Motivare de judecător care vrea la ÎCCJ: ”reclamanta pe această direcţie se invârte in jurul cozii”

Comisia de evaluare a hotărârilor depuse de judecătorii care candidează pentru Înalta Curte a dat publicității rapoartele și punctajele acordate, cu coduri în loc de numele judecătorilor. Astfel, nu știm care sunt judecătorii de la curți care au obținut cele mai mici punctaje, respectiv 59,7 pentru secția II-a civilă de la ÎCCJ și 62 de puncte pentru secția penală. Urmează însă să aflăm numele celor care merg mai departe la interviu și a celor care nu au trecut de etapa evaluării motivărilor.

În total, au fost repinși patru judecători din 9 candidați pentru secția penală. Unul s-a retras. Iar din din 13 candidați pentru secția II-a civilă, au picat șase, iar unul s-a retras.

Redăm pasaje din Raportul de evalure a hotărârilor candidatului judecător care a primit 59,7 puncte. Miminul ce trebuie obținut este 70.

”Analiza hotărârilor candidatului relevă încercările acestula de a identifica aspectele cu adevărat relevante ale procesului şi de a le realiza o prezentare corespunzătoare. Cu toate acestea, o caracteristică importantă a hotărkrilor judecătoreşti in discuţie este reprezentată de imprejurarea că, deşi în cvasitotalitatea cazurilor, se reuşeşte identificarea problematicii juridice de care depinde tranşarea raportului litigios, aceasta este redată de o manieră inadecvată, reflectând o capacitate de analiză sinteză deficitară, circumscrisă unui stil propriu de motivare, inconfundabil.

Astfel, deşi candidatul dezvoltă raţionamente şi oferă argumente juridice în susţinerea propriei soluţii adoptate în cadrul instanţei de control judiciar, realizand, de regulă, incadrarea adecvată şi răspunzand motivelor de apel/recurs, precum şi apărărilor invocate, capacitatea sa de analiză este serios afectată prin folosirea frecventă a unor fraze lungi, cu paranteze explicative intercalate, de natură să distragă atenţia cititorului, să fractureze cursivitatea mesajului şi să îngreuneze înţelegerea raţionamentului. (…)

Trebuie remarcată, deopotrivă, lipsa de preocupare a candidatulul pentru o exprimare îngrijită, Comisia identificând, in cuprinsul hotărarilor, numeroase alegaţii de natură să afecteze, prin maniera defectuoasă de formulare, raţionamentul propus: cu titlu de exemplu, hotărarile nr. 3 -„Faptul că ar avea titlu executorii (în sine acest fapt nu este dovedit in cauza de faţă din moment ce inscrisurile depuse reprezintă fişe sintetice şi adrese interne, adică nişte mijloace de evidenţă internă ale reclamantei, iar nu copii ale titlurilor executorii; de pildă, ţinând seama că, potrivit acestor evidenţe, o parte din datoria parâtei este o amendă, titlul executoriu era procesul verbal necontestat sau, dacă a fost contestat, coroborat cu hotărarea de respingere a plangerii contravenţionale) nu schimba cu nimic cele de mai sus.” -pag. 4-5), 5 acest sens se observă că nici timbrajul nu a luat în considerare două capete de cerere distincte, nici vreuna din toate instanţele care au analizat cauza de faţă (nici cele care au admis acţiunea!) “- pag.51.

Mal mult, in unele situatii sunt folosite chiar o serie de exprimări hilare care nu ar trebui să se regăsească in conţinutul formal, oficial al unor hotărari judecătoreşti, sens in care menţionăm hotărârile nr. 4 – „ este un termen suspensiv pentru că doar în funcţie de acest momennt (care sigur va veni dacă s-a produs rezilierea contractului) se poate stabili existenţa/ intinderea deci şi executarea dreptutului”. 11 – „argumentaţia din apelul parâţilor este destul de confuză (în sensul de dezlânată)”; (…) 10- ”practic reclamanta pe această direcţie se invârte in jurul cozii”), depuse de candidat.

Nu in ultimul rând, tabloul este completat cu greşeli de ortografie de punctuaţie ( hotărârea nr. 3 „aceeaşi oameni” depusă de candidat şi hotărârea nr. 21 selectată de Comisie), inclusiv prin neprevenirea efectului neeufonic ( hotărârile nr.2 şi 7 depuse de candidat şi hotărârile nr. 10 şi 16 selectate de către Comisie), precum şi cu erori de tehnoredactare ( hotările nr. 1 „pe fon a solicitat”; 4 „ideea retratării ad nutum a aportului”, 5 „o in recurs”; 7 „apelanţii trebuia”; „pe areastă liniei de idei” şi 8 „mutadis mutandis”, depuse de candidat hotărarea nr. 11 _»nerepsectarea contradictorialităţii, selectată de Comisie).

Toate aceste aspecte sunt de natură să submineze capacitatea de analiză şi să afecteze atât calitatea hotărârii judecătoreşti, cât imaginea instanţei, iar, finalmente, şi imaginea justiţiei.”

Redăm pasaje din Raportul de evaluare a hortărâriloe judecătorului candidat pentru secția penală care a primit 62 de puncte:

”Modul deficitar în care s-a realizat procesul analitic rezultă şi din hotărâri, pronunţate în alte materii, respectiv hotărârea nr.1 pronunţată în procedura prevăzută de art.342 Cod procedură penală, în cazul căreia cererile şi excepţiile formulate nu sunt analizate în raport de situaţia de fapt expusă în rechizitoriu şi de legale incidente, procesul analitic fiind concluziv, exprimat în 3 fraze, în care se menţionează că cele stabilite de primul judecător de cameră preliminară sunt corecte, nr.5, nr.11 pronunţate în procedura prevăzută de art.340 Cod procedură penală, în considerentele cărora doar se redă ordonanţa procurorului şi se concluzionează că soluţia dispusă este corectă, dar şi in unele hotărâri pronunţate in materia măsurilor preventive în căile de atac, respeetiv nr.7, nr.12 şi nr.22.

La stabilirea punctajului, comisia de evaluare va lua în considerare că deficienţele reliefate s-au constatat în raport de majoritatea hotărârilor pronunţate în calea de atac a apelului dar şi în materia măsurilor preventive, atât pe fond cât şi în căile de atac dar şi în procedura camerei preliminare, practic pe toate segmentele activităţii judiciare specifice gradului de judecător de Curte de Apel.

Marea majoritate din hotărârile supuse evaluării nu prezintă o structură coerentă de natură să faciliteze parcurgerea acestora: astfel, deciziile pronunţate în apel încep cu redarea, de regulă integrală a rechizitoriului, enumerarea probelor administrate in cursul urmării penale, a ordonanţelor procurorului, înregistrarea dosarului de urmărire penală la prima instanţă, desfăşurarea cercetării judecătoreşti, cererile părţilor formulate la diferite termene de judecată şi dispoziţiile instanţei de fond de la diferite termene de judecată, redarea integrală a depoziţillor de martori şi a conţinutului probelor ştiinţifice, citarea textelor de lege şi prezentarea întregului proces argumentativ al judecătorului fondului.

Comisia de evaluare apreciază că absenţa unui proces real de sintetizare coroborat cu modul deficitar în care se prezintă motivele de nelegalitate or cererile sau sesizările instanţei conjugate cu lipsa de preocupare a candidatului în a realiza o analiză proprie, concisă, riguroasă, aprofundată a apărărilor/criticilor/cererilor formulate sau invocate de părţi, cu consecinţa unor motivări incomplete, lapidare şi concluzive, afectează în substanţă caracterul inteligibil al considerentelor.”

Comments

comentarii