Acasă » SPECIALIȘTI » JUDECĂTORI » Judecătorul din procesul lui Oprişan de la Cluj, recuzat de DNA

Judecătorul din procesul lui Oprişan de la Cluj, recuzat de DNA

DNA a cerut recuzarea judecătorului din dosarul baronului PSD Marian Oprişan de la Judecătoria Cluj-Napoca. Cererea de recuzare vine după ce în iunie procurorul şef DNA Laura Codruţa Kovesi a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în privinţa judecătorului.

Procurorul de şedinţă din partea DNA Cluj a anunţat astăzi la începutul şedinţei de judecată că solicită recuzarea judecătorului Lucian Buta, ca urmare a sesizării Inspecţiei Judiciare a CSM de către Laura Codruţa Kovesi. „Există suspiciunea unei lipse de imparţialitate din partea judecătorului”, a spus procurorul de şedinţă. Deşi avea de audiat un martor şi de aprobat o experzită, judecătorul a suspenda şedinţa şi a precizat că cererea de recuzare o va judecă un alt magistrat de la Judecătoria Cluj-Napoca.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a depus in iunie sesizare la Inspecţia Judiciară a CSM privind posibile abateri disciplinare săvârşite de magistraţii care judecă dosarul lui Marian Oprişan. Potrivit DNA, această cauză se afla in iunie de 1.263 de zile pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, acordându-se 29 de termene.

„Dosarul cauzei se află de la data 2.12.2010 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. De atunci, au fost acordate 29 termene de judecată. Pe parcursul celor aproximativ 4 ani de când dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, însumând 1.263 zile, s-au acordat termene de la 49 zile, 56 zile şi chiar de 105 zile de amânare de la un termen la altul”, arată DNA.

„Este real faptul că acordarea termenelor reprezintă parte a administrării actului de justiţie, dar amânarea continuă este vădit disproporţionată în raport cu stadiul procesual. În consecinţă, s-a solicitat efectuarea de verificări cu privire la modul de gestionare a activităţii de cercetare judecătorească, existând indicii rezonabile de încălcare a duratei rezonabile a soluţionării cauzei. Sub acest aspect, în întreaga sa jurisprudenţă, instanţa de contencios european a decis că încălcarea duratei rezonabile rezultă numai din conduita autorităţilor. Sub acelaşi aspect, instanţa de contencios european a arătat că valorificarea dreptului la apărare, inclusiv prin cereri repetate ale părţilor, reprezintă un demers ce poate fi folosit de acestea continuu, chiar prin depăşirea limitelor, fără să le fie imputabilă, întrucât numai autorităţile judiciare pot stopa tergiversarea”, mai arată DNA.

Numai că tot DNA a cerut de două ori în anii trecuţi strămutarea dosarului. 

În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprişan a ajuns în faţa judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanţa supremă a admis strămutarea acestuia.

Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susţinut că Oprişan ar fi oferit locuinţe unor judecători din zonă şi că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparţială a magistraţilor.

La sfârşitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis apoi la Judecătoria Focşani, în urma declinării de competenţă. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanţei vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca.

Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare a cazului.

marian oprisanLa începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) unor firme neeligibile.

Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la „Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila „Rucăr” şi „Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

 

Comments

comentarii