Acasă » DEZVĂLUIRI / ANCHETE » Motivarea arestării la domiciliu a profesorului Ardelean: ”Se aduce atingere intereselor actului de învăţământ”

Motivarea arestării la domiciliu a profesorului Ardelean: ”Se aduce atingere intereselor actului de învăţământ”

Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Cluj care a dispus arestarea la domiciliu a profesorului Ioan Ardelean de la UTCN arată în motivare că ”prin fapta presupus a fi comisă de inculpat se aduce atingere intereselor actului de învăţământ, inculpatul facilitând promovarea de către studenţi a unor examene contracost, fiind golită astfel de conţinut însăşi esenţa acestei instituţii.”

Judecătorul de drepturi și libertăți notează:  ”în primul rând, din probele administrate în cauză (şi anume: procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante din data de 02.09.2017 şi planşele foto aferente, procesul-verbal de percheziţie domiciliară ce a avut loc la data de 02.09.2017 în biroul inculpatului de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, declaraţiile suspecţilor C.D., C.R., D.I., T.P., C.T., M.T.-B., J.A., F.A. şi C.D.-D., procesele-verbale din data de 03.09.2017 privind imaginile surprinse în cursul zilei de 02.09.2017, în urma autorizării unor măsuri de supraveghere tehnică, în momentele imediat ulterioare flagrantului, declaraţiile de recunoaştere date de inculpat etc) rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul A.I. a săvârşit infracţiunea de luare de mită în formă continuată reţinută în sarcina lui (infracţiune sancţionată de lege cu pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta).

În al doilea rând, privarea de libertate a inculpatului Ardelean Ioan, în modalitatea arestului la domiciliu, este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, această concluzie rezultând din gravitatea ridicată a faptei imputate acestuia, din modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, din împrejurările în care fapta a fost săvârşită.

Din acest punct de vedere este de menţionat că inculpatul s-a folosit de calitatea sa de funcţionar public, în sensul legii penale, respectiv aceea de profesor universitar în cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca pentru a obţine în mod nedrept diferite sume de bani de la studenţi (şi anume sumele de 450 euro şi 450 lei), în condiţiile în care acesta era însărcinat cu efectuarea de activităţi didactice de pregătire la nivel universitar a viitorilor ingineri, calitate în care se presupune şi chiar se urmăreşte ca funcţionarul public să fie o persoană de o integritate deosebită tocmai pentru că tentaţiile pot apărea la orice acţiune desfăşurată în virtutea calităţii sale, iar rezistenţa la asemenea tentaţii trebuie să fie exemplară pentru că numai astfel se poate elimina una dintre tarele ce afectează dezvoltarea unui stat de drept şi anume corupţia.

Prin fapta presupus a fi comisă de inculpat se aduce atingere intereselor actului de învăţământ, inculpatul facilitând promovarea de către studenţi a unor examene contracost, fiind golită astfel de conţinut însăşi esenţa acestei instituţii. De precizat că, prin activitatea sa, inculpatul trebuia să se îngrijească în a le oferi studenţilor o percepţie corectă asupra vieţii şi asupra corectitudinii în obţinerea notelor la examene, lui revenindu-i sarcina de a se asigura că pregătirea viitorilor ingineri este una temeinică şi de care are nevoie o societate normală. Ori, prin încurajarea acţionării în acest mod, respectiv plata unei sume de bani pentru promovarea unui examen, se neantizează tocmai raţiunea de a fi a normelor de educaţie şi învăţământ şi se aduce un prejudiciu grav societăţii.

De asemenea, prin modul în care a acţionat în calitatea sa, inculpatul a adus o atingere gravă reputaţiei instituţiei publice din care provine, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, lăsarea sa în libertate printr-o eventuală măsură preventivă mai blândă, cum este cea a controlului judiciar, inducând în rândul opiniei publice atât un sentiment de neîncredere în instituţiile publice care ar trebui să lupte pentru combaterea corupţiei, cât şi concluzia că organele de urmărire penală şi justiţia sunt dispuse să tolereze săvârşirea acestor infracţiuni (în acest sens fiind, de altfel, şi jurisprudenţa CEDO, unde s-a statuat în mod repetat că, prin gravitatea unor fapte şi prin reacţia publicului la săvârşirea lor, anumite infracţiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o detenţie provizorie, cel puţin pentru o perioadă de timp).

Referitor la modul şi circumstanţele de săvârşire a faptei, din probele administrate în cauză rezultă că mecanismul era unul aparent simplist, lucru ce a facilitat săvârşirea unui număr mare de acte materiale; astfel, inculpatul nu trebuia să mai facă demersuri de convingere a studenţilor în ceea ce priveşte remiterea sumelor de bani, aceştia cunoscând şi fiind de notorietate în mediul studenţesc că, dacă au nevoie pentru promovarea unui examen, profesorul Ardelean Ioan nu refuză pe nimeni şi este persoana cea mai potrivită, contra sumei de aproximativ 50 de euro fiind asigurată promovarea examenului fără ca studentul să mai fie nevoit să se pregătească şi să îşi însuşească cunoştinţele necesare pentru a putea profesa într-un mod adecvat în viitoarea carieră.

Împrejurarea că valoarea folosului material obţinut de inculpat în cursul zilei de 02.09.2017 este una ce ar putea fi considerată  relativ mică, nu este în măsură să diminueze gravitatea faptei ci, dimpotrivă, dovedeşte dispreţul faţă de regulile care reglementează comportamentul funcţionarului public, inculpatul arătând că este dispus să îşi încalce atribuţiile de serviciu pentru un folos material oricât de mic. Desigur această posibilă apreciere asupra valorii relativ mici a folosului material este una subiectivă, pentru că, dacă ţinem totuşi cont de faptul că suma primită într-o singură zi a fost de 450 euro şi 450 lei, este situată la nivelul salariului lunar mediu pe economie, lucru coroborat şi cu faptul că inculpatul avea încasări importante ca drepturi salariale, concluzia este că suma ce face obiectul luării de mită este una destul de importantă, fără ca inculpatul să justifice o nevoie reală de a acţiona în acest mod ilegal.

Totodată, în al treilea rând, pe lângă faptul că este proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse (după cum am arătat mai sus), măsura preventivă a arestului la domiciliu este şi necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal, existând posibilitatea ca, cercetat în stare de libertate sau sub control judiciar, inculpatul să distrugă eventuale mijloace de probă, să influenţeze martori sau alţi participanţi atât referitor la faptele comise la data de 02.09.2017 (cu privire la care inculpatul a avut o atitudine de recunoaştere, doar după ce a studiat probele aflate la dosar), dar mai ales raportat la alte acte infracţionale similare, presupus a fi comise de către inculpat în sesiunile de examene anterioare, având în vedere datele şi indiciile privind existenţa acestora, după cum rezultă din coroborarea probelor obţinute în urma măsurilor de supraveghere tehnică încuviinţate în cauză de către judecătorul de drepturi şi libertăţi.

Este adevărat că inculpatul este o persoană în vârstă de 66 de ani, cu anumite probleme de sănătate, provine din mediul învăţământului universitar şi are o experienţă amplă de viaţă, se află la prima confruntare cu legea penală şi a recunoscut acuzaţiile care fac obiectul prezentei propuneri de luare a măsurii arestului la domiciliu, însă aceste împrejurări nu pot constitui argumente suficiente pentru luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate, respectiv cea a controlului judiciar, în raport cu condiţiile concrete ale comiterii faptelor, gravitatea ridicată a acestora şi consecinţele produse (aceste argumente legate de persoana inculpatului la care am făcut referire mai sus justificând, în mare măsură, solicitarea procurorului de luare a măsurii preventive a arestului la domiciliu şi nu a celei mai grave dintre măsurile preventive – arestul preventiv).

În plus, este de menţionat faptul că, în conformitate cu dispoziţiile art.221 alin.6 C.pr.pen., la cererea scrisă şi motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi îi poate permite acestuia părăsirea imobilului în anumite situaţii temeinic justificate (cum ar fi, spre exemplu, deplasarea la o unitate sanitară pentru efectuarea unui anumit tratament), pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului.”, se arată în încheierea de arestare preventivă la domiciliu.

Măsura a fost contestată de inculpat prin avocatul său, Alexandru Rîșniță.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!