Acasă » DEZVĂLUIRI / ANCHETE » Motivarea arestării clujeanului acuzat că a emis memorii despre protocoale în numele unei judecătoare

Motivarea arestării clujeanului acuzat că a emis memorii despre protocoale în numele unei judecătoare

Clujeanul Cătălin Petrișor Catrinoiu a fost arestat preventiv recent pentru ultraj judiciar, părți vătămate fiind două judecătoare de la Tribunalul Sălaj. Principala acuzație se referă la faptul că în aprilie 2018 a trimis la presă și la instituții un fals memoriu atribuit judecătoarei Maria Cristina Ștef. Aceasta a depus imediat plângere penală.

Potrivit datelor din dosarul de ultraj judiciar, Ștef a fost judecător de drepturi și libertăți în 2015, când Cătălin Catrinoiu a fost arestat preventiv într-un dosar de înșelăciune, trimis ulterior în judecată. Prin respectivul memoriu, inculpatul ar fi vrut să se răzbune

Potrivit judecătorului de la Judecătoria Zalău, care l-a arestat în 14 martie pe Catrinoiu, faptele acestui au avut ca ”efect demararea unor proceduri de verificare si decredibilizare a judecătorilor şi acţivităţii justiţiei  si crearea unui puternic impact mediatic”. Contestația inculpatului a fost respinsă de Tribunalul Cluj, unde a ajuns dosarul după ce judecătorii de la Tribunalul Sălaj s-au abținut, în mod normal, de la judecată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpatului.

Precizăm că acuzatul ne-a transmis pe e-mail, prin intermediul unei rude, că este nevinovat și că totul este o înscenare din cauza faptului că este ofițer SRI în rezervă care a dorit să vorbească despre activitatea în baza protocoalelor. De asemenea, Catrinoiu a transmis recent o plângere penală la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție împotriva a doi procurori, din care cel de caz, și o judecătoare.

Extras din motivarea arestării preventive:

”Probele administrate în cauză care susţin starea de fapt reţinută de procuror au fost: declaraţia persoanei vătămate Stef Maria Cristina, care a precizat că, având in vedere faptul că, a dispus măsuri în calitate de judecător de drepturi si libertati impotriva inculpatului,  considera ca acesta poate fi implicat in trimiterea memoriilor adresate institutiilor de Stat.

De asemenea, o altă proba a constituit-o expertiza  grafoscopică nr 302756/ 6 07 29108 din ale cărei concluzii se desprinde faptul că, semnăturile care apar pe memoriile adresate institutiilor Statului nu apartin partii vatamate Stef Maria Cristina.

Nu in ultimul, relevante au fost şi celelalte doua expertize judiciare efectuate în cursul urmării penale.

În ceea ce priveşte temeiul de arestare prevăzut de art. 223 alin. 1 lit. d C.proc.pen., judecătorul a apreciat că, acesta este incident in cauza, in conditiile in care, dupa ce  inculpatul a fost trimis in judecata in dosarul 2326/84/3015 aflat pe rolul  Tribunalului Sălaj, si implicit in condiţiile in care, se pusese in mişcare acţiunea penală împotriva sa -dosar în care cele două părti vătămate au luat masuri  preventive, respectiv procesuale  – exista suspiciunea rezonabila potrivit probelor mai sus evidentiate ca acesta  a săvârşit cele doua infractiuni de ultraj judiciar  pentru care s-a pus in miscare actiunea penală in cauza de fata .

Referitor la temeiul de arestare fundamentat pe dispoziţiile art. 223 alin. 2 C.proc.pen. judecătorul a avut în vedere ca infracţiunea de ultraj judiciar  reţinută în sarcina inculpatului  este printre cele enumerate de textul de lege indicat  .

Pornind de la criteriile de apreciere a stării de pericol pentru ordinea publică, prevăzute de art. 223 alin.2 C.proc.pen. – gravitatea faptei, modul şi circumstanţele de comitere, s-a apreciat că  lăsarea în libertate a inculpatului  la acest moment prezintă stare de pericol pentru ordinea socială şi relaţiile sociale ocrotite de lege, fiind în măsură şi a genera un sentiment de insecuritate în rândul comunităţii publice, dar şi un sentiment de neîncredere a opiniei publice în capacitatea autorităţilor de a reacţiona şi a lua măsuri de contracarare a unor fapte de o gravitate ridicată, cu impact social.

Starea de pericol rezultă din modul şi circumstanţele comiterii faptei, care relevă o îndrăzneală a inculpatului  în săvârşirea faptelor, mai mult premeditarea acestora prin trimiterea memoriilor in scopul razbunarii fata de judecatorul de drepturi si libertati care a dispus măsura arestării  in faza de urmărire penală, respectiv de razbunare fata de judecatorul de camera preliminiara care a mentinut masura si care era si presedintele instantei caruia i  se repartizase pentru solutionarea fondului cauza.

Raportat la circumstanţele reale privind fapta şi cele personale referitoare la inculpat,  judecătorul a apreciat că, există suspiciunea rezonabilă că odată lăsat în libertate, inculpatul poate aduce din nou atingere ordinii sociale şi de drept, inclusiv prin comiterea de alte infracţiuni având în vedere că în urma percheziţiei domiciliare s-au găsit o serie de plicuri si timbre, împrejurarea care ar putea conduce la concluzia  că, scopul achiziţionării lor ar fi pentru desfăşurarea unei activităţi infracţionale cu un mod de operare similar .

Totodată, s-a apreciat că buna desfăşurare a urmăririi penale, reclamă luarea măsurii arestării preventive in condiţiile in care, prin aceasta măsura se împiedică sustragerea inculpatului de la efectuarea acesteia, cu atât mai mult cu cit, acesta s-a prezentat la parchet doar in urma emiterii unui mandat de aducere de către judecătorul de drepturi si libertăţi in conditiile art 265 alin 4 c pr pen.

De asemenea, s-a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului în acest moment ar crea un sentiment de insecuritate în rândul comunităţii locale, dar şi de neîncredere în autorităţile publice şi capacitatea acestora de a asigura menţinerea ordinii de drept şi a securităţii cetăţenilor.

Referitor la necesitatea luării măsurii arestării preventive în vederea asigurării unuia dintre scopurile prevăzute de art. 202 alin. 1 C.proc.pen, judecătorul a reţinut că această măsură este necesară în cauză în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal şi al prevenirii săvârşirii de către  inculpat de noi infracţiuni aşa cum mai sus s-a arătat..

În acest sens, judecătorul a avut în vedere că în lipsa unei definiţii legale, „buna desfăşurare a procesului penal” nu trebuie interpretată într-un sens restrâns, ca referindu-se doar la asigurarea prezenţei inculpatului la procesul penal, acesta înglobând şi alte elemente intrinseci sau extrinseci procesului penal (cum ar fi, de exemplu, ordinea publică sau o stare de tensiune în rândul colectivităţii), aspecte la care s-a făcut referire şi anterior.

Scopurile prevăzute de art. 202 alin. 1 C.proc.pen. s-a apreciat că nu ar putea fi atinse în cauză prin adoptarea unei măsuri preventive mai uşoară, respectiv, cea a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.

Astfel, aceste masuri nu au fost apreciate ca oportune, având in vedere modul de comitere a faptelor pentru care este cercetat inculpatul, respectiv trimiterea in plicuri a unor memorii instituţiilor publice, in scop de răzbunare, intimidare a unor reprezentanţi ai autorităţii judecătoreşti, existând suspiciunea rezonabila că oricând astfel de acţiuni pot fi desfăşurate si împotriva altor magistraţi.  Pe de alta parte, judecătorul a apreciat că inculpatul nu prezintă garanţii suficiente pentru a se considera că se va supune de buna voie  rigorilor impuse de desfăşurarea  anchetei penale .

Totodată, s-a avut în vedere că, măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei – în sensul că inculpatul  este cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj judiciar -, iar raportat la modul concret de comitere faptele acestuia se caracterizează în concret printr-o periculozitate semnificativă, astfel că s-a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 202 alin. 3 C.proc.pen.

Concluzionând, judecătorul de drepturi şi libertăţi, văzând că inculpatul se află în situaţia prevăzută de art. 223 alin 1 lit d si 223  alin. 2 C.proc.pen., întrucât din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit infracţiunile de ultraj judiciar, şi, pe baza evaluării gravităţii faptelor constând în acţiuni îndreptate împotriva judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară, respectiv a preşedintelui completului de judecată, precum şi a modului si mijloacelor de comitere a acestora, care relevă un mod de operare calificat, o pregătire minuţioasă a actelor ce realizează conţinutul laturii obiective, faptele având ca efect demararea unor proceduri de verificare si decredibilizare a judecătorilor şi acţivităţii justiţiei  si crearea unui puternic impact mediatic, a constatat că privarea inculpatului de libertate este necesară pentru înlăturarea stării de pericol concret pentru ordinea publică, măsura arestării preventive fiind deopotrivă necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal şi  proporţională cu gravitatea acuzaţiei.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina