Acasă » CONFERINȚE » Matematica președintei UNJR, Dana Gîrbovan, vs. cifrele șefei DNA privind prejudiciile prin abuz în serviciu

Matematica președintei UNJR, Dana Gîrbovan, vs. cifrele șefei DNA privind prejudiciile prin abuz în serviciu

Președinta Uniunii Judecătorilor, Dana Gîrbovan, a analizat și a demontat cifrele prezentate de șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, cu ocazia pronunțării Deciziei CCR privind abuzul în serviciu și adoptării OUG 13. Este vorba de prejudiciile colosale aduse Statului din dosarele pe abuz în serviciu.

Dana Gîrbovan a prezentat cifre și date legate de abuzul în servciiu într-o conferință cu public organizată de o fundație, în 22 februarie, în amfiteatrul NTT Data din Cluj, motivând că este îngrijorată de modul în care Justiția contribuie la manipularea în spațiul public. Cifrele analizate au fost aruncate pe piață în preajma celebrei decizii a Curții Constituționale nr. 405 din iunie 2016 și a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.13 din 31 ianuarie 2017.

”Înainte de a se pronunța Curtea Constituțională a fost o întreagă dezbatere extrem de aprinsă. Erau o parte din ziare care într-un ton alarmist spuneau că dacă CC va admite excepția înseamnă că toate eforturile din ultimii ani ale României se vor prăbuși, se va dezincimina corupția, se va termina cu lupta anticorupție. Ba mai mult, procurorul șef DNA, doamna Kovesi, spunea la vremea respectivă și o să citesc: Anul trecut în rechizitoriile făcute de DNA, valoarea prejudiciilor cauzate Statului prin comiterea infracțiunilor de serviciu a fost de 620 milioane euro, o sumă enormă pe care nu o vom mai putea recupera în ipoteza în care Curtea Constituțională va admite excepția de constituționalitate. Se sublinia că Statul va pierde această sumă enormă de bani.

O să mă limitez exact la cifre. Pentru că mi s-a părut foarte mare această sumă de 620 milioane euro, am verificat-o raportat la raportul de activitate al DNA-ului. Am găsit în raportul de activitate pe 215 că sumele și bunurile dobândite prin infracțiuni de corupție au fost de 431 milioane de euro, iar în raportul extins se arăta că suma totală a prejudiciilor pentru cele 375 de rechizitorii trimise de DNA în judecată în 2015 sunt de aproximativ 656 de milioane de euro.

Avem așadar o diferență de cifre. Fie acceptăm că întreg prejudiciul pe abuz în serviciu este acoperit, ceea ce este puțin probabil, fie avem o problemă cu modul de prezentare a acestor cifre. Eu am rămas cu un semn de întrebare, pentru că nu mi-e foarte clar cât de mult ar fi afectat la acel moment decizia Curții Constituționale lupta împotriva corupției.

După momentul intervenirii Ordonanței 13, s-a dat din nou un comunicat de către DNA și o declarație publică în care se arăta că apar peste 1.100 de persoane trimis în judecată în ultimii 3 ani. Cuantumul prejudiciilor este de peste 1 miliard de euro. Nu se mai poate face recuperarea prejudiciilor în condițiile modificărilor. A spus tot doamna Kovesi pentru Europa FM.

Ei, în comunicatul pe care DNA l-a dat la 31 ianuarie se arată tot așa că între 2014-2016 au fost trimise în judecată pentru abuz în serviciu 1.171 persoane fizice, 34 persoane juridice, iar prejudiciile cauzate sunt de 1 miliard 48 de milioane euro.

Făcând un calcul matematic, împărțind suma aceasta de 1 miliard de euro la numărul persoanelor trimise în judecată vedem că prejudiciul mediu este în jur de 850.000 euro, o sumă ce depășea cu mult pragul de 200.000 lei stabilit prin Ordonanță.

De ce vă spun aceste lucruri? Pentru că coroborând aceste cifre o să vedeți că sunt niște gap-uri (din engleză: lacună, scăpare, lipsă – n.red), nu se potrivesc. Și atunci nu poți să răspunzi corect la întrebarea cât afectează Decizia Curții Constituționale sau stabilirea unui prag valoric lupta împotriva corupției pentru că nu ai cifrele corecte care să-ți spună acest lucru. Sunt doar cifre aruncate care corespund poate altui tip de infracțiuni, en-gros preluate de media pentru a perpetua acest tip de discurs extrem de îngrijorător, de alarmist și nu-și permite să vezi realitatea din dosarele care se află pe rolul instanțelor sau sunt în curs de cercetare.

Și aceasta este o problemă a noastră, a Justiției, pentru că nu suntem în stare, nu putem veni să ne îndeplinim obligația constituțională pe care o avem de a informa corect și complet populația.

Tot legat de abuzul în serviciu și efectele pe care decizia CC le-a avut, s-a născut o nouă dispută: s-a dezincriminat sau nu abuzul în serviciu. O parte scria da, că Ordonanța 13 rezolvase problema pentru că a reincriminat abuzul în serviciu și iată că și Curtea de Apel Alba a spus același lucru. Cealaltă tabără spunea nu, nu s-a dezincriminat, dimpotrivă nici nu este nevoie de intervenția legiuitorului pentru că este doar o decizie de interpretare a unui text de lege. Ca cetățean te întrebi unde este adevărul? Pentru că pare îngrijorător oricum ai privi. Doamna Kovesi a ieșit și a spus: Decizia Curții de Apel Alba Iulia este greșită, nu are nicio importanță decizia CC, există și o parte a instanțelor care confirmă.

Ceea ce este adevărat este că nu avem un text care să ne spună concret care este situația persoanelor care au fost condamnate pentru că au încălcat Hotărâri de Guvern sau alte acte. Ceea ce este înă adevărat este că dacă Guvernul sau Parlamentul sau ar fi dat o lege care să modifice textul infracțiunii așa cum a spus Curta Constituțională, am fi avut o lege penală mai favorabilă. aceea s-ar fi aplicat fără niciun fel de discuție persoanelor care au fost condamnate anterior și neîntâmplându-se acest lucru, Statul român răspunde pentru fiecare persoană care nu a putut fi pusă în libertate din lipsa acestei legi penale mai favorabile.

Și ne aflăm iar în acest show al exagerărilor de o parte și de alta, care ne împiedică să vedem realitatea.”, a spus judecătoarea Dana Gîrnovan de la Curtea de Apel Cluj, președinta UNJR.

Transcriere după video-ul de pe pagina de Facebook NTT Data România. 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!