Motivarea condamnării lui Mario Iorgulescu: ”intenția indirectă a inculpatului de a ucide victima reiese fără echivoc”

Judecatoarea Manuela Orzata de la Tribunalul Bucuresti arată în motivare de ce l-a condamnat pe Mario Iorgulescu la 15 ani și 8 luni închisoare pentru omor în urma accidentului rutier în care și-a pierdut viața alt tânăr. De asemenea, inculpatul a fost obligat la daune de câte 100.000 euro către părinții victimei. Sentința nu este definitivă. Fiul lui Gino Iorgulescu este fugit în Italia.

Potrivit motivării, ”avand in vedere ca unitatea de control airbag a stocat datele din cele 5 secunde premergatoare coliziunii, de doua ori pe secunda, conform raportului sus mentionat, rezulta ca autoturismul marca Aston Martin s-a deplasat in cele 2 secunde anterioare patrunderii in intersectie cu vitezele de 131 km/h si pedala acceleratie la 63% (cu 5 secunde inainte de impact); 134 km/h si pedala acceleratie la 68% (cu 4.5 secunde inainte de impact); 137 km/h si pedala acceleratie la 78% (cu 4 secunde inainte de impact); 141 k m/h si pedala acceleratie la 78% (cu 3.5 secun de inainte de impact); 145 km/h si pedala acceleratie la 91% (cu 3 secunde inainte de impact), acesta fiind momentul la care a patruns in intersectie pe culoarea rosie a semaforului. In urmatoarele 3 secunde, de la patrunderea in intersectie si pana la col iziune, autoturismul a circulat cu vitezele de 151 km/h (pedala acceleratie la 92%); 157 km/h (pedala acceleratie la 91%); 162 km/h (pedala acceleratie la 83%); 161 km/h (pedala acceleratie la 100%); 154 km/h (pedala acceleratie la 80%). Unitatea de control airbag a inregistrat viteza de 143 km/h (pedala acceleratie la 100%) in momentul coliziunii cu autoturismul marca Audi.

Rezulta din aceste probe ca inculpatul Iorgulescu Gino Mario a condus autoturismul marca Aston Martin pe Sos. Chitila, iar in momentul in care s-a apropiat de intersectia cu str. Teodor Neagoe, culoarea semaforului fiind rosie, a circulat cu o viteza care a crescut de la 131 km/h pana la 145 km/h, pedala de acceleratie fiind apasata progresiv de la 63% pana la 91%.

Dupa ce a patruns in intersectie pe culoarea rosie a semaforului cu o viteza de 145 km/h, inculpatul a dorit sa treaca prin stanga de autoturismul de culoarea inchisa care circula cu viteza redusa pe banda nr. 1, respectiv pe banda nr. 2, pe care de altfel circula si premergator (a se vedea in acest sens inregistrarile camerelor de supraveghere din fisierul fisier ”455 SC 2019 Sos. Chitilei, f. 209 – filmare 00423”), insa autoturismul Aston Martin nu a mai putut sa tina banda sa din cauza vitezei cu care circula si s-a urcat cu partea din stanga pe scuarul ce separa sensurile de mers, in acest mod trecand pe langa autoturismul de culoare inchisa. Dupa ce scuarul s-a terminat, autoturismul inculpatului a patruns pe contrasens si a intrat in coliziune frontala cu autoturismul marca Audi care circula din sens invers, pe banda de langa axul drumului, condus de victima Vicol Daniel Andrei, care a decedat in urma coliziunii.

Trebuie mentionat in acest context ca dupa patrunderea in intersectie si observarea autoturismului de culoare inchisa care circula pe banda nr. 1, inculpatul Iorgulescu Gino Mario a apasat mai tare pedala de acceleratie (chiar inainte de a se urca pe scuar), viteza autoturismului crescand in timpul manevrelor de trecere pe langa vehiculul inchis la culoare pana la 162 km/h, in conditiile in care acele momente autoturismului inculpatului era urcat cu partea stanga pe scuarul ce despartea sensurile. Din momentul in care a patruns in intersectie si pana in momentul coliziunii, viteza vehiculului a crescut in mod constant pana la 162 km/h, iar acceleratia a ajuns la 100%, pentru ca ulterior sa scada la 80% pentru o jumatate de secunda, iar viteza sa scada pana la 143 km/h in momentul coliziunii (din cauza urmelor de frecare dintre rotile vehiculului si bordura pe care a urcat). Urmatorul moment este cel al impactului, in care autoturismul avea viteza de 143 km/h, iar pedala de acceleratie era apasata la maximum.

In cele 5 secunde in care unitatea de control airbag a inregistrat datele, inculpatul nu a actionat pedala de frana, viteza scazand de la 162 km/h pana la 143 km/h ca urmare a unei usoare decelerari (frana de motor), precum si din cauza urmelor de frecare dintre rotile vehiculului si bordura pe care a urcat.

…

Dupa cum s-a aratat deja, evenimentele expuse s-au petrecut in contextul in care inculpatul avea o criza de gelozie si era furios ca prietena sa, martora Marzavan Maria, care era neinsotita de el in Clubul Nuba din mun. Bucuresti, refuza sa plece acasa la solicitarea sa, astfel ca inculpatul s-a hotarat sa se deplaseze catre mun. Bucuresti cu autoturismul Aston Martin, avand o alcoolemie de peste 1,96 g/l alcool pur in sange si fiind sub influenta cocainei, in ciuda sfaturilor venite de la membrii familiei Toader de a nu conduce in acea stare (cea cunoscuta de acestia – aceea de a se afla sub influenta alcoolului). Nu a reusit sa se calmeze in cele aproximativ 2 ore si jumatate (astfel cum a reiesit din declaratiile martorilor audiati coroborate cu procesul verbal de analiza a datelor retinute de furnizorii de servicii de telecomunicatii) de cand se certa cu martora, timp in care putea apela la ajutorul soferului pe care martorii au declarat ca il avea, chiar daca se afla in afara Bucurestiului. Nu a incercat sa se tempereze nici cand conducea vehiculul, dimpotriva a raspuns si in acele momente la apelul telefonic al prietenei sale, cu putin timp inainte de impact (accentuandu-si cel mai probabil starea de gelozie). In aceste conditii a ales inculpatul sa conduca pe drumurile publice, intr-o stare de furie pe care si-a accentuat-o raspunzand la telefon in timp ce conducea cu o viteza extraordinar de mare si trecand pe culoarea rosie a semaforului. Daca nu a observat acel scuar pe care a urcat si care a determinat intrarea sa ulterioara partial pe contrasens, acest aspect se datoreaza exclusiv conduitei sale care circula in aceste conditii, si nu din cauza autoritatilor care nu ar fi semnalizat corespunzator acel scuar.

De altfel, in inregistrarea camerei de supraveghere apartinand SC Axel Fun SRL (fisier ”455 SC 2019 Sos. Chitilei, f. 209 – filmare 00423”), instalata pe Sos. Chitilei nr. 361, se poate observa ca acel scuar este vizibil de la distanta considerabila la care este montata camera de supraveghere si, mai mult, a fost vizibil pentru toate vehiculele care au circulat anterior cu o viteza rezonabila, pe aceeasi banda ca si inculpatul, banda nr. 2 dinspre trotuar (dupa cum se observa in inregistrare). Mai mult, acest aspect rezulta si din declaratiile martorilor audiati la solicitarea inculpatului.

…

Contrar celor sustinute de apararea inculpatului, instanta retine ca intentia indirecta a inculpatului de a ucide victima reiese fara echivoc din urmatoarele aspecte:

Pentru a se retine forma de vinovatie a culpei, ar trebui ca in cauza sa fie vorba despre o ignoranta a soferului fata de normele de circulatie, situatie in care incalcarea normelor poate fi atat constienta, cat si involuntara, iar in acest caz, faptuitorul prevede doua rezultate (unul dorit si altul pe care nu il urmareste, dar nici nu il accepta, ci considera, in baza unor temeiuri obiective, ca poate preveni sau evita urmarea care astfel nu se va produce). Aceasta conduita capata insa forma unei intentii indirecte atunci cand cumulul de neglijente devine prea nefast pentru a mai putea fi acoperit de elementele obiective pe care conducatorul auto le-ar fi avut in vedere. Incalcarea unor norme de circulatie care, din perspectiva conducatorului auto, poate fi acoperita prin abilitati proprii (experienta la volan, reactiile bune in situatii critice) sau functii ale masinii, conduce asadar la retinerea formei de vinovatie a culpei cu prevedere, insa atunci cand incalcarea constienta a unor reguli de circulatie ce denota o periculozitate ridicata se bazeaza pe hazard, in cauza nu poate fi vorba decat de intentie indirecta. Si in cazul intentiei indirecte autorul prevede doua posibile urmari, dar accepta eventualitatea producerii oricareia dintre ele (lasand in seama sortii ce rezultat se va produce), spre deosebire de culpa, cand nu accepta producerea rezultatului periculos pe baza unor elemente obiective, apreciate insa eronat.

Inculpatul nu poate invoca in apararea sa, asa cum a aratat apararea sa, faptul ca avea experienta in a conduce autovehicule puternice sau faptul ca pana la momentul impactului a condus in aceeasi zi in acelasi conditii si nu s-a produs niciun eveniment rutier. Dupa cum instanta a aratat anterior, un alt eveniment rutier cu consecinte nefaste nu s-a produs pana atunci tocmai din cauza hazardului, din norocul inculpatului de a nu se intalni spre exemplu pe drum cu un pieton care ar fi traversat regulamentar strada pe la trecerea de pietoni peste care inculpatul a trecut cu viteze extraordinar de mari si pe culoarea rosie a semaforului. Referitor la faptul ca inculpatul conducea masini puternice, instanta retine ca acest aspect ar fi prezentat relevanta pentru siguranta inculpatului (aceste masini puternice fiind prevazute si cu multiple sisteme de siguranta pentru sofer si pasageri, cum a fost si masina inculpatului) si nu pentru ceilalti participanti la trafic care nu beneficiaza neaparat de cele mai bune sisteme de siguranta montate pe propriile vehicule, aspect care trebuia avut in vedere de inculpat atunci cand a condus o astfel de masina la viteza respectiva (143 km/h la impact, viteza de deplasare fiind redusa de urmele de frecare dintre roti si bordura scuarului si nu ca urmare a actionarii pedalei de frana), cu pedala de acceleratie la maxim si fara a frana. Sustinerile avocatului ales al inculpatului in sensul ca in astfel de situatii, cand se pierde controlul vehiculului, se recomanda accelerarea, si nu franarea, nu pot fi primite. Aceasta recomandare este valabila cand se respecta, pana la pierderea controlului vehiculului (din diverse motive – derapaj, de exemplu), viteza legala de deplasare, ceea ce nu este cazul. Premisele urcarii pe scuar cu consecinta intrarii pe contrasens a inculpatului au fost reprezentate de viteza extraordinar de mare de deplasare si faptul ca a trecut pe culoarea rosie a semaforului premergator impactului, cu circa 100 metri inainte.

Instanta nu poate primi nici acele asertiuni ale apararii inculpatului in sensul ca circula noaptea, cand traficul rutier era redus si se putea baza astfel pe acest element obiectiv, si nu pe hazard in evitarea oricarei coliziuni cu consecinte asupra vietii persoanelor. Dupa cum se poate observa din imaginile surprinse de camerele de supraveghere din trafic, desi era noapte, traficul nu era atat de redus la acea ora. Dovada ca pe sensul opus circulau victima si martorul Minca Alex Armin, iar pe sensul de mers al inculpatului, se mai afla in acel moment un autovehicul de culoare neagra. Mai mult, din declaratia martorului Mogos Silviu Daniel (declaratie filele 145-146 vol. III dosar instanta) a rezultat ca de regula, la orele 2-3 noaptea, bulevardul in cauza este circulat, fiind un bulevard care deserveste mai multe localitati. Pe de alta parte, acest aspect al traficului redus putea fi luat in considerare daca nu ar fi fost vorba de un cumul de incalcari grave ale unora dintre cele mai importante norme rutiere – conducere sub influenta alcoolului (peste dublul limitei de la care fapta devine infractiune) si drogurilor (cocaina – drog de mare risc), depasirea vitezei legale in localitate (de circa 3 ori viteza legala – 50 km/h in localitati), trecerea pe culoarea rosie a semaforului, inculpatul fiind si sub o puternica stare de furie, gelozie, accentuata pe parcurs prin faptul ca a raspuns apelului, cat timp conducea, persoanei cu care se certase in prealabil. Toate aceste aspecte, impreuna, conduc la concluzia ca pentru inculpat a fost indiferent care dintre cele doua rezultate se va produce (cel dorit – neproducerea niciunui eveniment rutier si ajungerea la destinatie in conditii de siguranta – sau cel doar acceptat – producerea unui eveniment rutier cu consecinte asupra vietii persoanelor raportat la viteza cu care circula –, ceea ce a facut sa transforme vehiculul sau intr-o arma).

Ca atare, tinand cont ca in conditiile date, aprecierea inculpatului a avut la baza sansa, intamplarea, hazardul, iar nu temeiuri obiective rezonabile, instanta retine ca acesta a comis fapta acceptand rezultatul actiunii sale, deci cu intentie indirecta.

Inculpatul a mai sustinut ca practica judiciara este constanta in a retine infractiunea de ucidere din culpa in situatia in care s-a produs decesul unei persoane ca urmare a incalcarii unor norme de circulatie de catre inculpat (pe care apararea le recunoaste de altfel).

Cu toate acestea, instanta nu a regasit nici macar un exemplu din practica judiciara din care sa rezulte ca in ipoteza unui cumul de incalcari atat de grave ale normelor de circulatie ca cele care se regasesc in prezenta cauza s-a retinut o infractiune din culpa. Dimpotriva, procurorul de caz a indicat cele doua exemple de practica judiciara (decizii definitive) in care incalcarile normelor de circulatie nu sunt atat de multe si grave ca in prezenta cauza, cand s-a retinut forma de vinovatie a intentiei indirecte. Este vorba de Decizia nr. 178/14.03.2018 a Curtii de Apel Iasi si Decizia nr. 367/01.04.2019 a Curtii de Apel Suceava (disponibile pe rolii.ro), ambele definitive inainte de savarsirea faptelor deduse judecatii si ambele mediatizate in presa scrisa inainte de savarsirea faptelor deduse judecatii (…).

Pentru aceste considerente, Tribunalul nu poate primi sustinerile inculpatului in sensul ca nu a avut intentia de a ucide persoana vatamata.”

Motivarea completă publcată de Luju.ro

Comments

comentarii