CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Judecătoarea Roxana Dan, președinte al secției civile de la Judecătoria Cluj-Napoca și candru didactic asociat la Facultatea de Drept UBB Cluj, și-a depus candidatura pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Clujust vă prezintă în exclusivitate proiectul de candidatură al cunoscutei judecătoare.
Punctele cheie ale proiectului:
- Apărarea independenței sistemului judiciar
- Bugetul sistemului judiciar în mâinile sistemului judiciar
- Meritocrație în promovarea la instanțele superioare, inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție
- Regândirea mecanismului de selecție în funcțiile de conducere și modalitatea de funcționare efectivă. Leadership transparent și inclusiv
- Digitalizare și standardizare ca priorități administrative ale sistemului judiciar
- Dimensionarea corectă și stabilizarea schemelor de personal și personal auxiliar
- Wellbeing la locul de muncă (Sănătate psihică, emoțională și fizică la locul de muncă. Profesionalism și Competență)
- Funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii în mod coerent și în interesul sistemului de justiție
Despre apărarea independenței sistemului judiciar, Roxana Dan scrie în proiect:
”Conform Constituției, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. Acest rol bineînțeles că nu se reduce la procedurile privind apărarea reputației sau independenței judecătorului sau a procurorului individual, a puterii judecătorești ori a sistemului judiciar în ansamblul său, deși toate acestea își au importanța lor individuală. În acord cu recomandarea MCV din 2017, cred că noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării membrilor săi, precum și a magistraților, în mod individual. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise, organizate periodic cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, dar și organizarea unor discuții privind rapoartele anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor, dar care să nu se rezume la prezentarea unor statistici goale.
Apreciez că noua structură a Consiliului are datoria să contribuie la restabilirea încrederii și a unității în cadrul sistemului judiciar, întrucât doar în această manieră va reuși să își îndeplinească rolul stabilit de Constituție. Am observat că independența sistemului judiciar este una dintre dorințele cele mai acerbe ale colegilor noștri. Ținând cont de faptul că oamenii își doresc, de regulă, ceea ce nu au, apărarea sistemului judiciar de orice fel de imixtiuni trebuie să devină o preocupare imediată a noilor membri. Puterea judecătorească este puterea de echilibru în stat și, pentru ca ea să își poată îndeplini misiunea, trebuie să fie în primul rând prezentă în societate ca parte a statului de drept și credibilă pentru cetățeanul de rând.
Judecătorul român este un judecător european, iar sistemul de justiţie trebuie să integreze toate valorile comune ale spaţiului european.
În viitoarea calitate, îmi asum întru totul rolul de reprezentare a sistemului judiciar și voi depune toate eforturile pentru ca societatea românească și celelalte puteri ale statului să ofere respectul cuvenit Justiției. ”
Un alt punct din proiect este meritocrație în promovarea la instanțele superioare inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție
”Instanțele superioare și, mai cu seamă Înalta Curte de Casație și Justiție, trebuie să se bucure de profesioniști apreciați de către sistemul judiciar. Sistemul actual de concurs, atât cel de promovare la Înalta Curte, cât și cel de promovare efectivă, au la bază o serie de criterii care urmăresc, la nivel teoretic, ca cei mai buni dintre cei înscriși să acceadă la instanțele superioare, dar rezultatul pe care îl observăm în viața reală nu este neapărat acesta, din cauza subiectivismului din cadrul comisiilor de examinare. Dincolo de ideea unui examen-concurs care ar trebui introdus inclusiv la nivel de Înaltă Curte, structura comisiilor de concurs trebuie să fie modificată, iar proba interviului din cadrul Consiliului nu mai trebuie să fie determinantă, cum este astăzi.
În altă ordine de idei, promovarea la instanțele superioare trebuie să fie deschisă atât judecătorilor care și-au luat gradul profesional pe vechea lege, cât și celor care l-au dobândit pe noua lege, fiind nefiresc ca modalitatea de accedere la instanțele superioare să difere raportat la anul în care judecătorul a dobândit gradul, fără ca structura examenului să fi fost
modificată. În prezent, unii colegi pot doar să se transfere, în timp ce alții pot doar să participe la promovarea efectivă. Diferența aceasta de tratament nu are la baza niciun criteriu în afara datei la care judecătorul a obținut gradul profesional.
Este important ca toți colegii care au luat gradul instanței superioare să poată ajunge acolo în condiții egale, pe locuri egale și criteriul celui mai bun profesionist să fie cel câștigător. De asemenea, este important ca în sistemul de promovare să se țină cont de specializarea judecătorului, mai ales de cea în care și-a susținut examenul de promovare pentru ca munca acelui judecător să fie într-adevăr una calitativă, punând în balanța mai cu seamă interesul sistemului de justiție de a avea buni profesioniști la instanțele superioare și nu doar judecători care să umple schemele.”, spune Roxana Dan.
Un punct interesant este cel referitor la wellbeing la locul de muncă:
”Încrederea în Justiție începe cu încrederea în judecători, iar pentru aceasta avem nevoie de profesioniști integri, competenți și entuziaști în legătură cu activitatea pe care o desfășoară la locul de muncă. Studiile de specialitate au arătat că încercarea stabilirii unui echilibru între sfera profesională și cea socială a oferit rezultate relevante pentru creșterea gradului de fericire și productivitate în muncă. Aceste activități de wellbeing sunt fondate pe conceptul „win-win” ceea ce înseamnă că, cu cât se investește mai mult în calitatea vieții personalului, cu atât mai eficiente și calitative vor fi rezultatele. Relațiile dintre colegi și, implicit, buna funcționare a unei instituții trebuie să fie o preocupare a managementului judiciar tocmai pentru a crea cadrul potrivit pentru ca munca judecătorului să fie calitativă și eficientă. Toate studiile de specialitate arătă că starea de bine la locul de muncă se conturează drept o necesitate, devenind un factor decisiv pentru potențarea performanței personalului.
Deși lipsește cu desăvârșire din sfera serviciilor publice, conceptul de wellbeing la locul de muncă trebuie să își găsească de îndată aplicarea în acest segment, dacă ne dorim ca cetățenii
să se bucure de un serviciu public calitativ și eficient. Este important să ne reamintim că instituțiile publice sunt formate din oameni care prestează un serviciu public pentru oameni.
În acest scop, atenția viitorului Consiliu ar trebui canalizată către următoarele:
✓ Normarea (normalizarea) activității judecătorului
În prezent, munca judecătorului nu este efectiv normată, în pofida celor afirmate de textele infralegale redate mai jos, deoarece felul în care se cuantifică activitatea judecătorului nu surprinde dimensiunea reală a efortul depus.
În acord cu prevederile art. 129 din Codul muncii, act normativ principal unde regăsim definiția normei de muncă, aceasta exprimă cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea operaţiunilor sau lucrărilor de către o persoană cu calificare corespunzătoare, care lucrează cu intensitate normală, în condiţiile unor procese tehnologice şi de muncă determinate. Norma de muncă cuprinde timpul productiv, timpul pentru întreruperi impuse de desfăşurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale în cadrul programului de muncă prin urmare nu poate fi raportată exclusiv la un punctaj de încărcare anual, cum se face în prezent.
La nivelul sistemului judiciar, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.2119/2009 a fost aprobat Programul pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe în anul 2010, prin care s-a statuat că reglementarea aspectelor privind normarea muncii în instanţe este de competenţa exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii, fiind exclusă competenţa altor organisme, stabilindu-se că numărul de puncte de încărcare corespunzător sumei dosarelor unui judecător reprezintă norma de lucru.
S-a concluzionat, la acel moment, că numărul maxim de puncte de încărcare anuală, calculate la dosare nou intrate, este de 3.960 puncte/judecător, calculate ca 90 de puncte de încărcare săptămânală, respectiv pentru 44 de săptămâni active de lucru, pe an calendaristic. Numărul maxim de puncte a fost majorat ulterior la 5.060 puncte fără nicio justificare ori vreun studiu de impact în acest sens. Nu este deloc străin faptul că punctajul acordat de sistemul ECRIS dosarelor repartizate este retrograd și nu privește complexitatea fiecărui dosar, ci o complexitate teoretică, una care nu are în vedere situația concretă din dosarul repartizat.
Astfel, o primă propunere este modificarea parametrilor care acordă punctajul aferent unui dosar prin raportare la: numărul capetelor de cerere principale, accesorii (în prezent, se poate alege un singur capăt de cerere principal si indiferent de câte capete accesorii de cerere sau câte altele principale se adaugă, punctajul dosarului repartizat crește cu 1 punct), numărul de pagini, numărul de părți, numărul de volume (trebuie să crească proporțional punctajul și nu limitat cum este în prezent). Parametrii variabili, astfel cum sunt ei indicați în hotărârea CSM nr. 830A/2007, se impun a fi actualizați. Totodată se impune a fi modificată și modalitatea în care aceștia repercutează asupra punctajului final obținut.
Spre exemplu, în cazurile de conexitate sau litispendență parțială, punctajul dosarului conexat ori a acelor capete de cerere suplimentare trebuie adăugate la dosarul la care este conexat sau litispendat parțial, ceea ce nu se poate face în prezent. În materie penală, modificarea
punctajului trebuie să privească mai ales numărul de volume, numărul infracțiunilor pentru care este trimis în judecată, numărul participanților și punctajul actualizat raportat la complexitatea infracțiunilor.
Totodată, consider necesară desfășurarea de îndată a unui studiu de specialitate în colaborare cu specialiști în domeniul normării muncii și în domeniul psihologiei muncii pentru a analiza nivelul optim la care se poate stabili punctajul de încărcare anuală, calculat la dosare nou intrate și, totodată, pentru a găsi și alte modalități de normare a muncii. O propunere în acest sens ar putea fi materializată prin includerea numărului de hotărâri pronunțate și a numărului ședințelor de judecată desfășurate în felul în care este normată munca judecătorului. Dincolo de punctajul dat de repartizarea inițială pe complet a dosarelor nou intrate, apreciez necesar ca activitatea judecătorului să fie configurată și prin raportare la numărul hotărârilor pronunțate și la numărul ședințelor de judecată desfășurate pentru soluționarea unui dosar, acestea fiind activități conexe, dar esențiale pentru ocuparea timpului de lucru.
✓ Formare personală și profesională realizată cu responsabilitate
Dezvoltarea abilităților personale ale judecătorilor precum și evoluția competențelor profesionale trebuie să țină cont de realitățile actuale din sistemul judiciar și să vizeze teme de interes pentru magistrați. Modalitatea în care are loc formarea judecătorilor, în prezent, atât la nivel centralizat, cât și descentralizat prin curțile de apel, nu răspunde întru totul nevoilor magistraților. Apreciez că, pe lângă continuarea acestor programare de formare, este necesar ca fiecare judecător să aibă acces permanent și direct la o bibliotecă juridică calitativă, fie în format real ori, mai degrabă în acest context, la una online la care să se adauge posibilitatea ca acesta să participe și la alte conferințe și seminare naționale și internaționale decât cele realizate prin INM ori EJTN, iar taxele de participare să fie suportate din bugetul instanței la care activează. În prezent, bibliotecile juridice de care dispun judecătoriile sunt inexistente, ele fiind de regulă în sediile tribunalelor ori a curților, iar, în ceea ce privește bibliotecile online, nu sunt achiziționate abonamente suficiente pentru judecătorii de judecătorie. Ca regulă, tribunalul sau curtea achiziționează abonamentul de acces, la care nu ai acces ca simplu judecător decât prin intermediul grefierului documentarist.
Un astfel de sistem este nefuncțional și nu sprijină evoluția profesională a judecătorului. Responsabilitatea formării, dezvoltării umane și profesionale trebuie să fie și una personală a judecătorului și nu doar a INM-ului sau a Curților de Apel. Dar, ca acest lucru să se poată materializa practic, se impune crearea unui mediu potrivit, iar cele două instrumente amintite pot reprezenta un bun punct de start în acest sens.
✓ Statutul, incompatibilitățile profesiei și răspunderea disciplinară a judecătorilor
În acord cu prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
Pentru a garanta independența și imparțialitatea judecătorilor, legiuitorul a reglementat un sistem de incompatibilități destul de strict prin comparație cu cele regăsite în alte state din U.E., dar care a fost dus pe cale de interpretare de către Consiliu la un nivel mult mai sever, de natură să conducă judecătorul la izolare socială și nu numai. Apreciez că exprimarea de opinii punctuale de către Consiliu în cadrul comisiilor sale trebuie să înceteze, iar clarificarea aspectelor care țin de încălcarea statutului trebuie să aibă loc prin mecanismul răspunderii disciplinare exclusiv.
Totodată, răspunderea disciplinară a judecătorilor nu poate fi folosită ca un mecanism de control prin frică, tocmai de aceea apreciez că Inspecția judiciară trebuie să își realizeze activitatea în mod transparent. Un prim pas ar fi publicarea soluțiilor de clasare și de respingere a sesizărilor disciplinare, bineînțeles cu toate datele personale anonimizate, pe portalul emap, pentru a cunoaște care este practica judiciară a organului disciplinar pe un anumit segment. În același sens, se impune publicarea pe același portal a hotărârilor pronunțate în materie disciplinară de către Consiliu, neexistând niciun motiv întemeiat ca ele să fie secrete atât timp cât minutele sunt publice.
Consiliul are datoria să consolideze independența și imparțialitatea sistemului judiciar și a judecătorilor care îl compun, prin mecanisme transparente și nu prin insuflarea unui sentiment de frică în rândul magistraților că ar putea fi sancționați pentru conduitele lor în funcție de criterii subiective aplicate discreționar de către inspectori ori de către membrii Consiliului.
Sistemul judiciar are nevoie de judecători curajoși pentru a aplica legea, iar mecanismul actual al răspunderii disciplinare este departe de a stimula această calitate, tocmai de aceea se impune revizuirea acestuia.”, scrie judecătoarea în proiect.
AICI INTEGRAL Proiectul de candidatură CSM al jud. Roxana Dan
