Ministrul Justiției, Raluca Prună, a spus într-o conferință de presă la Cluj-Napoca că Penitenciarul Gherla este un exemplu de bună practică în ce privește accesul la muncă al deținuților. Cu aceeași ocazie, ministrul a criticat faptul că judecătorii amână de prea multe ori liberarea condiționată a unor deținuți.

Ministrul Raluca Prună a fost prezentă în Cluj pentru o dezbatere cu privire la reformarea sistemului penitenciar, având un plan de acțiune în dezbatere.

”Am ales Clujul pentru că este un mare centru economic, la fel ca și Timișoara, Craiova, Iași, și pentru că aici există un exemplu de foarte bună practică la Penitenciarul Gherla, cred că echipa managerială a făcut mai mult decât se putea. A avea în regim închis 400 de persoane care lucrează la Fujikura, De Longhi arată că se poate. Deși toate penitenciarele funcționează în același cadru normativ, unii pot asigura dreptul la muncă pentru persoanele aflate în detenție. Este o performață excepțională a celor de la Gherla. Am fost la multinaționala japoneză și am văzut cu ochii mei zeci de femei care sunt tratate ca orice angajat.”, a declarat ministrul justiției.

La dezbatere au participat profesori de la UBB, reprezentanți ai operatorilor economici, de la ONG-uri și judecători.

”I-am ascultat cu scopul de a propune un pachet de măsuri legislative, cu efect asupra suprapopulării, sau măsuri administrative pentru mai bună acțiuni managerială.”, a precizat Raluca Prună.

Întrebată dece nu replică modelul de la Cluj în toată țara, aceasta a răspuns: ”Prezența la Cluj și discuțiile cu cei de la Gherla asta vor să facă. Să replicăm accesul efectuv la muncă al deținutului așa cum se întâmplă la Gherla și în altă parte. Deținutul care lucrează la multinaționalele din Cluj are beneficii în sensul reducerii pedepsei. Când ajung la liberare condiționată apare problema legislativă. Comisia din penitenciar, din care face parte și un judecător, propune liberarea condiționată când se împlinește fracția. Când ajung în fața instanței, sunt foarte multe amânări. Când ajungi în instanță și primești a doua oare, a patra oară amânare, avem o problemă de legislație sau de termene. Probabil că va trebui să punem niște termene să nu se poată da amânări sinedie, ajungând ca instituția eliberării condiționate să nu mai aibă sens.”, a declarat ministrul.

Prună a adăugat judecarea propunerilor de liberări implică un cost: transport, documente, judecată. ”Cu care scop? Ca să ajung la pedeapsa întreagă și toate aceste plimbări degeaba.”, a spus ministrul.

”Scopul meu nu este să arăt că sunt inutile codurile. Ne vom întâlni cu autorii codurilor. Nu vom umbla la instituții fundamentale din cod. Nu se vor face modificări legislative fără studii de impact. ”, a conchis Raluca Prună.

 

Comments

comentarii