Avocații a trei oameni de afaceri din Spania au formulat o plângere în fața CEDO pentru presupusa „lipsă de imparțialitate obiectivă” a judecătoarei care a pronunțat condamnarea celor trei antreprenori la pedeapsa închisorii.

Spania a fost reclamată în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru presupusa „lipsă de imparțialitate obiectivă” a magistratului șef al Curții Penale 1 din Guadalajara, María del Carmen Molina Mansilla, în procesul împotriva a trei antreprenori, desfășurat pe 12 decembrie 2018.

Magistratul a devenit „popular” în 2016 pentru că, în timpul unui proces, a întrebat victima unor agresiuni sexule din partea fostului partener, dacă ,,și-a ținut corect picioarele închise”, întrebare care a făcut obiectul unei cerecetări disciplinare a judecătoarei, dar care  a fost clasată ulterior.

Ostilitate, favoritism și antepronunțări

În plângerea adresată CEDO, avocații afirmă că hotărârea din apel, în sine, (din 4 mai 2020) recunoaște „ostilitatea, favoritismul și antepronunțările exprimate, dar le justifică în favoarea sa.” Se reclama că în hotărârea din apel, judecătoarea citează sentințe ale Curții Supreme de peste șase pagini, fără legătură cu subiectul și că nu se face nicio referire la hotărâri ale CEDO.

Plângerea CEDO vizează și durata excesivă a procesului

Cazul celor trei antreprenori a început să fie investigat în 2004 și a durat timp de 14 ani, în care au fost recunoscute întârzieri nejustificate semnificative, din cauze independente de conduita inculpaților.

Se reclamă și faptul că, în cauză, s-au perindat nu mai puțin de 9 judecători diferiți.

Pe 24 aprilie 2018, judecătoarea Molina Mansilla s-a alăturat Curții Penale 1 din Guadalajara, iar pe 12 decembrie 2018 a pronunțat în sfârșit sentința, „După acțiuni ostile și arătând lipsa repetată de imparțialitate față de acuzat și apărarea acestuia”, susțin avocații în plângerea CEDO, la care Confilegal a avut acces.

Cei trei oameni de afaceri fuseseră acuzați de o infracțiune de falsificare a unui document comercial și de două infracțiuni împotriva Finanțelor Publice, iar Parchetul a solicitat condamnarea acestora la 6 ani de închisoare și la o amendă de 12,6 milioane de euro.

Magistratul i-a condamnat pentru prima infracțiune la trei ani de închisoare fiecare – iar pe cele șapte companii ale acestora, în mod subsidiar – să plătească Finanțelor Publice 11,3 milioane de euro, pentru frauda comisă în anii 2003 și 2004.

DVD cu înregistrarea întregului proces, anexat plângerii

Reprezentanții legali ai celor trei oameni de afaceri includ în plângerea adresată instanței europene o relatare a procesului, cu intervențiile magistratului care, potrivit lor, nu numai că amintesc foarte mult de comentariul judecătorului Murillo la răspunsul lui Otegui, dar merg mult mai departe.

În cauza Otegui (celebrul lider basc independist) la care se face referire, Arnaldo Otegui a fost inițial condamnat la 10 ani de închisoare de către instanțele spaniole, însă CEDO a constatat că tribunalul nu a asigurat garanțiile de imparțialitate necesare, datorită includerii în complet a unei judecătoare (Ángela Murillo) care fusese recuzată de mai multe ori de liderul basc și care după ce i-a adresat o întrebare lui Otegui, care a refuzat să răspundă, a comentat: ,,știam eu că nu veți răspunde la întrebarea asta.”

Acest comentariu a fost motivul care a format convingerea CEDO asupra antepronunțării magistratului când a admis plângerea lui Otegui. După admiterea plângerii la CEDO, Curtea Supremă a Spaniei a dispus anularea hotărârii, cauza fiind rejudecată, iar Otegui achitat.

Exemple invocate ca fiind dovezi de imparțialitate

Avocații oferă judecătorilor europeni mai multe exemple de conduită părtinitoare a judecătoarei, exemple dovedite prin înregistrările procesului conținute în DVD-ul trimis CEDO, împreună cu hotărârile din prima și a doua instanță.

Printre exemple se numeră și următorul: „Unuia dintre martorilor apărării și înainte ca acesta să răspundă la o întrebare, judecătorul i-a spus:„ Îmi imaginez că îmi vei spune și că nu știai nici de operațiunile anterioare efectuate de furnizorii tăi ”.

Un alt exemplu: „În timpul interogatoriului inspectorului fiscal, în legătură cu nerestituirea garanțiilor către inculpați, judecătorul a intervenit pentru a spune: „Nici eu nu i-aș fi restituit ”.

Un al treilea: Ca urmare a includerii în raportul unui inspector al finanțelor publice a unor documente în limba engleză și a formulării unor concluzii din partea inspectorului cu privire la documentele în engleză,  inspectorul a fost întrebat de apărare dacă cunoaște limba engleză, însă judecătorul l-a împiedicat să răspundă, pentru că„ asta este o întrebare personală ”, strigând la apărare pentru a explica din nou motivul unei astfel de întrebări.

Și un al patrulea: „Când unul dintre inspectorii fiscali a afirmat că „inculpații ar fi trebuit să meargă la închisoare”, judecătorul a râs ostentativ. Iar când a râs și avocatul statului, iar apărarea a protestat pentru această lipsă de respect din partea avocatului de stat, judecătorul a reproșat tot apărării că de ce protestează, și nu avocatului statului că de ce râde.

În proces, în care era necesar să se stabilească dacă TVA-ul a fost plătit în operațiunile de vânzare intracomunitară, elementul fundamental, potrivit reclamanților, ar fi fost să se examineze rețeaua verticală de cumpărături și vânzări, să se identifice neconformitățile și să se dovedească că rețeaua orizontală a cunoscut și a profitat de aceaste încălcări.

Deoarece Finanțele Publice nu au acționat în acest fel, au existat numeroase achitări. Printre acestea, cea a Curții Penale din Valladolid, din 5 decembrie 2011, cu o decizie definitivă din 3 ianuarie 2012, în care acuzații au fost achitați. La momentul la care apărarea a invocat această sentință, judecătorul a comentat:  ,,Sunt sătulă de sentința de la Valladolid”.

Un proces cu „Lipsă de imparțialitate studiată”

„Procesul a fost o adevărată demonstrație a lipsei de imparțialitate a judecătorului”, se arată în plângerea în fața CEDO.

„El a acordat, în mod expres avocatului statului care reprezintă Finanțele Publice, dreptul de a pune primul, întrebări subiecților, chiar în fața procurorului (…). El i-a pus pe experții propuși de avocatul de stat, care erau atât inspectori fiscali și autori ai rapoartelor fiscale, cât și pe martorii non-experți, să se așeze pe podiumului rezervat avocatului statului, alături de acesta “, se menționează în plângere.

„Experților apărării nu li s-a permis nici măcar accesul la o masă din sala de judecată.”

Judecătoarea nu l-a întrerupt niciodată pe avocatul statului, în timp ce pe avocații apărării i-a întrerupt constant și agresiv, strigând uneori. După ce procurorul și avocatul de stat au renunțat la una dintre probe cu o zi înainte, judecătoarea a dorit administrarea acelei probe,  în mod surprinzător, a doua zi. Iar când apărarea s-a plâns că nu se poate administra proba la care s-a renunțat, judecătoarea a ignorat această plângere “, se mai precizează în plângere.

Totodată se mai menționează și că atunci: ,,Când avocatul de stat a făcut referire, în timpul concluziilor sale, la unele hotărâri ale Curții Naționale cu privire la această chestiune (…), judecătorul l-a întrerupt și l-a întrebat despre hotărârea din 4 mai 2018. Avocatul de stat, surprins de întrerupere, spune că toate cele trei sunt importante, dar că cea fundamentală este cea din 2017. Și judecătorul întrerupe din nou: „Și cea din 4 mai 2018?”

Avocații spanioli rezumă procesul într-o singură frază: „Egalitatea armelor nu a fost respectată”. Articolul 24 din Constituție și 6 din Convenția europeană a drepturilor omului. „Nucleul” unui sistem judiciar echitabil.

Comments

comentarii