Acasă » JURISPRUDENȚĂ » Motivarea deciziei definitive într-un caz vestit privind proprietatea intelectuală: Heineken vs. Csiki Sor

Motivarea deciziei definitive într-un caz vestit privind proprietatea intelectuală: Heineken vs. Csiki Sor

Clujust vă prezintă motivarea deciziei definitive într-un caz istoric din România în ce privește proprietatea intelectuală: Heineken vs. Csiki Sor. În urma procesului câștigat de Heineken România, berea ”Igazi Csiki Sor” (în traducere Adevărata bere Ciuc) și-a schimbat denumirea în ”Tiltott Igazi Sor” (Berea adevărată interzisă)

În dosarul 2429/96/2014, înregistrat la Tribunalul Harghita, cu obiect proprietate intelectuală – acțiune în constatare, s-au înfruntat colosul Heineken și un SRL din satul Sânsimion, județul Harghita, patronat de omul de afaceri Andras Lenard, un personaj despre care puteți citi o investigație interesată AICI

Instanța de fond a pronunțat următoarea sentință:

”Interzice pârâţilor LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD să comercializeze şi să deţină în acest scop produse purtând denumirea CSIKI SOR, precum şi să promoveze în orice mod a acestor produse pe piaţa berii din România sub denumirea de CSIKI SOR. Obligă pârâtul ANDRAS LENARD să înceteze sau să nu iniţieze utilizarea numelor de domeniu www.csikisor.com şi www.csikisor.ro.

Obligă pârâţii LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD să retragă din reţelele circuitelor comerciale şi să distrugă, pe cheltuiala lor, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, toate produsele ce poartă denumirea de CSIKI SOR sau CSIKI, inclusiv acele produse deţinute în stoc şi care nu au fost puse în comerţ pe teritoriul României sub această denumire de LIXID PROJECT S.R.L. sau orice altă entitate la care pârâtul ANDRAS LENARD este acţionar, asociat sau afiliat.

În cazul nerespectării de către pârâţii LIXID PROJECT SRL şi ANDRAS LENARD a acestui termen, reclamanta HEINEKEN ROMÂNIA S.A. este autorizată să solicite concursul agenţilor statului pentru a retrage şi distruge toate produsele menţionate, pe cheltuiala pârâţilor.

Dispune publicarea prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă, pe cheltuiala pârâţilor LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD, în Jurnalul naţional, Evenimentul zilei şi Adevărul.”

Sentința a fost atacată cu apel de firma din Harghita și administratorul ei, însă aceștia au pierdut definitiv procesul la Curtea de Apel Târgu Mureș, având de achitat cheltuilei de judecată mari, de peste 73.000 lei.

Soluția pe scurt: ”Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtii SC Lixid Project SRL si Andras Lenard împotriva Sentintei civile nr. 1138 din 03.07.2015 a Tribunalului Harghita, pronuntate în dosarul nr. 2429/96/2014.

Obliga apelantii în solidar la plata catre intimata SC Heineken Romania SA a sumei de 73.485,31 lei, reprezentând cheltuieli de judecata în apel. Definitiva.”

Mai jos puteți citi cum au motivat judecătorii Curții de Apel Târgu Mure decizia civilă nr. 46/A/2017: 

”Pe fond, instanța reține că reclamanta este titulara unei familii de mărci naționale „ Ciuc ” protejate, pentru clasa de produse 32 , conform Clasificării de la Nisa, respectiv bere.

Bere „ Ciuc ” a început să fie fabricată în anul 1974 de fabrica de bere din Miercurea-Ciuc, care ulterior a intrat în patrimoniul Heineken Romania.

Pârâții apelanți au înregistrat la OHIM (OAMI) o cerere prin care au solicitat înregistrarea mărcilor „CSIKI SOR” și „IGAZI CSIKI SOR”, cerere față de care reclamanta intimată a formulat opoziție, care până la momentul pronunțării prezentei hotărâri nu era soluționată în mod definitiv. În acest sens, s-a depus la filele 176-209 , în  volumul II, Notificarea unei Hotărâri a Camerelor de recurs EUIPO prin care s-a respins apelul , hotărârea nefiind însă definitivă. Prin urmare, pârâtul Andras Lenard nu are calitatea de titular al mărcilor comunitare „ Csiki Sor ”, ci numai pe aceea de solicitant.

Lixid Project produce din anul 2014 bere sub marca „Igazi Csiki Sor” ( „ Adevărata bere Ciuc ” sau „Adevărata bere din Ciuc”).

Heineken Romania a reclamat faptul că pârâții Lixid Project și Andras Lenard i-au încălcat drepturile anterioare derivând din înregistrarea mărcilor „ Ciuc” , inclusiv „Csiki Premium”, prin oferirea, distribuirea, comercializarea, promovarea și deținerea în acest scop, pe piața berii din România a produselor purtând marca „ Csiki Sor” , apreciind că aceste acțiuni reprezintă concurență neloială, practică comercială incorectă și acte de publicitate înșelătoare.

Potrivit art. 36 alin. 2 lit. b din Legea nr. 84/1998 , titularul mărcii poate cere instanței judecătorești competente să interzică terților să folosească, în activitatea lor comercială, fără consimțământul său un semn pentru care, datorită faptului că este identic sau asemănător cu o marcă și din cauză că produsele sau serviciile cărora li se aplică marca sunt identice sau similare, există un risc de confuzie în percepția publicului, incluzând riscul de asociere între semn și marcă. Prin urmare, potrivit prevederii legale menționate acțiunea în contrafacere presupune întrunirea în mod cumulativ a trei condiții, respectiv: mărcile aflate în conflict să fie identice sau similare din punct de vedere auditiv, vizual sau conceptual, produsele pentru care sunt utilizate să fie identice sau similare și să existe risc de confuzie pentru publicul relevant, care include riscul de asociere.

Constatând că produsele cărora li se aplic ă marca și semnul aflate în conflict sunt identice, respectiv bere, se impune analiza identității sau similarității dintre mărcile „ Ciuc ” și semnele „ Csiki Sor ” , „Igazi Csiki Sor ” , analiză care trebuie făcută din punct de vedere vizual, auditiv și conceptual.

Întrucât criticile apelantei au vizat cu precădere această chestiune în cauză și pentru că în fața primei instanțe s-au depus opinii juridice cu privire la această problemă, respectiv opinia juridică a conf. univ. dr. Popovici Paul (filele 293 – 294) și opinia juridică a prof. univ. dr. Lucian Mihai (filele 404 – 434 ) , care au concluzii diferite, în apel s-a efectuat o expertiză tehnică de specialitate (filele 18-52, filele 62-74, filele 83-97, Vol. II). Potrivit concluziilor expertului judiciar, nu există similaritate din punct de vedere vizual și fonetic/auditiv, însă există o similitudine conceptuală prin echivalent (semnul și marca având același înțeles în limbi diferite) și se poate crea în percepția publicului relevant un risc de confuzie, inclusiv un risc de asociere, având în vedere particularitățile publicului relevant, distinctivitatea dobândită prin utilizare, renumele, vechimea și gradul de cunoaștere a mărcii pe piața din România.

Astfel, expertul a arătat că pentru publicul relevant există posibilitatea apariției riscului de confuzie și, implicit a riscului de asociere, acesta putând considera că marca „ Igazi Csiki Sor ” este varianta în limba maghiară a mărcii „ Ciuc Premium ” sau ar putea crede că între Lixid Project și Heineken Romania există o relație de parteneriat, colaborare.

Față de cele reținute anterior, Curtea constată că nu pot fi primite criticile apelanților referitoare la inexistența unei similarități între semnele „ Csiki Sor ” și „ Igazi Csiki Sor ” și mărcile „ Ciuc ” . Sub acest aspect, constată că , î ntr-adevăr , nu există similaritate din punct de vedere vizual și auditiv, însă aceasta există din punct de vedere conceptual, nefiind necesar ca situația de similaritate să fie constatată în raport cu fiecare din cele trei elemente de analiză.

Criticile apelanților referitoare la concluziile primei instanțe privind similaritatea dintre mărcile reclamantei și semnele pârâtului, conform cărora instanța de fond ar fi ignorat elementele esențiale prin care acestea se deosebesc nu pot fi primite, întrucât, conform jurisprudenței naționale și europene procesul de analiză a similarității semnelor  vizează într-o mai mare măsură elementele de asemănare decât cele de diferențiere.

De asemenea, ceea ce contează este impresia generală pe care marca o produce consumatorului.

Împrejurarea că reclamanta nu are înregistrată drept marcă protejată denumirea „ Bere Ciuc” , nu prezintă relevanță din perspectiva celor reținute anterior, întrucât cuvântul bere desemnează un bun generic, este lipsit de distinctivitate și părțile nu ar putea obține exclusivitatea cu privire la acest element, iar ceea ce are importanță este notorietatea produsului comercializat de reclamantă purtând mărcile „ Ciuc ” , care sunt cunoscute ca bere Ciuc, acesta fiind, de altfel și produsul pentru care s-a înregistrat marca. În același context instanța va înlătura argumentele apelanților referitoare la lipsa existenței unor drepturi anterioare al Heineken Romania derivând din înregistrarea mărcii „ Ciuc ” . Astfel, reclamanta este titulara mărcilor „ Ciuc ” , iar împrejurarea că „ Ciuc” și „ Csiki Premium ” au fost înregistrate după depunerea solicitării de înregistrare  a semnului comunitar „ Csiki Sor ” , nu prezintă relevanță având în vedere familia mărcilor „ Ciuc ” , care beneficiază deja de protecție juridică.

Totodată, Curtea va înlătura și argumentele pârâților apelanți referitoare la traducerea corectă a cuvântului „ Ciuc ” în limba maghiară, neavând relevanță faptul că „ Ciuc ” se traduce „ Csik ” sau „ Csiki ” , ori că „ Igazi Csiki Sor ” nu se traduce „Adevărata bere Ciuc ” ci „Adevărata bere din Ciuc ” .

În ceea ce privește susținerea potrivit căreia pârâții ar fi îndreptățiți să utilizeze traducerea în limba maghiară a originii geografice Ciuc și anume Csiki nu poate fi primită , întrucât simpla suprapunere între semnul care alcătuiește o marcă și o anumită regiune geografică nu este suficientă pe ntru ca marca să fie calificată prin aceasta ca fiind descriptivă în sensul art. 5 alin. 2 din Legea nr. 84/1998 și pentru că mărcile „ Ciuc ” au dobândit caracter distinctiv pentru produsul bere prin folosire îndelungată și prin renumele dobândit în cadrul publicului relevant, păstrându-și capacitatea de a indica originea produselor, sursa fiind fabrica de bere din Miercurea – Ciuc. Din aceste motive nu sunt incidente nici prevederile ar t. 39 alin. 1 din actul normativ menționat anterior .

De asemenea, nu pot fi primite nici argumentele apelanților referitoare la publicul relevant. În primul rând are importanță publicul consumator de bere din România, iar nu și din celelalte state membre ale UE, cererea de chemare în judecată stabilind ca limită teritoriul României. În al doilea rând, publicul relevant a fost stabilit ca fiind cel de pe întreg teritoriul țării, însă nu se poate face abstracție de împrejurarea că zona în care se oferă și se comercializează cu precădere berea purtând semnul „ Csiki Sor” este Transilvania. Apelanții au probat cu înscrisurile depuse la filele 114-136 (vol. I) faptul că berea produsă de Lixid Project este comercializată cu precădere în județele din Transilvania, dar și în București și în Constanța.

Publicul relevant este reprezentat de persoane adulte, consumatori de bere, suficient de atenți, informați și avizați, cu un nivel de atenție mediu. În contextul în care minoritatea maghiară reprezintă 6,5% din populația României, există un procent semnificativ din populația vorbitoare de limbă română care să cunoască faptul că „ Csiki ” înseamnă „ Ciuc ” și că „ sor ” înseamnă „ bere ” . Gradul ridicat de cunoaștere a mărcilor „Ciuc ” pe piața din România , renumele și vechimea acestora, distinctivitatea crescută a mărcilor „ Ciuc ” coroborat cu cele reținute anterior conduc la concluzia că o parte semnificativă a publicului relevant ar putea înțelege semnificația celor două mărci în alte limbi, să perceapă sintagma maghiară „Csiki Sor ” ca având semnificația conceptuală de „ bere Ciuc” sau „ bere din Ciuc ” .

Hotărârea EUIPO depusă de apelanți, prin care s-a reținut că între cele două semne aflate în conflict nu există similitudine vizuală, fonetică sau conceptuală nu prezintă relevanță din perspectiva celor menționate anterior, prezenta analiză vizând exclusiv teritoriul României. În plus, chiar și prin expertiza judiciară efectuată în cauză s-a concluzionat că pentru celelalte state membre ale UE nu există un risc de confuzie pentru publicul relevant.

Referitor la riscul de confuzie  instanța reține că acesta este ridicat, întrucât familia de mărci „ Ciuc ” are în componența sa mărci foarte bine cunoscute în țară, mărci renumite, ceea ce le conferă un pronunțat caracter distinctiv și cu cât un semn este mai bine cunoscut, cu atât riscul de asociere este mai mare.

Apariția produsului „Igazi Csiki Sor ” alături de berea „ Ciuc ” , având în vedere elementul verbal dominant „ Csiki ”, consumatorul de bere ar putea crede cu ușurință că producătorul berii „ Ciuc” a extins gama produselor de bere cu un sortiment pentru zonele geografice în care există mai mulți vorbitori de limbă maghiară.

Prin urmare, sunt îndeplinite cumulativ toate cele trei condiții ale a rt. 36 alin. 2 din Legea nr. 84/1998 .

În ceea ce privește concurența neloială, instanța reține că actele de concurență neloială prevăzute de art. 5 lit. f din Legea nr. 11/1991 se pot manifesta și prin inducerea în eroare a consumatorilor prin crearea de similarități cu firma, emblema, ambalajele, marca sau alte semne de identificare ale unei întreprinderi rivale, în același sens fiind și literatura juridică de specialitate.

Astfel, Curtea reține că alăturarea elementului verbal „Igazi” denumirii „ Csiki Sor ” este de natură să creeze confuzie în rândul consumatorilor, rezultând intenția ca prin folosirea acestei sintagme să se profite de confuzia produsă în mintea consumatorilor între produsele apelanților și cele comercializate sub marca „ Ciuc ” . Prin urmare, comercializarea produselor care poartă denumirea „ Csiki Sor ” și prezentarea acestora ca fiind „ adevărata bere Ciuc ” constituie acte de concurență neloială interzise prin Legea nr. 11/1991. Comercializarea berii de către apelanți ca fiind „ Adevărata bere Ciuc” echivalează atât cu o formă de publicitate înșelătoare, cât și cu o formă de publicitate comparativă. Nu are nicio relevanță din perspectiva celor expuse anterior împrejurarea că nu ar exista plângeri ale consumatorilor înregistrate la ANPC cu privire la acest aspect, aceasta nefiind o condiție prevăzută de lege.

Folosirea de către pârâți a sintagmei „Igazi Csiki Sor” în activitatea de comercializare a unor produse identice cu cele comercializate sub mărcile „ Ciuc” , respectiv bere, atrage incidența prevederilor Legii nr. 363/2007 , precum și ale Legii nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă.

Astfel, comercializând bere ca fiind „Adevărata bere Ciuc” este evidentă intenția pârâților de a induce în eroare consumatorul prin crearea unei confuzii în legătură cu caracteristicile berii comercializate sub mărcile „ Ciuc ” , sugerând ideea că numai berea produsă sub semnul „ Csiki Sor ” este cea produsă după rețeta tradițională, autentică și corespunzătoare din punct de vedere calitativ. În aceeași măsură se produce o comparație indirectă prin transmiterea în mod implicit a ideii că berea produsă și comercializată sub mărcile „ Ciuc ” nu ar fi autentică, originală.

Pentru considerentele expuse, instanța constată că sunt nefondate criticile formulate de apelanți, astfel că în temeiul prevederilo r art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea va respinge apelul declarat în cauză și va păstra hotărârea pronunțată de Tribunalul Harghita.

Fiind în culpă procesuală, apelanții urmează ca în temeiul prevederilor art. 453 din Codul de procedură civilă, să fie obligați la plata în solidar către intimata Heineken Romania SA a sumei de 73.485,31 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocațial conform chitanțelor și facturilor aflate la filele 27-34 , în vol. III.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns