fbpx

Mai multe grefiere au câștigat câte 16.800 euro daune morale pentru condițiile de evul mediu în care lucrează

Mai multe grefiere de la Tribunalul Vâlcea au câștigat la Tribunalul București daune morale de câte 16.800 euro (400/lună) fiecare pentru aproape 4 ani în care au lucrat în condiții de ev mediu. Instanța a respins petitul de a li se acorda daune și pe viitor.  ”Nici nu se mai pune problema să poarte încălţăminte cu toc (cât de mic), întrucât majoritatea au avut accidente cu cablurile întinse peste tot (…) Nu există nicio prevedere legală în sensul ca personalul să aibă forţă în braţe, o anumită înălţime sau greutate, pentru a putea zilnic să transporte zeci de dosare (cu greutatea şi de 10 kg) pe scări sau între birouri şi prin spaţii foarte înguste.”, s-au plâns grefierele.

Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată în iulie 2021, de aceea în ea apar aspecte ce țin de pandemia Covid.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanţii au arătat că” îşi desfăşoară activitatea în condiţii total improprii, inumane, periculoase pentru sănătate şi înjositoare, nu numai pentru un grefier/specialist I.T, ci şi pentru orice fiinţă umană, iar  aceste condiţii le-au cauzat sau agravat afecţiuni ireversibile şi care le provoacă suferinţe permanente.

Potrivit acestora camerele au o suprafaţă mică, raportat la nr. de persoane, cu birouri lipite între ele şi culoare de acces de 0,30 m, numai pe o parte (împărţit cu colegul alăturat). Inevitabil, toţi sunt predispuşi la lovituri şi zgârieturi de fiecare dată când merg la imprimantă, dulapuri sau oriunde în afara spaţiului de lucru.

Spaţiile de depozitare a documentelor sunt insuficiente, birourile inconfortabile, cu dimensiuni mici, insuficiente pentru plasarea tuturor instrumentelor de muncă şi a dosarelor, ceea ce obligă la depunerea dosarelor de către toţi cei care folosesc încăperea direct pe podea, cu consecinţa nu numai a încălcării normelor de igienă, ci şi a obstaculării suplimentare a spaţiului pentru circulaţie şi mişcare. Şi dulapurile existente, din lipsă de spaţiu, sunt aşezate la distanţă de biroul de lucru, uneori în afara biroului, chiar şi la alt etaj.

Calitatea aerului este slabă fiind prezent mult praf din dosare, praf este şi pe pereţii, la covor au renunţat pentru că era vechi şi mucegăit, este zgomot, spaţiul de lucru este insuficient, temperatură peste 30 grade Celsius atât vara cât şi iarna, din cauza instalaţiei vechi.

Au apreciat că nici nu se mai pune problema dacă spaţiul de lucru asigură volumul de aer necesar (minim 10 m.c de persoana), întrucât nu există spaţiu să poată trece unul pe lângă altul, toţi având lovituri, julituri, hainele se agaţă, nu există un loc unde să se pună o geantă-sau lucruri personale, fiind ţinute pe pervaz sau prin diverse improvizaţii sau pe dosare.

De asemenea birourile sunt înţesate de tehnica electronică care generează radiaţii şi câmpuri electromagnetice si care prin funcţionare continuă sporesc tensiunea si gradul de disconfort, iar prelungitoarele şi cablurile de alimentare electrică sunt întinse peste tot. Nici nu se mai pune problema să poarte încălţăminte cu toc (cât de mic), întrucât majoritatea au avut accidente cu cablurile întinse peste tot, iar urcatul şi coborâtul scărilor cu braţele pline de dosare sau imprimante, scannere, în cazul specialiştilor I.T. ( chiar şi de zeci de ori pe zi) între parter (unde sunt sălile de şedinţă) şi etaj, le poate pune viaţa în pericol.

Deşi sălile de şedinţă sunt la parter, unde sunt şi arhivele, iar toate birourile judecătorilor şi birourile acestora sunt la etaj (sau mezanin,) clădirea nu are lift şi nicio posibilitate de a căra dosarele sau alte mase grele, decât în braţe, de multe ori pe zi, provocându-le afecţiuni ireversibile ale coloanei vertebrale.

În opinia acestora, nu poate fi vorba de solemnitate, atunci când toţi grefierii şi specialiştii I.T. sunt nevoiţi să se încalţe şi să se îmbrace sport, sunt plini de praf, transpiraţi, epuizaţi de efortul fizic efectuat zilnic la temperaturi ridicate, deşi munca într-o asemenea instituţie nu ar trebui să presupună asemenea condiţii.

Au precizat că majoritatea reclamanţilor sunt femei, iar în Legea nr. 567/2004, lege respectată în momentul angajării fiecăruia dintre acestea nu există nicio prevedere legală în sensul ca personalul să aibă forţă în braţe, o anumită înălţime sau greutate, pentru a putea zilnic să transporte zeci de dosare (cu greutatea şi de 10 kg) pe scări sau între birouri şi prin spaţii foarte înguste. La angajare nu se cere, conform legii, susţinerea unei probe sportive (forţă şi rezistenţă) cum este în alte domenii (jandarmerie, poliţie etc).

S-a învederat aspectul potrivit căruia cablurile electrice de alimentare şi prizele lor se află înşirate pe podea, iar oamenii calcă pe ele şi/sau picioarele scaunelor sunt aşezate pe ele, existând riscul deteriorării lor şi producerii de scurtcircuite electrice, electrocutări sau incendii.

Cantitatea de hârtie existentă, de asemenea, este prea mare, ceea ce conduce la creşterea cantităţii de particule de praf în aer, în plus, aceste documente pot conţine bacterii şi alte microorganisme care pot afecta sănătatea personalului din încăpere, din lipsa dulapurilor, dosarele sunt puse direct pe podea, se umplu de praf, se pot distruge documentele şi în momentul manipulării lor când se  aplecă să ridice dosarele, poziţia fiind forţată, există riscul de a se produce afecţiuni musculo – scheletale, în special în, zona lombară.

Potrivit reclamanţilor, clădirea nu dispune de un loc pentru luarea mesei, toţi fiind nevoiţi să mănânce chiar pe biroul de lucru, fapt ce îi expune la un risc crescut de îmbolnăvire cauzat de bacteriile, viruşii, microorganismele aflate pe birou sau în preajma acestuia (in special de la dosare), mai ales în contextul pandemiei Covid 19.

În general, lumina naturală care pătrunde prin fereastră este insuficientă pentru desfăşurarea activităţii.

Pentru toţi angajaţii instanţei este un singur grup sanitar (cu o cabină pentru bărbaţi şi o cabină pentru femei) cabina pentru femei fiind folosită de aproximativ 50 de persoane, judecători şi grefieri, fiind în stare proastă, fără aerisire şi cu sifon înfundat, iar materialele igienico-sanitare din dotarea grupurilor sanitare sunt achiziţionate, de regulă, de către salariaţi din veniturile proprii.

Au menţionat că reţeaua electrică este veche şi supra solicitată, alimentarea cu energie electrică se întrerupe destul de des, fiind necesară intervenţia specialiştilor IT (întrucât nu există personal specializat), intervenţie care implică suspendarea activităţii şi chiar pierderea unor documente, care apoi trebuie refăcute.

Au precizat că situaţia necorespunzătoare de la locul de munca este cunoscută de conducerea instanţei, fiind adusă şi la cunoştinţa Ministerului Justiţiei, fără ca demersul să aibă vreo consecinţă practică, invocându-se, constant, lipsa resurselor materiale sau financiare şi faptul că există şi alţi grefieri care îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare, precum şi că se fac demersuri pentru construirea unui nou sediu pentru Tribunalul Vâlcea, şi că tocmai din acest motiv nu se justifică efectuarea de investiţii în prezenta clădire.

Reclamanţii au menţionat aspectul potrivit căruia în cele din urmă, construcţia noului tribunal a început în urmă cu un an de zile şi de atunci gălăgia şi praful sunt insuportabile, întrucât noua clădire este ataşată de clădirea veche în care aceştia îşi desfăşoară activitatea în continuare. Deşi se află în plină pandemie Covid 19, nu pot aerisi birourile din cauza prafului şi gălăgiei de afară sau din cauza tocăriei vechi şi defecte din birouri, iar praful şi gălăgia au început în urmă cu 3 ani, când a fost renovată clădirea Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea, clădire învecinată cu Tribunalul, la distanţă foarte mică.”, se arată în cererea despre ca a scris în premieră Adevărul.ro

Potrivit motivării Tribunalului București,  ”sintentizând în mod coroborat probele administrate în cauză, reţine instanţa că reclamanţii au probat  faptul că îşi desfăşoară activitatea profesională la locul de muncă  în condiţii necorespunzătoare, iar acest aspect s-a produs ca urmare  a unei conduite culpabile din partea pârâţilor, care exercită în această calitate prerogativele specifice angajatorului, în privinţa obligaţiei de a asigura condiţiile adecvate de muncă, în cadrul raporturilor de muncă ale acestora. Se are în vedere că efectuarea demersurilor legale în vederea remedierii acestor condiţii de muncă, nu fac dovada prin ele însele că s-au realizat efectiv condiţiile corespunzătoare de muncă ale reclamanţilor, obligaţia legală fiind una de rezultat, astfel cum reiese din actele normative următoare:

Potrivit art. 6 alin. 1 C.muncii, orice salariat care prestează muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţi socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nicio discriminare. Totodată, salariatul are dreptul la sănătate şi securitate în muncă, conform art. 39 alin. 1 lit.f) C. muncii, corelativ obligaţiei angajatorului de a asigura permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă, conform art. 40 alin. 2 lit. b) C.muncii.

Conform art. 6 alin.1 din Legea 319/2006, angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. (:..)

Conform art. 2 din HG 866/1996, calculul suprafețelor folosite ca birouri, pe ansamblul instituției, se face în funcție de numărul de personal și de suprafața medie de 5 m2/persoană, iar în cazul posturilor care utilizează calculatoare sau planșete, de 6 m2/persoană. (…)

Or, prin raportare la prevederile legale anterior menţionate, se reţine că demersurile realizate de pârâţi, constând în iniţierea procedurii pentru obţinerea unui nou sediu, nu pot constitui cauze exoneratoare de răspundere, întrucât la momentul formulării cererii de chemare în judecată şi anterior, activitatea reclamanţilor se derula în mod efectiv în condiţii necorespunzătoare, improprii, dăunătoare pentru sănătate, aflate în contradicţie totală cu dezideratul respectării demnităţii în muncă, prin raportare la statutul profesional al acestora.

În consecinţă, prin raportare la normele speciale care guvernează principiile de bază în materia securităţii şi sănătăţii în muncă, instanţa reţine că reclamanţii din prezenta cauză îşi desfăşoară activitatea în condiţii improprii, atât sub aspectul spaţiului aferent postului de lucru, care este subdimensionat, prin raportare la exigenţele legale minimale (reclamanţii având alocat un spaţiu de 0,25-1 mp/persoană) – cu consecinţa inexistenţei spaţiului necesar depozitării documentelor şi echipamentelor de lucru curente dar şi vicierii aerului datorită aparaturii de calcul şi a cantităţii mari de hârtie utilizată – cât şi sub aspectul calităţii mobilierului (birouri, scaune, corpuri de depozitare), acesta fiind învechit, neergonomic, neadecvat necesităţilor muncii prestate.

În acest sens aspectul referitor la împrejurarea achiziţionării de scaune ergonomice, invocată de pârâţi şi susţinută prin înscrisurile aflate la  dosar, nu dovedeşte prin el însuşi  îndeplinirea obligaţiilor anterior menţionate, întrucât nu se poate stabili către ce parte din personal au fost atribuite şi care era starea lor funcţională pe perioada de folosinţă în raport de perioada dedusă judecăţii.

Referitor la existenţa prejudiciului moral invocat în prezenta cauză, acesta se concretizează  în suferinţele fizice şi psihice înregistrate de reclamanţi, aceştia îndeplinindu-şi îndatoririle profesionale o perioadă de timp considerabilă într-un mediu de lucru impropriu, în spaţii insuficiente, cu mobilier învechit neadecvat necesităţilor, expuşi unui risc real  de electrocutare sau incendiilor din cauza  cablurilor electrice desfăşurate pe podea dar şi riscului biologic prin infectarea cu microorganisme provenind de la dosarele amplasate direct pe podea ori de la grupurile sanitare precare, toate aceste împrejurări fiind apte să genereze sentimente de frustrare, disconfort fizic, psihic cu consecinţe în plan emoţional, afectiv, consecinţa firească fiind lezarea demnităţii umane şi profesionale a acestora.

În lumina acestor considerente, în sarcina pârâţilor sunt întrunite elementele răspunderii patrimoniale în accepţiunea art. 253 C.Muncii, întrucât reclamanţii au resimţit, în contextul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, un prejudiciu moral datorită conduitei culpabile a angajatorului referitoare la asigurarea condiţiilor de muncă corespunzătoare.

Referitor la întinderea concretă a reparaţiei cuvenite reclamanţilor pentru prejudiciul moral suferit, prin raportare la circumstanţele concrete ale cauzei instanţa apreciază că pentru reclamanţii  ##### ######## #####, ###### ##### ####, #### #########, ######### ##### #####, #### ###### #####, ##### #########, ######### #####, #### ####### #####, ######### ##### #########, ##### ###### ######, #### ###### ######, ######## ######, ###### ####, ######### #### ####### suma de câte 16.800 euro, în echivalent in lei la cursul BNR din ziua plăţii, reprezintă o cuantificare echitabilă a contravalorii prejudiciului moral suferit de aceştia pentru perioada 27.07.2018-02.02.2022. În ceea ce o priveşte pe reclamanta ####### – ###### ########, faţă de împrejurarea că la data de 29.10.2021 a intervenit pensionarea acesteia, suma de câte 15.600 euro, în echivalent in lei la cursul BNR din ziua plăţii, reprezentând contravaloare  prejudiciului moral pentru perioada 27.07.2018-29.10.2021.

Instanţa va respinge însă, cererea reclamanţilor privind acordarea şi în viitor a daunelor morale, până la asigurarea efectivă a condiţiilor de muncă adecvate, apreciind că acest prejudiciu nu îndeplineşte condiţia de a fi cert, sub aspectul întinderii sale, prin raportare la dispoziţiile art. 1385 alin. 2 C.civ. În acest sens, având în vedere natura prejudiciului supus reparaţiei în cauza de faţă, orice schimbare ce ar interveni în mediul de lucru al reclamanţilor, precum diminuarea numărului de persoane din birou sau remedierea fie şi parţială a unora dintre neajunsurile condiţiilor de muncă ale acestora, ar fi aptă să determine o modificare a gradului de disconfort şi frustrare resimţite în prezent, ceea ce atrage caracterul incert al prejudiciului invocat pentru viitor.”

Comments

comentarii

Căpitanul echipei de fotbal CFR Cluj, Mario Camora, a declarat, miercuri seara, într-o conferinţă de presă susţinută înaintea partidei cu Şahtior Soligorsk, din manşa secundă a turului 3 preliminar al Conference League, că formaţia sa trebuie să revină la nivelul arătat în ultimii ani în cupele europene.... Citește mai mult
„Record mondial negativ pe AutostradaTransilvania Chiribiș-Suplacu de Barcău”, susține Asociația Pro Infrastructură (API). „Avem confirmarea că responsabilii din Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere au decis să anuleze licitația pe cei 26,35 kilometri blestemați”, mai transmite ONG-ul.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!