fbpx
Acasă » AVOCATURA » INTERVIU. Șefa INPPA Cluj despre examenul pentru avocatură: ”sistemul cu grile nu e o verificare serioasă”

INTERVIU. Șefa INPPA Cluj despre examenul pentru avocatură: ”sistemul cu grile nu e o verificare serioasă”

Cu o lună înainte de examenul pentru primirea în profesia de avocat, CLUJUST a stat de vorbă cu șefa INPPA Cluj, avocat Ioana Gidro Stanca, despre istoria intrării în avocatură, modalitatea actuală de examinare, numărul mare de avocați din Cluj, supraviețuirea în profesie, ce trebuie să imprime un maestru stagiarului, ce înseamnă roba și multe altele. Examenul va avea loc în 14 septembrie și va consta în 100 de întrebări de tip grilă, 20 din fiecare materie: penal, procesual penal, civil, procesual civil și organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Cum ați intrat dumneavoastră în avocatură? 

Cum am intrat eu? (râde) Era cu totul altă situație: 1. Erau trei facultăți de Drept în țară: București, Cluj și Iași. Plus o secție de drept administrativ la Sibiu. Nu se poate compara cu numărul de absolvențe de acum. 2. Se făcea prin repartiție guvernamentală. Fiecare comisie era la sediul ei, dar rezultatele erau centralizate pe țară. Era un tabel pe țară în ordinea mediilor cu care am terminat facultatea și erau afișate posturile. Stăteai în sală cu o listă cu ce vrei și așteptai. Dacă cineva lua înainte postul, îl tăiai. Erau cei care erau activiști UTC aveau 50 de sutimi în plus. Am avut colegi care au avut media peste 10. Eu am vizat postul de avocat la Sighișoara, care era cel mai apropiat de Cluj și l-am prins. Am fost acolo două luni în septembrie-octombrie 77 și apoi am obținut un transfer căci nu prea erau stagiari în județul Cluj. Era colegiul de avocați, așa se numea baroul. Fusese un coleg la Dej care terminase cu un an înainte și care se transferase la Cluj. Așa că m-am mutat și am stat 6 luni la Dej.

avocat gidro stanca (14)Câți avocați erau în Cluj?

Nu mai știu exact, dar sub 100.

De ce n-ați putut direct în Cluj?

Pentru că erau 14 orașe mari care erau blocate la posturi. Orașele mari nu prea aveau posturi. Doar în București, Constanța, dar nu de avocați.

Prima schimbare majoră în sistemul de admitere când a fost?

După Revoluție ne-am desprins de minister. Au fost câțiva ani de haos. A fost o perioadă în care se intra cu interviu și media de terminare a facultății. După aceea, a început examenul. S-a adoptat legea noastră în 1995.

De când vă ocupați de admitere?

Practic cei 8 ani cât am fost decan șiîn același timp am fost și directorul centrului INPPA. De când is numai director, sigur că eu mă ocup. Și înainte am fost în comisii, dar nu în comisii de admitere, căci admiterea în sistemul grilă e la al treilea an. Am fost în comisii de definitivat, acolo m-am rodat.

Cum vi se pare sistemul cu grile? Înainte erau subiecte deschise.

Eu n-am fost niciodată de acord și nici nu am votat în consiliul UNBR pentru acest sistem de grile. Niciun client nu vine și-ți pune în față trei variante. Clientul vine și-ți expune o situație și tu trebuie să știi la ce instituție te duci, te gândești ce poți să faci, să legi procedura.. Sistemul acesta cu grile nu poate fi o verificare serioasă.

Admisibilitatea e mai mare?

Nu cred că e mare diferență. Însă în ce măsură sunt pregătiți cei care au intrat în ultimii doi ani, vom vedea în timp. Nu-i suficient un an doi de stagiu. Nici nu prea îi vezi. Trebuie să-i vezi în sală.

Cu grilele a vrut să se elimine o oarecare bănuială la corectură?

Da, dar nu știu dacă asta era mai important sau mai important e să vezi într-adevăr cei care sunt dotați pentru meseria asta. Pentru că trebuie să-l vezi cum se exprimă, trebuie să-l vezi că știe să formeze o frază în limba română, să-l vezi cum gândește. Din punctul meu de vedere, era mult mai important să văd că are limbaj juridic, că a înțeles instituția decât să-mi scrie cinci condiții. Putea să-mi scrie patru, pentru mine era suficient.. Se vede când citește o lucrare dacă omul e pregătit și dacă va fi bun pentru profesie.

Corectura era mai subiectivă..

Bineînețeles că era subiectivă. Oriunde intervine omul e subiectiv. Dar o făceau oameni cu experiență, o făceau doi oameni, dacă se făcea contestație mai venea o comisie, intervenea și acolo al treilea. Sigur că de greșit oricine poate greși, dar eu spun că acel sistem era mai potrivit.

Mai este o lună până la admitere. Cum vă pregătiți?

Suntem în faza de înregistrare a dosarelor. Din ce mi se spune de la secretariat, se pare că vor fi mai mulți candidați decât anul trecut. (Anul trecut au fost 370 de candidați pentru avocat stagiar din Cluj și județele arondate Alba, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Maramureș – n.red.)

Este în creștere numărul cu toate că unii avocați tineri se plâng de bani.

Se plâng de bani, căci toată lumea se plânge de bani. Nu știu câți în țara asta pot să nu se plângă de bani.

avocat gidro stanca (1)Totuși rămâne o profesiune atractivă.

Se pare că da. Sunt atâția absolvenți.. sunt prea mulți absolvenți. Ar trebui limitate locurile la facultăți. La facultăți sunt interese financiare.

După prima sesiune de admitere la UBB la Drept sunt 760 de admiși.

Și atunci profesorul ține cursurile de nu știu câte ori căci nu poate să țină cu 700 că nu sunt săli. Ca atare, calitatea scade, examenul este grilă și probabil că nu corectează profesorul. Cu toate acestea UBB-ul este înainte celor de la București la numărul celor care reușesc să intre în avocatură.

La avocatură se pot limita locurile?

Nu prea se poate limita pentru că nu ai criterii. Este o profesiune liberală și nu ai cum. Singurul criteriu este cel de competență profesională, la intrare. Mai încolo, din păcate, competența profesională nu contează întotdeauna pentru supraviețuire în profesie, pentru că se respectă tot mai puțin principiile profesiei. Există niște argumente pentru care sunt reguli și privitor la publicitate. Nu vindem roșii să începem să ne autolăudăm. Se încalcă principiiile profesiei, se face reclamă care nu e permisă, se merge pe relații, pe linie politică, pe prietenii..ș.a.m.d. Și atunci ies la iveală contracte de asistență juridică fictive pe care s-au încasat bani (vezi cazul Apostu – n.red.)

La București, publicitatea e la ordinea zilei.

Asta nu înseamnă că e legală. Aia este treaba Baroului București să-și rezolve. Sunt chestiuni disciplinare. Noi am încercat să le temperăm.

Nu s-a propus modificarea statutului?

Ba da, dar modificarea s-a făcut în sensul că s-au făcut niște precizări: ce ai voie și ce nu ai voie. Gândiți-vă dacă ne-ar da liber ai vedea oameni cu sandvișuri de-alea în fața tribunalului…hai la mine că.. De principiu, aceeastă profesie nu-ți dă voie să promiți. Poți să promiți un singur lucru: că faci tot ce se poate și cât te duce capul.

Dar prin succese, sentințe câștigate, poți să te faci cunoscut?

Sigur că da. Dacă ești muncitor și corect, eu zic că reușești. Dar îți trebuie ani și ani. Ori generația de acum nu mai vrea să aștepte. Să le cadă totul din cer. Au o mie de exemple de oameni care au devenit milionari în câteva zile și atunci toți vor.

V-ați canalizat pe civil, deși e mult mai vast decât penalul. 

Nu-i mai vast. Aici e o greșeală mare. Adevărat penal nu poți să faci decât dacă știi civil. Toate infracțiunile sunt grevate pe raporturi juridice civile. Ca să știi penal într-adevăr și să poți aprecia dacă există sau nu o infracțiune, în majoritatea situațiilor trebuie să știi civil. Aici este marea greșeală a juriștilor. Penal nu poți să faci dacă nu știi civil. Poți să știi procedura penală mai bine decât un civilist și să jonglezi cu dispozițiile procedurale, dar când discutăm de infracțiunea în sine, fără civil…nu se poate.

gidro stanca (1)Ce înseamnă roba pentru dumneavoastră?

Noi am încercat ca îmbrăcarea robei să fie un moment festiv. Pentru că practic nu ești avocat până nu depui jurământul. Nu putem să facem pentru fiecare când intră, să vină fiecare la Barou, la consiliu și atunci, când este adunarea generală, vin toți, iar consiliul îmbrăcat în robă îi îmbracă pe stagiari și cumva îi certifică calitatea de avocat. Din păcate sunt mulți la care li-i rușine cu roba. Eu am încercat la o adunare generală să le explic că până și portarul e mândru de uniforma lui și o poartă și pe stradă. Noi nu avem voie să o purtăm pe stradă. Mulți colegi nu sunt mândri. Roba te face un participant la proces și te delimitează de restul publicului participant, este cumva și un element de depersonalizare că te face să te rupi de restul vieții tale și să te implici în procesul la care participi. Și poate este și un element care ne diferențiază de alți participanți, judecătorul are alt tip de robă, procurorul alt tip. Din păcate, sunt unii colegi care vin cu ea într-o punguță, o scot toată șifonată, n-au insignă, le cade banbețica, uită să-și ia alta. Deci nu toți avocații sunt mândri de uniformă.

Examenul e mai ușor ca la magistratură?

Grilele nu sunt mai ușoare, nu cred. Dar acolo intervin și alte probe pe care noi nu le avem. Poate că ar fi bine și noi să ne mai gândim.. Poate niște teste psihologice nu ar fi  contraindicate. Dacă s-ar face ca lumea, serioase.

Cum se verifică trecutul candidaților?

Se prezintă cazierul. Dacă au condamnări, depinde ce condamnare. De exemplu anul trecut am avut o situație cu un dosar în care era condamnat pe ceva la legea circulației. Am vorbit cu colegii de la București că nu știam practica. Mi-au spus că inițial s-a considerat că este nedemn pentru profesia de avocat și s-a judecat și Înalta Curte a zis că nu e așa căci nu are legătură cu demnitatea profesiei.

Pe de altă parte avem un avocat care e și deputat, Mate Andras, care are condamnare definitivă.

Nouă nu ni s-a comunicat hotărârea. Este obligația instanței să o comunice. Trebuie să vedem despre ce e vorba.

Nici de la Tâgru Mureș nu a venit în cazul doamnei Apostu.

Da, nici de acolo nu a venit.

Clujul e al doilea barou ca mărire după București, la mare distanță de Timiș, Iași. Care este explicația?

Nu știu… Vin foarte mulți care vin la facultate aici, știu eu, se îndrăgostesc de oraș… nu știu care e motivația. Dar numărul de avocați depășește nevoile actuale.

Profesează toți?

Nu profesează toți. Depinde.. Se poate face avocatura în mai multe feluri. Poți să faci copieri de acte, studii de dosare, poți numai să cauți jurisprudență unui avocat, poți să mergi numai la camera de comerț să faci acte. Sunt multe activități, nu e neapărat să faci sală. Cei care fac sală sunt puțini. Cred că e undeva pe la 300. Unii fac așa zisa avocatură de business care nu știu în Cluj cât e de dezvoltată.

Deci nu se va limita numărul de avocați?

Nu, nu se poate. Așa ar trebui să-i dirijăm spre alte barouri. Sunt barouri unde nu au mai intrat avocați. Nu e numai la Cluj fenomenul. E și la București, Timiș. Și barourile din jur se plâng că nu mai au stagiari, în timp ce sunt baouri care se plâng că sunt prea mulți și zic să nu mai dăm examen un an sau doi, ceea ce ar fi total ilegal.

Anul trecut, la examen, a ridicat mari probleme chiar proba privind statutul profesiei de avocat.

Da, pentru că nu prea există cursuri. Este cursul scos de Ligia Dănilă, pe care o cheamă Cătună acum, de la Timișoara, care nu știu dacă mai există pe piață. Este destul de consistent. Probabil că toți citesc numai legea.

Și nu e de ajuns?

Nu, pentru că nu e de așa manieră structurată încât să fie destul. Grilele poate sunt un pic prea alambicate pentru candidați.

Cine va face subiectele și corectura?

Fiecare barou a făcut propuneri pentru comisia de examen. Până în 14 august se adună toate la INPPA. Și în 3 septembrie, comisia permanentă selectează. Subiectele se vor stabili cu o zi înainte.

Sorana Gidro (în centru) alături de mama ei
Sorana Gidro (în centru) alături de mama ei

Ce-i faceți fiicei dumneavoastră Soso dacă nu intră anul acesta?

Soso nu va da anul acesta examen și nu cred că va mai da pentru că nu o interesează profesia și atunci nu are rost să insist.

Anul trecut v-ați supărat?

Da, m-am supărat, dar mă așteptam pentru că nu o interesează meseria. Din păcate s-a trezit cam târziu, în anul 4. Am insistat să termine, dar acum are alte planuri.

Faptul că chiar fiica dvs. a picat examenul anul trecut arată cât de corectă este examinarea?

Din punctul meu de vedere asta ar trebui să vadă lumea. Dar nu a venit nimeni să-mi spună că examenul e corect, ci mai repede s-a comentat invers: ”uite la asta că fiică-sa nu e în stare să intre”. Oamenii sunt răi și întotdeauna se bucură de nereușita celuilalt, în loc să vadă partea pozitivă. Sigur că asta ar fi trebuit să vadă. Atunci m-am supărat dar nu foarte tare. Având în vedere că există copii cu probleme de sănătate și alte probleme, consider că în general trebuie să-i muțumești la Dumnezeu pentru ce ai, că nu ai necazuri mai mari. Nu poți forța pe cineva să facă ceva ce nu-i place. Fiul meu o face cu plăcere, a intrat de la început, își face doctoratul. Nu l-am împins din spate.

E greu să-ți găsești maestru?

A fost greu să-ți găsești îndrumător într-o perioadă din 1997 până în 2000 și ceva când trebuia să ai doi îndrumători.

Chiar președintele Tribunalului mi-a zis că a dat la magistratură că nu și-a găsit maestru în anii 90

Eram foarte puțini, sub 100. Și mai trebuie să ai vechime să poți să iei stagiar. Acum suntem mulți. Dar puțin s-a diluat și noțiunea de maestru. Din punctul meu de vedere maestru înseamnă mai mult decât să ai 6 ani vechime.

Ce trebuie să facă un maestru?

Trebuie să imprime stagiarului o anumită conduită profesională. Aceasta este cea mai importantă contribuție a maestrului, să imprime o conduită profesională. Dacă îl învață de la început să fie corect, îl învață să nu încerce să păcălească, cum să redacteze corect o acțiune, care e comportamentul pe care trebuie să-l aibă față de restul colegilor, pentru că suntem colegi, nu suntem adversari. Suntem adversari în sală și apoi rămânem colegi zeci de ani. Sunt multe lucruri pe care trebuie să-l învețe. Ar trebui revizuită în următorii ani noțiunea de maestru. Îndrumătoarea mea, doamna Medrea avea 20 și ceva de vechime.

În final, ce le urați la cei care s-au înscris la examen?

Să n-aibă trac, să poată fi liniștiți, să se poată concentra. Care sunt pregătiți, să intre!

Ce măsuri de supraveghere se iau la examen?

Vor fi câte cinci -șase supraveghetori într-o sală și sistem de bruiat semnalul la telefoane. Supraveghere video nu avem.

 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina