Clujust.ro vă prezintă modificările aduse la Statutul magistraților ce-i privesc pe cursanții Institutului Național al Magistraturii (INM). Unele se aplică din momentul intrării în vigoare a legii 242/2018, adică peste trei zile, iar unele începând cu anul școlar 2019-2020.

Legea nr. 242/2018 – modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost publicată, astăzi, 15 octombrie, în Monitorul Oficial.

La articolul 108 din legea modificată se arată că ”Dispoziţiile prezentei legi sunt de imediată aplicare. Termenele de opţiune prevăzute de prezenta lege încep să curgă de la data intrării sale în vigoare.”

Dispozițiile care se referă la INM de aplicare imediată sunt următoarele:

Art. 15. — (1) Concursul de admitere se organizează anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a lll-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 6 luni înainte de data stabilită pentru concurs.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii, prin secţiile corespunzătoare, stabileşte, în fiecare an, numărul de cursanţi, separat, pentru judecători şi procurori, în funcţie de posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.

(3) După publicarea datelor prevăzute la alin. (1), se verifică îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic şi medical pentru exercitarea funcţiei, pentru persoanele care îşi exprimă intenţia de a participa la concurs. În vederea evaluării psihologice, persoana interesată plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Condiţia de a fi apt din punct de vedere medical se dovedeşte prin certificat medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui candidat.

(4) Calificativul «admis» obţinut la evaluarea psihologică este valabil şi la concursurile de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii sau de admitere în magistratură organizate ulterior, dacă de la data evaluării psihologice şi până la data publicării anunţului de organizare a concursului în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nu au trecut mai mult de 2 ani.

(5) Persoanele care îndeplinesc condiţia bunei reputaţii şi sunt apte din punct de vedere psihologic şi medical pentru exercitarea funcţiei se pot înscrie la concursul prevăzut la alin. (1). Pentru înscrierea la concurs, candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.

(6) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului prevăzut la alin. (1), inclusiv comisiile de concurs şi constituirea acestora, probele de concurs şi modalitatea de stabilire şi contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 106 lit. a).

(7) Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.

Art.16 alin. (4) În perioada stagiilor de pregătire practică, auditorii de justiţie asistă la toate activităţile specifice instituţiilor şi profesiilor, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică prevăzut la alin. (5).

(4¹) La finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică, stabiliţi prin Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică, vor realiza o evaluare a capacităţii fiecărui auditor de a exercita funcţia de judecător sau procuror.”

Art.16 alin (5) Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică şi Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie sunt aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.”

Art.17 alin. (3¹) Auditorii de justiţie beneficiază de decontarea materialelor didactice, în condiţiile şi în limita unui plafon lunar stabilite de Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de cazare în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, în limita locurilor disponibile, în condiţiile stabilite prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Cheltuielile de întreţinere se suportă de Institut.

(3²) În cazul epuizării locurilor disponibile în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi în situaţiile în care auditorii de justiţie își desfăşoară activitatea de formare în afara municipiului Bucureşti, aceştia au dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, magistraţilor, în condiţiile legii.

(3³) Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi de plata indemnizaţiei de maternitate, risc maternal şi pentru creşterea copilului, pe durata concediilor respective.”

La articolul 17, alineatul (4) se abrogă.

Art. 17¹. — Dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi auditorilor de justiţie.

Art. 17². —Auditorii de justiţie au drepturile prevăzute la art. 79 alin. (3) şi art. 80, precum şi îndatoririle prevăzute la art. 90 şi art. 91 alin. (2).

Art. 17³. — Cheltuielile de transport al personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care nu are domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti, care participă la activităţile de formare profesională iniţială organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.”

Art.18 alin.(2) Constituie abateri disciplinare:

a) atitudinile care aduc atingere bunelor moravuri sau ordinii publice, atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului;

b) absenţele nemotivate de la activităţile obligatorii stabilite prin programul de formare, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;

c) faptele prevăzute la art. 99 lit. a), b), d), j), I), n) și q), dispoziţii care se aplică în mod corespunzător.”

La articolul 18, alineatul (4) se abrogă.

La articolul 18, alineatele (5) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(5) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, după efectuarea cercetării disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie în termen de un an de la săvârşirea faptei.

(8) Procedura de cercetare disciplinară şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.”

La articolul 18, după alineatul (8) se introduc trei noi alineate, alineatele (9)—(11), cu următorul cuprins:

„(9) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva auditorului de justiţie s-a dispus trimiterea în judecată pentru aceeaşi faptă.

(10) Organul de urmărire penală este obligat să comunice, de îndată, Institutului Naţional al Magistraturii actul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a auditorului de justiţie.

(11) Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de către directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Hotărârea definitivă este comunicată de îndată Institutului Naţional al Magistraturii. Pe durata suspendării cercetării disciplinare, cursul prescripţiei răspunderii disciplinare este suspendat.

Art. 18¹. — (1) Pe durata cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e).

(2) Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se constată de către Consiliul ştiinţific al Institutului National al Magistraturii şi atrage exmatricularea, precum şi obligarea la restituirea bursei şi a cheltuielilor de formare profesională, în acele situaţii imputabile auditorilor. Consiliul ştiinţific este sesizat de directorul Institutului Naţional al Magistraturii din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate.

(3) Procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.

(4) Dispoziţiile art. 18 alin (6) se aplică în mod corespunzător.

(5) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2), condamnarea definitivă a auditorilor pentru o infracţiune din culpă ori amânarea aplicării pedepsei pentru acelaşi tip de infracţiune, precum şi renunţarea la urmărirea penală sau renunţarea la aplicarea pedepsei printr-o hotărâre definitivă nu conduc la exmatriculare, dacă se apreciază de către Consiliul ştiinţific că infracţiunea săvârşită nu aduce atingere demnităţii calităţii de auditor de justiţie sau imaginii Institutului.”

Art. 20. — (1) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi să îndeplinească timp de 10 ani funcţia de judecător sau de procuror.

(2) În cazul în care un absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 10 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).”

Art. 21. — (1) Auditorii de justiţie optează pentru locurile de judecători stagiari şi procurori stagiari scoase la concurs, iar repartizarea acestora se face pe baza notei finale de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, prevăzută la art. 19 alin. (7). Opţiunile se fac în faţa Institutului Naţional al Magistraturii, care va înainta tabelul cu propunerile de repartizare, făcute în acest mod, secţiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea numirii în funcţie.

(2) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt repartizaţi şi numiţi în funcţie de către secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza opţiunilor exprimate conform alin. (1).

(3) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.

(4) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.

(5) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care are domiciliul în raza instanţei sau parchetului pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.

(6) Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanţelor şi al parchetelor, se comunică persoanelor interesate şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

(7) Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire şi numirea de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, precum şi perioada în care o persoană a avut calitatea de judecător sau procuror stagiar, dacă a promovat examenul de capacitate prevăzut la art. 28, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.

(8) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari se bucură de stabilitate.”

Art. 22. — (1) Durata stagiului este de 2 ani.”

La articolul 112 din noul Statut se precizează: ”Dispoziţiile prevăzute la art. 16 alin. (3), art. 19, art. 26 şi art. 28 din prezenta lege intră în vigoare începând cu anul şcolar 2019—2020”. Acestea sunt:

Articolul 16, alin. (3) – Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 4 ani. După primul an de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregătire practică pentru perioade de câte şase luni la: instanţe, parchete, penitenciare şi cabinete de avocatură, în ultimul an de stagiu, cursanţii vor efectua stagii de practică şi la alte instituţii cu relevanţă pentru pregătirea profesională. Instituţiile la care se vor efectua stagiile de practică şi durata acestora sunt stabilite de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, pentru fiecare ciclu de învăţământ. Stagiile vor fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare între Institutul Naţional al Magistraturii şi instituţiile cu relevanţă pentru pregătirea profesională.

Art. 19. — (1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor necesare exercitării funcţiei de judecător respectiv procuror, precum şi un test psihologic.

(2) O comisie de examinare teoretică şi practică va fi alcătuite din 7 persoane: 3 judecători, 2 procurori, un avocat şi un profesor universitar, desemnaţi de Plenul Consiliului Superior ai Magistraturii dintre judecătorii, procurorii sau avocaţii cu cel puţin 12 ani vechime în profesie şi dintre cadrele didactice ale facultăţilor de drept care au obţinut gradul universitar de profesor de cel puţin 5 ani.

(3) Examenul psihologic se va susţine în faţa unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu «apt» sau «inapt».

(4) Împotriva calificativului «inapt», candidatul poate face contestaţie în termen de 5 zile de la afişare, ce va fi soluţionată de o comisie de 5 psihologi cu o altă componenţă decât comisia anterioară. Calificativul final «inapt» va avea drept consecinţă declararea candidatului ca respins la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.

(5) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia, la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (3) şi (4).

(6) Componenţa comisiilor prevăzute de alin. (3) şi (4) va fi stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.

(7) Nota finală de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii este compusă din media de la examenul de absolvire prevăzut la alin. (1), ce va avea o pondere de 60%, şi media rezultată din evaluările realizate pe durata studiilor în cadrul Institutului National al Magistraturii, ce va avea o pondere de 40%.”

 

Comments

comentarii