Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești, care a decis anularea hotărârii CCR privind reluarea alegerilor prezidenșțiale, a redat în motivare pe larg motivele invocate de reclamantă și a arătat pe scurt de ce le aprobă. Amintim că în timp record, judecătorii Înaltei Curți au casat sentința de la Ploiești și au respins acțiunea.
Redăm partea finală din motivare, în care se arată că reclamanta, o necunoscută, a invocat încălcarea articolui 2 din Constituţia României privind Suveranitatea, prin faptul că i-a fost anulat votul de la turul 2 al alegerilor prezidențiale.
”Ultimele două motive de nelegalitate invocate de reclamantă se referă la faptul că hotărârea atacată a fost emisă şi cu încălcarea art. 2 din Constituţia României privind Suveranitatea, ca principiu constituţional general şi arată că, prin hotărârea menţionată, Curtea Constituţională a încălcat suveranitatea poporului român, al cărui membru este şi reclamanta, anulând întreaga procedură electorală, lăsând România fără Preşedinte legitim ales de poporul român şi aruncând-o într-o criză politică profundă, care nu s-a încheiat nici în prezent, la peste 4 luni de la anularea alegerilor.
Or, Curtea Constituţională a exercitat suveranitatea poporului român în nume propriu, impunând poporului român un Preşedinte neales, numit de chiar Curtea Constituţională, cu încălcarea gravă a prevederilor Constituţiei României, deşi, potrivit art. 142 alin. (1), Curtea Constituţională ar fi trebuit să fie garantul supremaţiei Constituţiei.
De asemenea, arată reclamanta că hotărârea atacată a fost emisă şi cu încălcarea dreptului fundamental de a alege, prevăzut de art. 36 alin. (1), coroborat cu art. 81 alin. (1) din Constituţia României. Arată reclamanta, sub acest aspect, că dreptul său de cetăţean cu drept de vot a fost vătămat prin Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, pentru că votul său valabil exprimat înturul I din data de 24 noiembrie 2024 a fost anulat şi a fost împiedicată să îşi exprime votul în turul al II-lea din 8 decembrie 2024, prin aplicarea ştampilei „votat” pe unul din cei doi candidaţicare fuseseră validaţi prin Hotărârea CCR nr. 31, ca şi cum ar fi fost un cetăţean lipsit de drepturile electorale, deşi nu este în ipoteza prevăzută de art. 36 alin. (2) din Constituţia României, iar art. 53 alin. (1) din Constituţia României prevede că restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi se poate face numai prin lege.
Curtea reţine că şi aceste critici sunt întemeiate, în condiţiile în care, prin anularea integrală a întregului proces electoral, cetăţenii au fost lipsiţi de posibilitatea de a-şi alege candidaţii preferaţi pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al României.
Pentru considerentele expuse, în baza prevederilor art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea va admite acţiunea în anulare formulată de reclamanta POPESCU GHEORGHIŢA, în contradictoriu cu pârâta CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A ROMÂNIEI, urmând a anula Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6decembrie 2024.”, se arată în motivare.
Decizia completă