Avocatul Gheorghiță Mateuț spune că, în urma deciziei CEDO, fostului primar al Clujului, Sorin Apostu, poate cere revizuirea condamnării definitive. CEDO a constatat că în timpul urmăririi penale i-a fost încălcat lui Apostu un drept fundamental prin scurgerea în presă a unor interceptări din dosar.

Profesorul și avocatul Gheroghiță Mateuț, care l-a reprezentat pe Sorin Apostu în procesul penal și a formulat plângerea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a declarat pentru CLUJUST că una dintre constatările Curții de la Strasbourg dă motiv pentru revizuirea hotărârii de condamnare a fostului primar. Vedeți constatările CEDO aici. 

”Decizia CEDO ne dă posibilitatea unei revizuiri pe articolul 8 din Convenția europeană a drepturilor omului. După cum apare în comunicatul CEDO, interceptările au fost folosite cu încălcarea articolului 8 și nu se putea ține cont de ele în proces. A fost afectată independența și imparțialitatea Justiției în faza de urmărire penală.  S-a pus presiune pe deciziile judecătorilor privind măsurile preventive, fiind prezentat domnul Apostu în lumină nefavorabilă, dând impresia că a comis faptele înainte de a fi condamnat”, a spus Mateuț.

Fostul primar Sorin Apostu a fost condamnat defintiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în 7 iulie 2014, la patru ani și jumătate de închisoare cu executare în dosarul de corupție în care a fost judecat. Procurorii au arătat, in rechizitoriu, ca Sorin Apostu, in exercitarea atributiilor de primar al municipiului Cluj-Napoca, a obtinut cu titlu de mita, ca obiect al traficului de influenta sau sub forma de foloase necuvenite, suma totala de 545.717 lei, echivalent a 127.052 de euro.

Cererea de revizuire se poate depune în termen de un an de la publicarea în Monitorul Oficial al României a deciziei CEDO.

Art. 465 COD PROCEDURĂ PENALĂ
Revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului
(1) Hotărârile definitive pronunţate în cauzele în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale ori a dispus scoaterea cauzei de pe rol, ca urmare a soluţionării amiabile a litigiului dintre stat şi reclamanţi, pot fi supuse revizuirii, dacă vreuna dintre consecinţele grave ale încălcării Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a protocoalelor adiţionale la aceasta continuă să se producă şi nu poate fi remediată decât prin revizuirea hotărârii pronunţate. (2) Pot cere revizuirea:
a) persoana al cărei drept a fost încălcat;
b) membrii de familie ai condamnatului, chiar şi după moartea acestuia, numai dacă cererea este formulată în favoarea condamnatului;
c) procurorul.
(3) Cererea de revizuire se introduce la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care judecă cererea în complet de 9 judecători.
(4) Cererea de revizuire se poate face cel mai târziu în termen de un an de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii definitive pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
(5) După sesizare, instanţa poate dispune, din oficiu, la propunerea procurorului sau la cererea părţii, suspendarea executării hotărârii atacate. Dispoziţiile art. 460 alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
(6) Participarea procurorului este obligatorie.
(7) La judecarea cererii de revizuire, părţile se citează. Partea aflată în stare de deţinere este adusă la judecată.
(8) Atunci când părţile sunt prezente la judecarea cererii de revizuire, instanţa ascultă şi concluziile acestora.
(9) Instanţa examinează cererea în baza actelor dosarului şi se pronunţă prin decizie.
(10) Instanţa respinge cererea în cazul în care constată că este tardivă, inadmisibilă sau nefondată.
(11) Atunci când instanţa constată că cererea este fondată:
a) desfiinţează, în parte, hotărârea atacată sub aspectul dreptului încălcat şi, rejudecând cauza, cu aplicarea dispoziţiilor secţiunii 1 a cap. V din titlul III al părţii speciale, înlătură consecinţele încălcării dreptului;
b) desfiinţează hotărârea şi, când este necesară administrarea de probe, dispune rejudecarea de către instanţa în faţa căreia s-a produs încălcarea dreptului, aplicându-se dispoziţiile secţiunii 1 a cap. V din titlul III al părţii speciale.
(12) Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este supusă niciunei căi de atac.

 

Comments

comentarii