Clujust.ro vă prezintă cum a decurs procesul de evacuare a Muzeului de Istorie a Transilvaniei, mai exact Colecția de istorie a farmaciei, din clădirea monument istoric Casa Hintz din Piața Unirii, așa cum rezultă din motivarea deciziei definitive a Curții de Apel Cluj. Imobilul a fost restituit în natură, pe bucăți, în baza Legii nr. 10/2001, către moștenitorii familiei Hintz, cu menţinerea afectaţiunii speciale de 5 ani. Pentru parter, s-a împlinit termenul de afectaţiune specială, dar pentru subsol, încă nu.

Decizia nr. 253/R din 7 mai 2015, Curtea de Apel Cluj – secţia a I-a civilă

1. Soluţia primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 1798/2014 a Judecătoriei Cluj-Napoca, a fost admisă în parte acţiunea civila exercitată de reclamantul Hintz Gabor Csaba in contradictoriu cu pârâtul Muzeul National de Istorie al Transilvaniei. S-a constatat ca paratul ocupa fără drept un spaţiu in suprafaţa totala de 224,24 mp din imobilul situat in Cluj-Napoca, Piața Unirii nr. 28, str. Regele Ferdinand nr. 1, jud. Cluj, spaţiu compus din: hol, camera materiale, oficina, sala III sala mare, grup sanitar (la parter), camera de acces cu scări, camera 1, camera 2 (la subsol). S-a dispus evacuarea necondiţionata a paratului din spaţiul sus-menţionat. S-a luat act de faptul că excepţia autorităţii de lucru judecat a fost respinsa in şedinţa publica din data de 16.12.2013. S-a luat act de faptul ca reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunţa această sentinţă, judecătoria a reţinut următoarele: Din copia CF nr. 1071 Cluj-Napoca, rezulta ca imobilul in litigiu, cu nr. top. 227, a constituit iniţial proprietatea tabulara a antecesorului reclamantului, numitul H.G., de la care a fost preluat de Statul Roman prin Decretul nr. 134/1949 (doua camere) si respectiv prin D. nr. 92/1950 (restul imobilului). In cadrul procedurii prevăzute de Legea nr. nr. 10/2001, care a fost initiată de succesorii in drepturi ai sus-numitului numitului H.G., au fost emise doua dispoziţii referitoare la acest imobil.

Astfel, Primarul Municipiului Cluj-Napoca a emis Dispoziţia nr. 3981/19.06.2008, prin care s-a dispus restituirea in natura a imobilului construcţie susmenţionat către succesorii in drepturi ai defunctului proprietar tabular H.G. (printre care si reclamantul), cu excepţia spaţiului aflat in administrarea Muzeului de Istorie al Transilvaniei, parat in prezenta cauza, fără a se preciza insa suprafaţa acestui spaţiu. Ulterior, prin decizia nr. 30/21.05.2010 emisa de pârâtul Muzeul de Istorie al Transilvaniei, a fost respinsă cererea de restituire in natura a spaţiului din imobil aflat in administrarea acestei instituţii, insa nici această decizie nu precizează suprafaţa spaţiului la care face referire.

Prin cererea înregistrata sub nr. …/117/2010, reclamantul, împreuna cu ceilalţi succesori in drepturi ai defunctului proprietar tabular H.G., a solicitat anularea deciziei nr. 30/21.05.2010 emisa de paratul Muzeul de Istorie al Transilvaniei, cu consecinţa restituirii in natura către reclamanţi a doua camere in suprafaţa totala de 37,73 mp situate la subsolul imobilului in discuite. Cererea a fost respinsa ca fiind nefondata prin sentinţa civila nr. 842/2010 a Tribunalului Cluj, insa aceasta hotărâre a fost modificata parţial prin decizia civila nr. 217/A/2011 a Curţii de Apel Cluj, prin care s-a dispus restituirea in natura către reclamanţi a spaţiului in suprafaţa de 37,73 mp situat la subsolul imobilului cu nr. top. 227, iar soluţia instanţei de apel a rămasa irevocabila prin decizia civila nr. 2843/2012 pronunţată de ICCJ.

In paralel, intre succesorii in drepturi ai defunctului proprietar tabular H.G. si paratul s-au mai purtat doua litigii, care au făcut obiectul dosarelor înregistrate pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca sub nr. …/211/2010, având ca obiect pretenţii si respectiv sub nr. …/211/2010, având ca obiect evacuare.

Astfel, prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, reclamantul a solicitat obligarea paratului la plata contravalorii lipsei de folosinţă in ultimii trei ani anteriori introducerii acţiunii, pentru un spaţiu in suprafaţă de 186,51 mp din imobilul in litigiu, cu motivarea ca paratul deţine in acest imobil două spatii cu regimuri juridice diferite, din care primul este compus din 2 camere, în suprafaţă de 37,73 mp si este situat la demisolul clădirii, fiind folosit in baza Decretului nr. 134/1949, iar al doilea spaţiu, în suprafaţă de 186,51 mp, este situat la parterul imobilului si este folosit fără titlu începând din iunie 2008, când întreg imobilul a fost restituit reclamantului prin Decizia nr. 3981/2008.

Prin sentinţa civila nr. 4247 pronunţata la data de 27.02.2012, Judecătoria ClujNapoca a respins cererea reclamantului, insa sentinţa civila sus-menţionata a fost modificată prin decizia civila nr. 287/A/2012, prin care paratul a fost obligat sa achite reclamantului suma de 38.048 lei cu titlu de chirie pentru spaţiul in suprafaţa de 186,51 mp situat in ClujNapoca,Piața Unirii nr. 28, str. Regele Ferdinand nr. 1,, aferenta perioadei 19 iunie 2008-2 august 2010. Pentru a dispune in acest sens, instanţa de apel a reţinut ca „este cert ca reclamantul este îndreptăţit la plata unor despăgubiri datorita lipsei de folosinţa a imobilului ce i-a fost restituit in procedura prevăzuta de Legea nr. nr. 10/2001”.

Din verificările efectuate de instanţă din oficiu in sistemul de evidenta informatizata ECRIS, a rezultat ca decizia civila nr. 287/A/2012 a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 5131/R pronunţată de Curtea de Apel Cluj la data de 17.12.2012, prin care s-a respins recursul reclamantului ca fiind tardiv, iar recursul paratului ca nefondat.

Pe de alta parte, prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca sub nr. …/211/2010, reclamantul in contradictoriu cu paratul a solicitat evacuarea paratului din spaţiul in suprafaţa de 186,51 mp pe care îl ocupă in mod abuziv in imobilul in litigiu, cerere care a fost admisa prin sentinţa civila nr. 15164/2011.

Prin decizia civila nr. 67/A/2012, Tribunalul a admis apelul paratului, cu consecinţa respingerii cererii de evacuare a reclamantului, iar decizia instanţei de apel a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 2498/R pronunţată de Curtea de Apel Cluj la data de 18 mai 2012.

Pentru a decide in acest sens, instanţa de recurs a arătat că evacuarea se poate dispune doar daca este clar ce suprafaţă deţine in proprietate reclamantul, ceea ce nu este cazul in speţă, deoarece formularea din Dispoziţia nr. 3981/19 iunie 2008 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca este neclara, câtă vreme s-a dispus restituirea in natura a întregului imobil, cu excepţia spaţiului aflat in administrarea paratului, fără a preciza care este suprafaţa restituită sau care este suprafaţa aflată în administrarea pârâtului.

S-a mai arătat că, chiar dacă prin decizia civilă nr. 217/A/2011 a Curţii de Apel Cluj s-a dispus restituirea in natura către reclamanţi a spaţiului in suprafaţă totală de 37,73 mp, nu este clar ce suprafaţa a avut în administrare paratul, respectiv daca a avut mai mult decât cei 37,73 mp; cât i-a rămas din suprafaţa avuta in administrare după restituirea celor 37,73 mp si ce anume s-a restituit prin dispoziţia nr. 3981/19 iunie 2008 emisa de Primarul Municipiului Cluj-Napoca pe lângă suprafaţa de 37,73 mp din decizia civila nr. 217/A/2011 a Curţii de Apel Cluj, in condiţiile in care in considerentele acestei decizii se arata ca partea din construcţie aflata in prezent in administrarea paratului este alcătuita din noua camere.

Aşa fiind, instanţa a conchis că în ipoteza în care suprafaţa avută în administrare de parat, daca este mai mare de 37,73 mp si din care se va scădea, daca este cazul, suprafaţa de 37,73 mp, nu a fost restituita reclamantului si nu are titlu pentru aceasta, reclamantul nu poate solicita evacuarea din spaţiul aflat in administrarea paratului si care nu i-a fost restituit, daca exista un astfel de spaţiu, ceea ce urmează a se stabili, fie in cadrul recursului împotriva deciziei civile nr. 217/A/2011 a Curtii de Apel Cluj, fie in cadrul unei alte cereri.

Prin răspunsul la întrebarea nr. 1 din interogatoriul ce i-a fost luat, paratul a precizat ca totalul suprafeţei pe care o deţine in imobilul in litigiu este de 224,24 mp, din care un subsol in suprafaţa de 37,73 mp si o suprafaţa de 186,51 mp la parterul imobilului, iar susţinerile paratului se coroborează cu înscrisurile de la f. 10-12, din care rezulta ca aceasta suprafaţa de compune din: hol, camera materiale, oficina, sala III, sala mare, grup sanitar (la parter) si respectiv din: camera de acces cu scai, camera 1, camera 2 (la subsol).

Aşa cum s-a arătat mai sus, recursul împotriva deciziei civile nr. 217/A/2011 a Curţii de Apel Cluj a fost soluţionat prin decizia civila nr. 2843/2012 pronunţată de ICCJ, insa din lecturarea acestei decizii rezulta ca aspectul privind suprafaţa deţinuta in proprietate de către reclamant si respectiv in administrare de către parat nu a fost tranşat decât in privinţa suprafeţei de 37,73 mp. Referitor la diferenţa de 186,51 mp, instanţa a reţinut că prin decizia civila nr. 287/A/2012, rămasă irevocabila la data de 17.12.2012 (deci la un moment ulterior pronunţării deciziei civile nr. 2498/R a Curţii de Apel Cluj), s-a tranşat irevocabil faptul ca „reclamantul este îndreptăţit la plata unor despăgubiri datorita lipsei de folosinţă a imobilului ce i-a fost restituit in procedura prevăzută de Legea nr. nr. 10/2001”.

Or, reclamantul nu putea fi îndreptăţit la astfel de despăgubiri pentru suprafaţa de 186,51 mp decât in calitatea sa de proprietar al acestui spaţiu. Raportat la hotărârile judecătoreşti irevocabile mai-sus evocate, instanţa a reţinut, ca fiind un fapt dovedit aspectul că întreaga suprafaţă de 224,24 mp a fost restituita in natura reclamantului si rudelor sale, respectiv suprafaţa de 186,51 mp prin Dispoziţia nr. 3981/19.06.2008 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca, iar diferenţa de 37,73 mp prin dispoziţia paratului, modificata in instanţa.

Mai mult, din copia CF nr. 256892 Cluj-Napoca (provenita din conversia de pe hârtie a CF nr. 1071 Cluj-Napoca) rezulta ca începând cu data de 6.01.2012 întregul imobil in litigiu, cu nr. top. 227, se afla in coproprietatea indiviza a reclamantului HINTZ GABOR CSABA si a numiţilor INGRID PENELLI, TORNYOSINE NAGY EVA., SEREGHYNE NAGY AGOTA, HINTZ KOVACS EDIT, HINTZ EVA, SIOKLODI MARTHA. si HINTZ EMMA., cu titlu de restituire in natura in seria rangului cu încheierea 9304/2002, astfel că, prin prisma extrasului de carte funciară depus la dosarul cauzei, orice discuţie privind întinderea dreptului de proprietate al reclamantului si al celorlalţi moştenitori in interesul cărora acesta acţionează, a rămas lipsita de obiect.

De altfel, prin răspunsul dat la întrebarea nr. 2 din interogatoriul ce i-a fost luat, paratul însuşi a recunoscut ca in prezent proprietarii de drept ai imobilului sunt moştenitorii Casei Hintz. Este adevărat ca paratul a invocat un drept de administrare asupra suprafeţei de 186,51 mp in discuţie, prevalându-se de hotărârea nr. 35 a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, depusa la (f. 113), insa acest act a fost emis cu 10 ani înainte de emiterea Dispoziţiei nr. 3981/19.06.2008 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca, efectele acestui act încetând, practic, odată cu emiterea dispoziţiei sus-menţionate. Aşa fiind si reţinând si faptul ca dreptul de proprietate conferă titularului sau plenitudinea de atribute, respectiv posesia, folosinţa si dispoziţia, de care poate sa dispună liber si in limitele legii, iar paratul nu mai are in prezent niciun titlu care sa ii confere dreptul de folosinţa asupra imobilului in cauza, instanţa a apreciat ca acţiunea civila formulata de reclamant este întemeiata. In consecinţa, in baza art. 480 C. civ., instanţa a admis cererea de chemare in judecata formulata de reclamant si, pe cale de consecinţa a dispus evacuarea paratului din suprafaţa de 224,24 mp pe care o ocupă fără drept in imobilul situat in Cluj-Napoca, Piața Unirii nr. 28 – str.Regele Ferdinand nr. 1, jud. Cluj. In temeiul dispoziţiilor art. 274 alin. 1 C. pr. civ, instanţa a luat act de faptul că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

2. Apelul

Prin decizia civilă nr. 83 din 28.01.2015 a Tribunalului Cluj, a fost admis apelul declarat de pârâtul Muzeul Naţional de Istorie Al Transilvaniei împotriva sentinţei civile nr. 1798/24.02.2014, pronunţată în dosarul nr. …/211/2013 al Judecătoriei ClujNapoca, care a fost schimbată în totalitate în sensul respingerii acţiunii civile formulate de reclamantul Hintz Gabor Csaba.. Considerente Aşa cum rezultă din interogatoriul administrat în faţa primei instanţe, apelantul Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a relevat faptul că, în prezent, colecţia de istorie a farmaciei deţine o suprafaţă de 224,24 mp, în prezent, proprietarii de drept fiind moştenitorii casei Hintz (răspunsul la întrebarea nr. 2-fila 62 din dosarul primei instanţe). De asemenea, prin răspunsul la întrebarea nr. 5 din interogatoriu, s-a menţionat că nu s-a achitat de către apelant chiria aferentă acestui spaţiu fiind, însă sunt în tratative de vânzare-cumpărare cu reclamantul HINTZ GABOR CSABA.

În aceste condiţii, manifestările de voinţă ale apelantului exprimate prin răspunsurile la interogatoriu sunt în sensul recunoaşterii dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului situat in Cluj-Napoca, Piața Unirii nr. 28 şi str. Regele Ferdinand nr. 1, jud. Cluj. Tribunalul a ajuns, însă, la concluzia potrivit căruia nu se poate dispune evacuarea pârâtului-apelant din imobilul situat in Cluj-Napoca, Piața Unirii nr. 28 şi str. Regele Ferdinand nr. , jud. Cluj, spaţiu compus din: hol, camera materiale, oficina, sala III sala mare, grup sanitar (la parter), camera de acces cu scări, camera 1, camera 2 (la subsol) îl reprezintă dispoziţiile art. 16 alin 1 din Legea nr. 10/2001. Astfel, potrivit art. 16 alin 1 din Legea nr. 10/2001, în situaţia imobilelor având destinaţiile arătate în anexa nr. 2 lit. a), care face parte integrantă din prezenta lege, necesare şi afectate exclusiv şi nemijlocit activităţilor de interes public, de învăţământ, sănătate ori social-culturale, foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora li se restituie imobilul în proprietate cu obligaţia de a-i menţine afectaţiunea pe o perioadă de până la 3 ani, pentru cele arătate la pct. 3 din anexa nr. 2 lit. a), sau, după caz, de până la 5 ani de la data emiterii deciziei sau a dispoziţiei, pentru cele arătate la pct. 1, 2 şi 4 din anexa nr. 2 lit. a). Alin. 2 al aceluiaşi articol stipulează că, în acest interval de timp, plata cheltuielilor de întreţinere aferente imobilului respectiv revine deţinătorilor.

În perioada prevăzută la alin. (1) noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului. Verificându-se anexa nr. 2, tribunalul constată că, la lit. a, punctul 4, se regăsesc imobilele ocupate de instituţii publice de cultură: teatre, opere, biblioteci, muzee, filarmonici, centre de cultură, aşa cum este cazul şi în speţa de faţă. Or, prin Decizia civilă 217/A/2011 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul civil nr. …/117/2010 a fost admis în parte apelul declarat de reclamanţii HINTZ GABOR CSABA  INGRID PENELLI, TORNYOSINE NAGY EVA., SEREGHYNE NAGY AGOTA, HINTZ KOVACS EDIT, HINTZ EVA, SIOKLODI MARTHA. si HINTZ EMMA. împotriva sentinţei civile nr. 842/8 octombrie 2010 a Tribunalului Cluj, pronunţată în dosar nr. …/117/2010, care a fost schimbată în sensul că a fost admisă în parte acţiunea civilă înaintată de reclamanţi împotriva pârâtului Muzeul de Istorie a Transilvaniei şi pe cale de consecinţă a fost anulată decizia nr. 30 din 21 mai 2010, emisă de pârât, dispunându-se restituirea în natură, către reclamanţi, a spaţiului în suprafaţă totală de 37.73 mp., compus din cameră în suprafaţă de 20,80 mp. şi cameră în suprafaţă de 16,93 mp., situat la subsolul imobilului din Cluj-Napoca, … nr. 28 şi str. … nr. 1, înscris în CF nr. 1071 Cluj-Napoca, nr. top 227. De asemenea, potrivit art. 45 alin 1 din Legea nr. 165/2013 imobilele prevăzute în anexa nr. 2 lit. a) pct. 1, 2 şi 4 la Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată, se restituie foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora, cu condiţia menţinerii afectaţiunii de interes public pentru o perioadă de 10 ani. În acelaşi timp, alin 4 al textului de lege anterior evocat stipulează în mod expres că, la propunerea motivată a deţinătorilor actuali, Guvernul, prin hotărâre, stabileşte imobilele prevăzute la alin. (1) şi (2) pentru care foştii proprietari sau, după caz, moştenitorii acestora au obligaţia de a menţine afectaţiunea de interes public.

3. Recursul

Împotriva acestei decizii a formulat recurs în termen legal reclamantul, solicitând modificarea ei, în sensul respingerii apelului declarat de pârât, cu cheltuieli de judecată. În motivarea recursului său, reclamantul învederează că şi instanţa de apel a recunoscut dreptul reclamantului asupra spaţiului în litigiu, însă a reţinut în mod greşit că pârâta nu poate fi evacuată datorită obligativităţii menţinerii afectaţiunii de interes public pe o perioadă de 10 ani, întrucât, pentru a opera această obligaţie legală, conform Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001, ea trebuia să fie prevăzută în dispoziţia motivată de restituire în natură, ceea ce nu este cazul, iar pârâta nici măcar nu plăteşte chirie pentru spaţiul respectiv.

4. Întâmpinarea

Pârâta intimată, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, pe motiv că acţiunea în evacuare este prematur formulată, în condiţiile în care, pentru spaţiul deţinut de pârâtă, ea este unitate deţinătoare în sensul legii speciale, acesta fiind şi motivul pentru care prin dispoziţia primarului nu a fost restituit acest spaţiu. Pârâta a achitat chirie pentru perioada 2008-2010, iar, pentru chiria aferentă perioadei 2010-2013, părţile sunt în proces. Pârâta nu se opune încheierii unui contract de închiriere şi a şi făcut în acest sens o ofertă reclamantului.

5. Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., ce constituie temeiul său în drept, curtea apreciază că acesta este parţial fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.

Astfel, prin dispoziţia nr. 3981/19.06.2008 a Primarului municipiului Cluj Napoca, reclamantului i-a fost restituit parterul imobilului în litigiu, subsolul acestuia fiind restituit ulterior, în temeiul unor hotărâri judecătoreşti indicate în cuprinsul sentinţei primei instanţe, rămase irevocabile în cursul anului 2012.

Întregul spaţiu este ocupat de pârâtă, care refuză să-l elibereze. Prima instanţă a dispus evacuarea pârâtei din întregul imobil restituit reclamantului, în timp ce instanţa de apel a reţinut că reclamantul are obligaţia de a respecta afectaţiunea specială a acestuia, motiv pentru care nu poate obţine evacuarea pârâtei din imobil. În realitate, ambele soluţii sunt greşite. Aceasta, deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, proprietarul trebuia să respecte afectaţiunea imobilului restituit timp de 5 ani de la data redobândirii dreptului de proprietate. După cum se poate observa din cronologia faptelor, imobilul a fost restituit reclamantului în mai multe etape, parterul fiind restituit în anul 2008, moment raportat la care termenul de 5 ani s-a împlinit, iar subsolul în cursul anului 2012, moment raportat la care pârâta încă se bucură de beneficiul termenului de 5 ani prevăzut de art. 16 alin. 3 din legea specială. Întrucât obligaţia de a menţine afectaţiunea specială a spaţiului de la parter s-a stins raportat la momentul redobândirii dreptului de proprietate de către reclamant, din acest spaţiu pârâta poate fi evacuată. Nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 45 din Legea nr. 165/2013, reţinute de instanţa de apel, întrucât această lege se referă la imobilele restituite sub imperiul ei, cel în litigiu fiind restituit anterior, noua lege neinstituind o prorogare a obligaţiei de menţinere a afectaţiunii speciale prevăzute de art. 16 din Legea nr. 10/2001.

În temeiul art. 312 alin. 1-3 Cod proc. civ., din considerentele arătate, recursul reclamantului va fi admis în parte şi decizia pronunţată în apel modificată parţial, iar, în temeiul art. 296 Cod proc. civ., apelul pârâtei va fi admis doar în parte, în ceea ce priveşte spaţiul de la subsol, raportat la care încă nu s-a împlinit termenul de 5 ani prevăzut de art. 16 alin. 3 din Legea nr. 10/2001. Nu sunt fondate apărările pârâtei vizând necesitatea inserării obligaţiei de menţinere a afectaţiunii speciale în cuprinsul dispoziţiei de restituire, obligaţia fiind un efect al legii, şi nu al dispoziţiei de restituire, dispoziţia de restituire prezentând relevanţă doar pentru determinarea momentului în care se naşte obligaţia legală, nefiind un izvor al acesteia.

Aşadar, sentinţa va fi schimbată în sensul evacuării pârâtei doar din spaţiul de la parter, nu şi din cel de la subsol, fiind menţinută dispoziţia primei instanţe privind soluţionarea excepţiei autorităţii de lucru judecat. În temeiul art. 274 alin. 1 Cod proc. civ., intimata va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în recurs în favoarea recurentului în sumă de 13,8 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar, nefiind depusă chitanţă privind achitarea onorariului avocaţial în recurs.

Comments

comentarii