Judecătorul Mihai Ghica de la Tribunalul Cluj, lider la protestele magistraților, candidează pentru CSM

Judecătorul Mihai Ghica de la secția penală a Tribunalului Cluj, care luat poziții publice la protestele magistraților din 2017 și 2019 împotriva modificărilor la codul penal și legile justiției, candidează pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Clujust va prezintă în exlusivitate proiectul său:

Priorități ale mandatului în Consiliul Superior al Magistraturii 

Consider că priorităţile care trebuie avute în vedere de Consiliul Superior al Magistraturii în mandatul următor sunt următoarele: 

– apărarea reală a independenţei judecătorilor, integritatea în activitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi coeziunea membrilor; 

– un volum de activitate adecvat şi precis normat pentru fiecare judecător; 

– reducerea atribuţiilor administrative ale judecătorilor, în special în ceea ce priveşte compartimentele auxiliare ale instanţelor; 

– resursă umană suficientă şi personal auxiliar profesionist şi specializat; 

– administrarea sistemului electronic de evidență și repartizare aleatorie (ECRIS) de către Consiliu şi dezvoltarea funcţiilor acestuia pornind de la experienţa locală cu digitalizarea a unor instanţe, respectiv experienţa Rejust; 

– preluarea bugetului instanţelor de la Ministerul Justiţiei (de altfel, un obiectiv nerealizat întâlnit în aproape toate proiectele foştilor sau actualilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii); 

– eliminarea integrală a discriminărilor în materia salarizării – dezideratul unei politici salariale uniforme la nivelul sistemului judiciar şi prezervarea independenţei financiare a 

judecătorului, văzută ca o componentă a statutului magistratului şi una dintre garanţiile independenţei acestuia; 

– funcţionarea Consiliului ca un tot unitar, îmbunătăţirea imaginii acestuia şi a sistemului judiciar, îmbunătăţirea comunicării publice şi a relaţiei cu justiţiabilii; 

– implementarea reală a mecanismului de responsabilizare şi de răspundere a membrilor Consiliului faţă de judecători; 

– celeritatea procedurilor de admitere în profesie, de promovare a judecătorilor în funcţii de execuţie, şi a celor de transfer a judecătorilor, regândirea modalităţii de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – mult discutata transparenţă în proceduri şi meritocraţie la promovare; 

– mărirea capacităţii de formare iniţială şi continuă a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri; 

– transparenţa activităţii Inspecţiei Judiciare şi regândirea sistemului de numire a inspectorului şef; 

– reglementarea procedurilor de lucru cu exponenţii celorlalte puteri în stat; 

– redefinirea răspunderii disciplinare a judecătorilor, a procedurilor şi accesul judecătorului la informaţii în materie disciplinară; 

– actualizarea regulamentelor aprobate de Consiliu; 

– îmbunătăţirea relaţiei cu judecătorii prin reglementarea procedurii de menţinere a contactului constant cu instanţele; 

– transparența decizională; 

– implementarea recomandărilor Mecanismului de cooperare şi de verificare şi a avizelor Comisiei Europene pentru Democraţie şi Drept a Consiliului Europei; 

– accesibilitate mai mare a societăţii civile şi a celorlalte profesii juridice la componenta de administrare a justiţiei şi la hotărârile judecătoreşti – jurisprudenţa instanţelor trebuie văzută ca un „patrimoniu” comun al oamenilor pentru că oferă contur drepturilor şi libertăţilor acestora; 

– redefinirea limitelor atribuţiilor comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului. 

Din considerente care ţin de cadrul proiectului de candidatură, voi expune succint o parte dintre aceste obiective. Voi începe desigur cu apărarea independenţei justiţiei, deoarece aceasta constituie însăşi menirea constituţională a Consiliului şi voi grupa o parte dintre obiectivele amintite pentru a respecta constrângerile impuse de supleţea proiectului. 

Apărarea independenţei justiţiei 

Lipsa unităţii în cadrul Consiliului a transmis un mesaj difuz atât în cadrul magistraturii, cât şi al societăţii, accentuând dificultăţile Consiliului în garantarea independenței judecătorului, a puterii judecătorești şi a sistemului judiciar în ansamblul său. Astfel, elementul central al Consiliului în viitoarea sa componenţă ar trebui să fie reprezentat de implementarea recomandării nr. 7 din Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate în România în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare [SWD (2017) 701 final]. 

În acord deplin cu această recomandare, câtă vreme încrederea societăţii este principala garanţie a independenţei judecătorului, apreciez că se impune elaborarea unui program colectiv pentru mandatul Consiliului care să includă măsuri de promovare a transparenţei şi a responsabilităţii. Acest program va trebui realizat la debutul activităţii viitorului Consiliu. 

Un astfel de program ar impune proceduri clare cu îndatoriri trasate referitoare la întâlnirile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii cu magistraţii în cadrul formal al adunărilor generale, precum şi cu societatea civilă şi asociaţiile profesionale ale magistraţilor. 

De asemenea, ar trebui dezbătute rapoartelor anuale de activitate ale Consiliului în cadrul adunărilor generale ale instanţelor şi parchetelor. Aş adăuga la acest aspect supunerea spre evaluare şi aprobare de către adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor a raportului anual de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii, cu instituirea unui mecanism de verificare a activităţii Consiliului şi a membrilor săi aleşi, de identificare a disfuncţionalităţilor şi cu posibilitatea declanşării în acest cadru a procedurii de revocare a membrilor aleşi de către instanţele sau parchetele care i-au ales. 

Strategia de comunicare unitară la nivel de sistem aprobată de Consiliu este salutară, dar ineficientă fără instrumente clare de implementare. Asociaţiile profesionale ale magistraţilor trebuie să fie invitate ca partenere în misiunea dificilă a Consiliului. 

Dialogul constructiv şi transparent cu celelalte puteri ale statului trebuie să rămână o preocupare constantă a Consiliului, indiferent de persoanele care ocupă vremelnic o anumită poziţie în autorităţile statului. 

Tendinţa de antagonizare în interiorul Consiliului trebuie prevenită prin comunicare deschisă înainte de a exprima public poziţii divergente care pot afecta încrederea în justiţie pe termen lung. Independenţa sistemului judiciar este direct proporţională cu încrederea în justiție care depinde în mare măsură de modalitatea de comunicare publică a Consiliului ca organism colectiv. 

Cererile de apărare a independenţei şi reputaţiei profesionale trebuie soluţionate în termene scurte, de urgenţă şi să fie însoţite de măsuri energice disuasive îndreptate împotriva actelor de încălcare a independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a magistraţilor. 

Astfel, se impun anumite modificări punctuale ale actualului cadru normativ, respectiv a Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru stabilirea unor asemenea repere temporale. 

Prerogativa legală a Consiliului Superior al Magistraturii de a sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau de a dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii (art. 30 alin. (3) din Legea nr. 317/2004), a rămas fără ecou în practica secţiilor sau a plenului Consiliului, aspect care trebuie reevaluat începând cu anul 2023. 

Continuă să citești proiectul în linkul de mai jos

INTEGRAL Proiectul de candidatură CSM Mihai GHICA

Comments

comentarii