daunelor morale, în condiţiile în care aceştia nu au depus diligente pentru a dovedi modul de afectare a patrimoniului lor”, se precizează în motivarea instanţei.”, mai scrie în decizie.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina