fbpx

Maternitatea Giulești va plăti aproape 400.000 de euro pentru decesul mămicii de 34 de ani decedate ca urmare a infecțiilor intraspitalicești, după 8 ani de procese

Curtea de Apel București a mărit considerabil daunele morale, acordate inițial de Tribunalul București, pentru decesul unei paciente ca urmare a infecțiilor nosocomiale dobândite în urma unei cezariene, ajungându-se de la 80.000 de euro la 390.000 de euro doar daune morale.

Cei doi copii minori, orfani de mamă, au primit câte 100.000 de euro fiecare și o prestație lunară până la împlinirea vârstei de 18 ani de 655,25 lei, soțul defunctei a fost despăgubit cu 70.000 de euro, frații săi cu câte 40.000 de euro fiecare, iar părinții câte 20.000 de euro fiecare, toate aceste sume fiind purtătoare de dobânzi legale.

Spitalul a mai fost obligat și la plata sumei de câte 47.833,25 lei, daune materiale pentru fiecare dintre cei doi dintre reclamanți care au ajutat copiii, constând în aportul financiar  pe care mama  l-ar fi prestat celor doi copii, cu dobândă calculată din 2015.

Vom reda parțial considerentele hotărârii Tribunalului București prin care s-a admis în parte acțiunea în pretenții:

,,Analizând actele și lucrările dosarului, cu privire la cererea de chemare în judecată așa cum a fost modificată, precum și cu privire la  intervenția principală, se constată următoarele :

La data de 01.10.2012, B.M. a fost internată  la Spitalul clinic de obstetrică şi ginecologie prof. dr. Panait Sîrbu în vederea nașterii prin operație cezariană programată, intervenția chirurgicală fiind efectuată la data de 01.10.2012. La data de 03.10.2012, aceasta a  decedat la Spitalul Clinic de Urgență.

Conform raportului de constatare  medico-legală nr. A.., raportului  de expertiză medico-legală nr. A1/…/2013 și  adresei Comisiei Superioare Medico-Legale, decesul s-a produs  prin stop cardio-respirator survenit  în evoluția  unei insuficiențe cardio-circulatorii acute cu decompensara funcției cardiace pe fondul unor afecțiuni cardiace preexistente (hipertrofie VS concentrică cu focare de sclerolipomatoză interstițială și pervasculară (…) coronare, nefroangioascleroză. Modificările hemodinamice au fost induse de o stare infecțioasă cu punct de plecare uterin ( miometrită acută), cu instalarea unui șoc  septic  endotoxic cu evoluție supraacută.

Reclamanții susțin că miometrita constatată prin examenele medico-legale se datorează contaminării în timpul operației de cezariană cu  două bacterii gram-negative cunoscute pentru infecțiile nosocomiale, E. Coli și Pseudomonas Aeruginosa, iar insuficiența cardiacă a fost  determinată  de depresia  miocardică în context septic.

În ceea ce privește faptele ilicite imputate pârâtului  A.D., medicul curant al defunctei, de către reclamanți și  de către  intervenienți, acestea constau în încălcarea  obligației de a acorda  asistență  medicală pacientului, în oricare din etapele ei, de îngrijire a pacientului care implică informarea  acestuia cu privire la posibilitatea apariției unor complicații în urma intervenției chirurgicale și obligația de securitate care incumbă medicului prin  efectuarea unei evaluări  corecte a raportului riscuri-beneficii, obligații care sunt stabilite prin  disp. art. 1-3 și 6 din lege 46/2003, art. 8 din Codul deonotologic  al Colegiului Medicilor din România  din 30.03.2012,  art. 11 din Normele Codului Deonotologic medical al Colegiului Medicilor din România, art. 373 alin. 3, art. 649, art. 651  din Legea 95/2006.   Aceștia  susțin că nu a existat o indicație pentru o operație cezariană, întrucât poziția fătului  permitea   nașterea pe cale vaginală. De asemenea, deși pacienta avea o afecțiune discală,  nu a existat o recomandare pentru o astfel de operație venită din partea medicului specialist  neurochirurg, așa încât, deși nu se impunea, cu toate acestea medicul, încălcând  bunele practici medicale, a  procedat la efectuarea operației, cu toate că  unul din riscurile operației de cezariană este miometrita. Pacienta nu a fost corect informată cu privire la riscurile pe care le implică operația față de riscurile pe care le presupune nașterea naturală în condițiile unei afecțiuni  discale. De asemenea, deși postoperator au existat  elemente de natură să sugereze simptomele unei infecții, prin   neîndeplinirea obligației de monitorizare  atentă a pacientei, medicul curant a intervenit terapeutic  tardiv iar tratamentul  aplicat a condus la agravarea  iremediabilă a stării de sănătate a pacientei.

Referitor la fapta ilicită proprie imputată pârâtului Spitalul clinic de obstetrică şi ginecologie prof. dr. Panait Sîrbu, aceasta constă în încălcarea obligației de securitate, prin prevenirea și combaterea infecțiilor nosocomiale, obligației  prev. de disp. art. 106 din Lege 95/2006 și art. 655 alin. 1 lit. a din Legea 95/2006, încălcare ce a condus la  infectarea numitei B.M.E. subsecvent  internării sale în spital.   

Referitor la cererile formulate în contradictoriu cu pârâtul A.D., tribunalul constată că nu sunt  îndeplinite  condițiile răspunderii civile delictuale, prev. de art. 1349 N. C.civ., sub aspectul existenței faptei ilicite.

Astfel,  potrivit foii de observație întocmită la  data internării pacientei, este menționat ca diagnostic hernia de disc și  prezentația craniană a fătului, iar în rubrica  destinată  diagnosticelor secundare este inserată și   prezentația   deflectată. De asemenea, în foaia de observație clinică obstetrică (f. 46), sunt arătate  cauzele care au condus la  decizia ca nașterea să aibă loc  pe cale chirurgicală, acestea fiind reprezentate de  discopatia lombară L1-L5, precum și ca urmare a prezentației oblice  cu tendințe de deflectare în timpul contracturilor uterine dureroase. Conform aceleiași foi de observație,  această decizie a fost avizată de  medicul conferențiar N.C., așadar nu a fost o decizie unilaterală a  medicului curant, A.D., ci o  măsură supusă controlului ierarhic al  sefului de  secție.     În plus,  se constată că la  data internării, anterior operației, pacientei B.M.E.i-au fost aduse la cunoștință riscurile și eventualele complicații  ce pot decurge în urma operației cezariene, printre acestea fiind menționat și decesul. Ca urmare a informării pacientei, aceasta și-a exprimat acordul cu privire la  nașterea pe această cale și a menționat  bolile  de care suferă, printre acestea fiind talasemia minoră și  hernia de disc. Această împrejurare conduce a concluzia că pacienta a lecturat cu atenție fișa privind acordul iar consimțământul său nu a fost viciat de o informare  incorectă și incompletă.

De asemenea, deși  exista posibilitatea nașterii pe cale naturală, totuși  operația cezariană era cea mai indicată date fiind  posibilele suferințe ale mamei și fătului atât în timpul  nașterii cât și ulterior, așa cum se arată în  raportul întocmit de Comisia Superioară Medico-Legală.

Este adevărat că riscul cel mai mare al acestei intervenții chirurgicale (adică decesul) s-a produs, pe fondul complicațiilor ulterioare, însă același risc există în general și în cazul  nașterii naturale. În  evaluarea  raportului riscuri-beneficii trebuie  avută în vedere și probabilitatea mică în producerea  riscului cel mai mare, probabilitate pe care însăși  pacienta a  considerat-o nesemnificativă, de vreme ce, cu toate că în cuprinsul   declarației de consimțământ sunt menționate toate riscurile majore, cu toate acestea M.B.și-a exprimat acordul. De altfel, dat fiind faptul că orice operație implică anumite riscuri,  dacă am  accepta teoria reclamanților  nu ar mai fi posibile operațiile, întrucât există riscul ca în loc să aducă  vindecare acestea să cauzeze decesul pacientului.

Așadar, tribunalul apreciază că nu a existat o culpă a pârâtului A.D. în efectuarea unei evaluări  corecte a raportului riscuri-beneficii cu privire la  operația cezariană iar pacienta B.M.E.a fost corect informată.

În privința neîndeplinirii obligației  de monitorizare  atentă a pacientei, ulterior  efectuării operației, tribunalul constată că postoperator i-au fost  recoltate  analize care au  indicat  o valoare  a leucocitelor  de 8,97 ( potrivit buletinului de analize indicat în raportul medico-legal de necropsie întocmit de medic Francis A., precum și în cuprinsul celorlalte rapoarte întocmite în cadrul cercetării penale). În setul de analize din  02.10.2012, ora 07,52,  validat la  ora 9,13,  valoarea leucocitelor este de 10,7, adică valori ușor crescute însă în limitele normale, dată fiind starea de lăuză a acesteia.

Reclamanții și intervenienții  afirmă că starea  Mădălinei B. s-a alterat încă data de 1.10.2012,  cu referire aici la declarația martorei O.S., care a susținut că aceasta   acuza o stare de rău generală și avea și o perfuzie, însă   percepția   martorei este considerată de tribunal ca  eronată, deoarece     în data de 02.10.2012 B.M. a  primit vizite și a mers la  sala de alăptare fără a acuza dureri  de o intensitate diferită de starea  de la acel moment. În ceea ce privește administrarea perfuziei, cauza  era necesitatea administrarii de masă eritrocitară față de diagnosticul de talasemie minoră și nu pentru că pacienta acuza o stare de rău. De altfel, în dimineața zile de 02.10.2012, față de evoluția favorabilă,  a fost  transferată de pe  secția ATI în cea Postoperatorie iar potrivit declarației martorei L.G.,  pacientă în aceeași perioadă cu B.M.E.,  acesta a fost prezentă la programul de alăptare de la orele 15,00,  21,00 și 00,00.

Conform foii de evoluție  și tratament ( f. 105-112- vol III ), la data de 02.10. 2012, ora 10, pacienta a fost examinată de pârâtul A.D.și de medicul N.C.,  starea sa fiind  constatată bună, afebrilă, uterul era retractat eficient, prezenta lohii fiziologice, plaga era suplă, tranzit intestinal reluat, sâni supli.

Deși martora L.G. a afirmat că B. Mădalina acuza dureri, nu a fost  singura  căreia i-au fost administrate analgezice, așa cum reiese din declarația martorei  I.M. asistenta medicală care a fost de gardă pe timp de noapte în  perioada  1.10.2012-3.10.2012. Tot această martoră a  declarat că pacientei B., în noaptea zilei de 02.10.2012 i-a administrat  un calmant,  iar la orele 06,30 și 7,00  i-au fost recoltate  analize pentru hemogramă. Codul pentru hemogramă a fost introdus de martoră în calculator  la     00,00  noaptea, potrivit practicii curente. Martora L.G. a mai arătat că la 5 dimineața ( în data de 03.10.2012) s-a  reîntors în salonul pacientelor pentru tratamente și pentru verificarea temperaturii corpului iar  starea paciente B. nu i-a  atras atenția în mod deosebit. Ulterior, recoltării hemogramei, a predat tura către colegele sale Câtu A. și asistenta șefă S.D.

Așadar, contrar susținerilor reclamanților, evoluția clinică a  numitei B. nu indica până la data de 03.10.2019 existența unei  infecții, și  nu i-au fost recoltate probe  în noaptea zilei de 02-03.10.2012, ci abia în dimineața zilei de 03.10.2019.

Hemograma validată la ora 8,45 indica o creștere a leucocitelor la 17,9 împrejurare care putea reprezenta un indiciu cu privire la  existența unei  infecții în organism. Deși analizele de sânge prezentau  valori crescute, la ora 8,50, momentul consemnat ca fiind  cel al vizitei medicale efectuate de dr. O.și dr. N.C.,  starea generală a  pacientei era consemnată ca  bună, afebrilă,  abdomenul era suplu și mobil, uterul era retractat eficient,  tranzitul intestinal reluat,  plaga era suplă, pansamentul curat.  În foaia de evoluție și tratament se menționează că  această vizită a fost efectuată de dr. O. împreună cu  dr. N., însă din coroborarea declarațiilor date de aceștia și de cele două asistente medicale, S. D. și Câtu A., reiese că  dr. N.C. a vizitat pacienta la  ora 10, așadar mențiunea din  foaie de evoluție cu privire la acest aspect este  eronată.

La ora 10, 00, pacienta a fost evaluată de dr. N.C., care a consemnat   că aceasta prezenta o starea generală bună, afebrilă,  fiind consemnate de această dată  durerile abdominale de intensitate medie acuzate de M. B., cu debut neprecizat.

Conform declarației martorei C.A.,  asistenta medicală în activitate la  data de 03.10.2012, tura sa a fost preluată la ora 7,00 dimineața. Împreună cu asistenta șefă, S.D., în jurul orei  8,00 dimineața au  trecut  prin saloane și au discutat cu pacientele, inclusiv cu  B.M. care a acuzat  dureri. Tot în aceeași perioadă, B.M. s-a prezentat și la sala pentru înlocuirea pansamentelor, fără a necesita ajutorul   infirmierei, acuzând de asemenea dureri  la locul operației. În jurul orei 9, S.D.i-a comunicat martorei C.A. că  merge să îl anunțe pe pârâtul A.D. care  s-a prezentat la 5 minute după reîntoarcerea asistentei șefe la salonul numitei B.M. Ca urmare a indicațiilor pârâtului, Câtu A. a administrat  pacientei calmant injectabil iar la scurt timp  a venit în vizită  medicul N.C. însoțită de medicii rezidenți.

Așadar, contrar susținerilor pârâtului D.A., anterior vizitei dr. N., consemnată ca fiind la ora 10,00, acesta a consultat-o pe B.M.și i-a prescris analgezice.  Deși în  foaia de evoluție  și tratament nu este consemnată  vizita  sa și nici  medicația prescrisă,  afirmațiile martorei Câtu A.sunt  susținute de  declarația martorei S.D.,  asistenta șefă care l-a sunat pe pârât și alături de care a mers   la salonul  pacientei.

La indicațiile  dr. N.C., pârâtul a fost chemat   la pacientă, însă  acesta se afla  în sala de operație pentru o  intervenție chirurgicală, împrejurare ce rezultă din coroborarea declarației sale cu cea a martorei S.D. și  a martorului D.D.V. În jurul orelor  12,20-12,30 a  solicitat pacienta la sala  de pansamente  pentru recoltarea analizelor și pentru examinare. Așa cum arată martorul  D.D.V., alături de care  pârâtul a efectuat intervenția chirurgicală,  pârâtul  a plecat din sala imediat după momentul  critic al operației iar anterior a solicitat unui alt medic să o consulte pe B.M., însă din eroare acesta a consultat o altă pacientă.  Pârâtul, în urma controlului  și după studierea analizelor, a prescris antibiotice care au fost administrate și a solicitat  repetarea de urgență a analizelor.La  aproximativ o oră de la administrarea antibioticelor, pacientei i s-a făcut rău.  În foaia de  evoluție și tratament se consemnează ora 12,30 ca moment al examinării iar în  urma controlului efectuat s-a menționat că pacienta  avea o stare generală modificată, afebrilă, abdomenul suplu. Față de tratamentul adminsitrat, reiese că la acel moment medicul a suspicionat  existența unei infecții. La  ora 13,15, pârâtul a consultat-o din nou pe  B. Mădalina E. și a  solicitat consult ATI iar la 13,20 se consemnează  starea  alterată a acesteia. La ora 13,25  aceasta a fost transferată pe  secția ATI iar la 14,45 a intrat în stop cardiorespirator, fiind resuscitată. Ca urmare a ecografiei cardiace, care releva o tamponadă cardiacă, s-a practicat puncția cardiacă, acest diagnostic fiind ulterior înlăturat prin concluziile rapoartelor medico-legale care au stabilit ca și cauză a insuficienței cardiace o stare infecțioasă.  Ulterior  manevrelor de resuscitarea,  B.M. a fost transportată la Spitalul de Urgență Floreasca unde, în aceeași zi,  la ora 16,06 a decedat.

În adresa nr. E (…) a Comisiei Superioare  Medico-Legale   se concluzionează că  modificările hemodinamice au fost induse de o stare infecțioasă  cu punct de plecare  uterin (miometrită acută), cu  instalarea unui șoc  septic  edotoxinic cu evoluție  supraacută. Cu alte cuvinte, față de  administrarea antibioticelor,  endotoxinele (substanțele toxice conținute de unele  bacterii) au  fost eliberate  ca urmare a  distrugerii celulelor bacteriene, producând un șoc  organismului,  producând  șocul cardio-respirator.

Așadar, nu infecția în sine este  cauza decesului,  împrejurare ce rezultă din  concluziilor Comisiei Superioare (pct. 15) , ci aceasta face parte dintr-un  complex cauzal, alături de șocul endotoxic. Argumentele aduse de Comisia Superioară în sprijinul acestei concluzii sunt  arătate ca fiind  starea de afebrilitate, adică lipsa  febrei și frisoanelor,  fără  prezența  semnelor de infecție  locală evidentă, debutul precoce, fără semne prodromale, paucisimtomatic, cu instalare brutală, evoluție  fulminantă spre exit și stare refractară  la toate mijloacele intensive de terapie. În plus, s-a reținut  existența imunodepresiei care caracterizează starea de lăuzie și sarcină, aceasta diminuând  în mod cert  reacția locală  și sistemică la inflamație, prin afectarea  producției de  substanțe  proinflamatorii. O altă condiție cauzală reținută este   preexistența unor  afecțiuni cardiace, hipoplazia arterei coronare și  nefroangisceleroza, afecțiuni  stabilite în urma raportului de necropsie.

Comisia Superioară a  concluzionat că  asistența medicală  acordată cazului a respectat toate recomandările Ghidurilor Clinice de Obstetrică-Ginecologie, precum și a consultului interdisciplinar. Cu referire  la pârâtul A. D., Comisia superioară a  reținut că a avut o conduită  obstetrică  și medico- chirurgicală  corectă.

Tribunalul reține că deși șocul endotoxic s-a produs ca urmare a administrării de antibiotice, pârâtul a avut o conduită terapeutică corectă, susținută de  concluziile Comisiei Superioare . Chiar dacă administrarea a avut loc la 4 ore de la prelucrarea analizelor recoltate în dimineața zilei de 03.10.2012, cu toate acestea pârâtul A.D. a intervenit  imediat ce  a avut  toate elementele care au condus către o concluzie clară în sensul existenței infecției. Comisia superioară a reținut și existența unei afecțiuni  cardiace preexistente ( hipertrofie  VS concentrică cu focare de sclero-lipomatoză interstițială și perivasculară (…) coronare, nefroangioscleroză ( punctul 12 din concluzii), ca și condiție cauzală a producerii decesului Mădălinei B., cu alte cuvinte o afecțiune care dacă nu ar fi existat pacienta nu ar fi decedat.

Așadar, nu se poate imputa  pârâtului conduita terapeutică și nici încălcarea obligației de  a  acorda asistență medicală astfel că, în lipsa unor dovezi certe în  sens contrar, tribunalul nu poate reține  teza susținută de reclamanți și intervenienți.

În concluzie, tribunalul apreciază că nu există o faptă ilicită  ce poate fi imputată  pârâtului A.D. și nici existența vreunei culpe, motiv pentru care în temeiul disp. art. 1349 și 1357  N.C. civ și art. 644 alin. 1 și 2 din Legea 95/2006,  întrucât nu  sunt îndeplinite  condițiile cumulative pentru atragerea răspunderii civile delictuale, va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu aceasta, așa cum a fost modificată, precum și  cererea de intervenție  principală și, în consecință, și cererea de obligare a comitentului -pârâtul Spitalul clinic de obstetrică şi ginecologie prof. dr. Panait Sîrbu, ca neîntemeiate.

În ceea ce privește  cererile prin care se solicită atragerea răspunderii civile delictuale a pârâtului Spitalul clinic de obstetrică şi ginecologie prof. dr. Panait Sîrbu, se constată că sunt  întemeiate, în parte, pentru următoarele considerente:

Sub aspectul  faptei ilicite, tribunalul reține că  acest pârât nu și-a îndeplinit obligațiile  prev. de art 166 din Legea 95/2006, de prevenire și combatere a infecțiilor nosocomiale, împrejurare care a condus la  infectarea pacientei sale, B.M.E., cu bacteriile E. Coli, Pseudomonas aeruginosa,  cocobacili și bacili gram negativi. În scopul limitării dezvoltării infecției  suspicionate de pârâtul A.D. și tratării pacientei, ca urmare a  administrării antibioticelor cu spectru larg de acțiune, așa cum am arătat mai sus,  datorită  șocului endotoxic și pe fondul unor afecțiuni cardiace  preexistente, a survenit stopul cardio-respirator ca urmare a evoluției  insuficienței cardio- circulatorii acute.

Tribunalul reține că deși infecția nu este cauza decesului, reprezintă factorul declanșator, în urma căruia într-un șir de evenimente care s-au succedat, s-a produs în cele din urmă moartea  Mădălinei  E.B.

Potrivit  buletinelor de  analize  bacteriolgice  BC nr.(…), (…) și (…), din data de 03.10.2012 întocmite de Centru de Diagnostic  și Tratament Victor Babeș și  menționate în raportul de expertiză întocmit de medicul legist F.A., în urma  analizării conținutului bacteriologic al   lichidului pericardic,  precum și  a fragmentelor de ficat,   a rezultat  existența  bacteriilor mai sus menționate, E. Coli, Pseudomonas aeruginosa,  cocobacili și bacili gram negativi .

Prin adresa nr. (…) a Comisiei Superioare Medico-Legale  (pct. 13 din concluzii) se arată că probabil calea de propagare  o reprezintă  infecția  vaginală ascendentă din cadrul unei vaginoze bacteriene, ce poate fi dovedită prin  prezența unui  infiltrat fibrino-leucocitar la nivelul deciduei iar probabilitatea  unei infecții  asociate îngrijirii medicale (infecție nosocomiale) nu pot fi  documentate clinic, epidemiologic și laborator, în absența unui caz similar, concomitent cu acesta.

Tribunalul nu poate reține această concluzie ca fiind  corectă întrucât buletinul  de analize medicale  nr. 246/ 04.10.2012, a indicat că  lohiile recoltate pacientei în data de 03.10.2012, anterior decesului,  erau  sterile,  ceea ce exclude  existența unei infecții vaginale ascendente. În plus, apariția  unuia dintre germenii rezistenți  la antibiotice și asocierea sa cu  infecțiile  intraspitalicești, Pseudomonas aerugionsa (pioceanicul), constituie un argument  în sensul că poarta de intrare  a  germenilor ce au determinat infecția este   la nivelul plăgii operatorii. Împrejurarea că nu au existat cazuri similare, concomitente cu cel de față, nu constituie un motiv care să excludă ipoteza   infectării pe timpul operației cezariene.  De altfel, chiar  pârâtul A.D. consideră că infectarea a avut loc în momentul intervenției chirurgicale.

În concluzie, tribunalul reține că starea infecțioasă   a avut ca punct de plecare  uterul, iar poarta de intrare a fost  plaga  operatorie. De asemenea, modificările hemodinamice au fost induse de această stare infecțioasă, pe final șocul  endotoxinic. Întrucât în lipsa acestui factor declanșator efectul păgubitor nu s-ar fi produs, acesta fiind cel care a înlesnit nașterea procesului cauzal, tribunalul reține ca infecția  nosocomială reprezintă  una dintre condițiile exterioare care au contribuit la  realizarea efectului păgubitor, fiind așadar o componentă  a împrejurării cauzale alături de apariția șocului endotoxic și a existenței afecțiunilor cardiace preexistente.

Potrivit disp. art. 166 din Legea 95/2006, (1) Spitalul asigură condiții de investigații medicale, tratament, cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătății.  (2) Spitalul răspunde, în condițiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condițiilor de cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nozocomiale, precum și pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienților.

Fapta ilicită este dovedită potrivit celor mai sus arătate și a reprezentat una dintre condițiile  cauzale care a  condus la decesul Mădălinei B., împrejurare ce impune repararea prejudiciului cauzat reclamanților și  intervenienților, în calitate acestora de soț, copii, părinți și frați.

În privința  prejudiciului moral,  acesta este neîndoielnic, fiind  prezumat de lege.  În raport de disp. art. 1390 și 1391 NC.civ., tribunalul  constată că  atât reclamanților ( soțul și cei doi copii), cât și  intervenienților ( părinții și frații defunctei)  li se cuvin  despăgubiri morale pentru  prejudiciul ce  constă în  suferința produsă soțului, copiilor și rudelor  prin moartea  Mădălinei B. Tribunalul reține că în raport de aceleași dispoziții legale,  suferința persoanei decedate nu poate fi avută în vedere întrucât prejudiciul moral este personal și acesta constă în durerea  încercată de rude pentru decesul unui membru al familiei.

Așa cum arată și reclamanții, banii nu vor repara ceea ce, prin ipoteza, este ireparabil, dar vor avea virtute compensatorie. Despăgubirea acordată nu este reparatorie, ci are menirea de a da o anumita satisfacție. Tribunalul apreciază că despăgubirea nu trebuie să fie împovărătoare și să conducă la  imposibilitatea derulării activității  pârâtului.

De aceea, tribunalul apreciază că suma de câte 30.000 euro, daune morale  pentru reclamanții B.L.Ș.și B.-L.A.-M.-A., copii defunctei,  de 20.000 euro  pentru reclamantul L.B., soțul defunctei, câte 5.000 euro, pentru fiecare dintre intervenienții B.T.-T și P.-B.A.G., (frații defunctei )  și câte 10.000 euro, pentru fiecare dintre intervenienții B.Ș. și B.M., ( părinții defunctei), în echivalent  în lei la cursul BNR din ziua plății, constituie un cuantum  care să ofere satisfacție  celor prejudiciați . Pârâtul va fi obligat și plata  dobânzilor legale, aferente fiecăruia dintre debitele principale calculate de la data  formulării cererii modificatoare (19.11.2018) fie de la data cererii de intervenție (31.01.2019) , și până la plata efectivă , în temeiul disp. art. 1522 și 1535 N.C.civ.

În privința daunelor materiale, tribunalul în temeiul disp. art. 1390 C.civ.,  va obliga pârâtul Spitalul clinic de obstetrică şi ginecologie prof. dr. Panait Sîrbu la plata sumei  de câte 47.833,25 lei, daune materiale către fiecare dintre  cei doi reclamanți, B.L.Ș.și B.-L. A.-M.-A., constând în aportul financiar  pe care mama  l-ar fi prestat fiecăruia dint reclamanți (de 1/3 din salariul defunctei și câte  ½ din 1/3 pentru fiecare copil), în perioada 03.10 .2012 (data decesului) și până la data formulării cererii modificatoare (19.11.2018), precum și la plata dobânzii legale, aferentă debitului principal, calculată de la data formulării cererii modificatoare (19.11.2018) și până la plata efectivă. La calcularea acestor sume tribunalul are în vedere un număr de 73 de luni între data decesului Mădălinei B. și cea a  formulării cererii modificatoare, precum și  media dintre cuantumul salariului acesteia la data decesului și  salariul pe care aceasta l-ar fi  avut la data de 30.04.2019 ( ultima lună anterioară  emiterii răspunsului)   rezultate din  adeverința  comunicată de angajatorul acesteia (f. 118 – ultimul volum), precum  și  disp. art. 529 lin. 2 N.C.civ. De asemenea, va obliga pârâtul Spitalul clinic de obstetrică şi ginecologie prof. dr. Panait Sîrbu la plata unei prestației lunare către fiecare dintre cei doi reclamanți, B.L.Ș. și B.-L.A.-M.-A., în sumă de câte 655,25 lei, de la data formulării cererii modificatoare (19.11.2018) și până la împlinirea vârstei de 18 ani pentru fiecare dintre  reclamanți , sumă calculată conform  aceluiași algoritm (însă doar pentru 1 lună).

În privința celorlalte prejudicii materiale, acestea nu au fost dovedite, astfel că  urmează a respinge cererea de obligare la plata acestora, ca neîntemeiate.

În consecință, tribunalul va admite în parte cererea de chemare în judecată, precum și cererea de intervenție principală, potrivit celor mai sus arătate.””

Comments

comentarii

U-Banca Transilvania Cluj-Napoca a câştigat pentru a patra oară Supercupa României la baschet masculin, după ce a învins-o pe CSO Voluntari.... Citește mai mult
Un accident rutier a avut loc marți seara în Piața Cipariu din Cluj-Napoca. Impactul dintre două mașini a cauzat rănirea a două femei și doi copii.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!