Acasă » INTERVIURI » INTERVIU. Noul procuror general al PCA Cluj, Ana Maria Edu: ”Avem obligația de a ne apăra independența”

INTERVIU. Noul procuror general al PCA Cluj, Ana Maria Edu: ”Avem obligația de a ne apăra independența”

Noul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Ana Maria Edu, a acordat un interviu pentru Clujust.ro, în care vorbește cu pasiune despre profesia de procuror, spunând că nu ar fi putut face altceva în viață, și în care pune accentul pe independența sistemului judiciar, despre care spune că nu a fost cucerită de foarte mult timp și că magistrații au obligația să o apere. De asemenea, procurorul general Ana Maria Edu ne-a spus cele patru componente principale pe care va acționa pentru a îmbunătăți activitatea parchetelor arondate PCA Cluj.

Ana Maria Edu este procuror de 18 ani și a început cariera în București. Din 4 iulie, când plenul Consiliului Superior al Magistraturii a validat rezultatelor concursului pentru numirea în funcţii de conducere a procurorilor la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii, organizat în perioada 24 martie – 28 iunie 2017, Edu este noul procuror general al Parchetului Curții de Apel Cluj. Contracandidata ei a fost Violeta Trăistaru, care a avut o medie finală mai mică cu câteva sutimi. 

Clujust.ro: Cum vi s-a părut concursul pentru funcție? Care credeți că a fost atuul dvs?

Concursul a fost destul de dificil. După cum știți, concursul constă în mai multe probe. Este vorba de un test psihologic în două etape, o fază în care propunem un proiect de management și un test de management. Diferențele au fost foarte mici între mine și colega mea, doamna procuror general adjunct Violeta Trăistaru. Senzația mea a fost că eu am putut să mă concentrez foarte bine în ziua în care am susținut testul scris cu privire la management, dar atât eu, cât și doamna Trăistaru suntem procurori cu experiență mare, care am avut funcții de conducere și cred că oricare dintre noi putea să ocupe această funcție foarte bine.

Ana Maria Edu: Ati candidat doua femei, desi procuratura pare mai mult o lume a barbatilor, cand te gandesti la anchete, infractori…Este mai dificil sa fii procuror ca femeie?

Suntem 70 de femei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și unitățile subordonate și 74 de bărbați. Deci suntem destul de echilibrați. În Ministerul Public sunt peste 1300 de femei și peste 1200 de bărbați. Deci putem spune că suntem mai multe femei în Ministerul Public. Dar eu consider că această profesie poate fi exercitată de oricine. Tot ce-ți trebuie pentru a exercita această profesie este să ai pasiune și dăruire.

Dvs. de ce ați dorit să deveniți procuror?

Ca să fiu sinceră, prima dată am vrut să fiu polițist, după care am descoperit că poți să afli mai bine adevărul și poți să-l aperi mai bine și să-l promovezi dacă ești procuror.

Care ar fi calitățile pe care trebuie să le aibă un procuror?

Așa cum am spus, îți trebuie pasiune, îți trebuie dăruire și trebuie să ai un comportament etic.

Ce fel de dosare ati instrumentat mai mult dvs. ca procuror?

Am trecut prin toate gradele de jurisdicție, am fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, unde am soluționat foarte multe cauze de competența judecătoriei, după care am fost procuror la Parchetul Tribunalului București, unde am soluționat cauze cu tâlhării, viol, ce era de competența Tribunalului.

Și omoruri?

Nu, pe omoruri nu am lucrat. După ce am promovat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, am soliționat cauze de evaziune fiscală, privind infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiuni contra patrimoniului, delapidare, cauze cu comisari de penitenciar și alte cauze care se află în competența parchetului curții de apel.

Vă plac mai mult acestea decât cele cu violență?

Mie îmi plac în mod deosebit dosarele economice și infracțiunile de corupție.

Aveți un caz mediatizat sau memorabil pentru dvs?

Da, a fost un dosar destul de important, destul de mare, pe care l-am lucrat împreună cu polițiștii din IPJ Cluj, cu care am avut o colaborare foarte bun. Un caz de evaziune fiscală pe care l-am finalizat în august 2016 și care a ieșit deja din camera preliminată cu toate probele păstrate. Este un caz de evaziune fiscală privind TVA intracomunitar pe achiziții de autoturisme second-hand. (Detalii AICI). Prejudiciul produs a fost de peste 15 milioane de euro. Au fost luate măsuri preventive, măsuri asiguratorii, un caz mai complex prin prisma faptului că au fost foarte multe persoane cercetate, multe firme fantomă.

Clujust.ro: Ce masuri veți lua pentru buna funcționare a PCA Cluj si a parchetelor arondate?

Ana Maria Edu: Voi acționa în principal pe patru componente principale:

Mă interesează să consolidăm progresele pe care le-am obținut privind infracțiunile din domeniile prioritare: evaziune fiscală, spălare de bani, contrabandă, infracțiuni privind achizițiile publice, conflictele de interese, infracțiunile contra mediului, de corupție. Acesta este primul plan. Aici voi acționa în mod deosebit și voi avea o foarte mare atenție asupra modului în care gestionăm aceste dosare, pentru că aceste dosare sunt extrem de importante pentru opinia publică.

Ce infracțiuni de corupție ajung la PCA Cluj?

Noi nu avem o competență specială pe aceste infracțiuni de corupție. Noi lucrăm în aceste dosare mai mult pe dosare preluate. Eu intenționez să pun la punct un sistem integrat și previzibil de preluare a dosarelor. Mă refer la dosarele unde există elemente de extraneitate. Parchetele de pe lângă Curțile de Apel au competență pe cooperare internațională. Infracțiunile care sunt comise pe mai multe județe și este mai greu să coordonezi activitatea polițiștilor din alt județ, deci infracțiuni care au aceste elemente ori infracțiuni care se suprapun pe ordinul de preluare și pe dispozițiile codului de procedură penală privind preluarea cauzelor. Cu excepția cauzelor care sunt ce competența DNA, bineînțeles.

O altă componentă pe care voi dori să acționez este soluționarea dosarelor vechi, întrucât noua procedură penală a introdus posibilitatea oamenilor de a contesta durata procedurii și este important ca dosarele în care s-a dispus începerea urmării penale, în care se efectuează urmărire penală să fie finalizate într-un termen rezonabil, întrucât întocmirea justiției implică inclusiv efectuarea justiției la momentul oportun, când trebuie să fie făcută. Din păcate, sunt foarte multe pensionări în poliție și probabil că va fi destul de dificil să pun în practică această prioritate a mea, dar voi depune toate eforturile pentru ca colegii să poată să-și gestioneze mai bine dosarele.

A treia direcție principală o reprezintă unificarea practicii judiciare. După cum știți, la Curțile de Apel se judecă în mod definitiv foarte multe dintre infracțiuni. Ca atare, este de datoria noastră, a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel să contribuim la această procedură de unificare. Este important pentru destinatarii actului de justiție, pentru beneficiarii actului de justiție să cunoască ce se poate întâmpla în momentul în care săvârșesc infracțuuni, în momentul în care intră în conflict cu legea. Trebuie să acționăm în vederea consolidării acestui aspect de previzibilitate al actului de justiție.

Cea de-a patra componentă, dar nu în ultimul rând, voi acționa în vederea unei mai bune transparențe a actului de justiție. Consider că este un aspect important, suntem o instituție publică, un sistem deschis în relația cu opinia publică, în relația cu presa. Este o zonă importantă, unde cred că trebuie să acționăm un pic mai mult. Fără să exagerăm (zâmbește).

Ce infracțiune este preponderentă în dosarele proprii ale PCA Cluj?

Competența parchetelor de pe lângă curți de apel este una mai mult personală. Noi avem în lucru dosare privind magistrați, executori, avocați, notari. Deci cumva competența noastră este mai personală și probabil că cele mai multe infracțiuni care se regăsesc în dosarele noastre sunt de abuz în serviciu, întrucât cele mai multe plângeri vizează anumite comportament pretins a fi abuzive de către magistrați, avocați, executori.. Dar la PCA Cluj sunt preluate dosare de evaziune fiscală, de spălare de bani, delapidare, cu prejudicii însemnate, care sunt în cercetare la colegii mei.

Exista parchete care se confrunta cu lipsa de procurori, cum e cazul unor judecatorii din Maramures?

Procentul de ocupare a funcțiilor este de peste 90 la sută la parchetele din toată raza Curții de Apel. Probleme de personal comportă anumite parchete mai mici din Maramureș și din Bistrița-Năsăud.

Apropo de Maramures, aveți un procuror erou la Dragomiresti, care a refuzat mita de 20.000 de euro si a sesizat DNA? Ati vorbit cu el?

Domnul procuror a avut un comportament exemplar, pe care de altfel ar trebui să-l aibă orice cetățean aflat pe teritoriul acestei țări. Orice persoană căreia i se cere mită ar trebui să sesizeze organele judiciare și să ne ajute pe noi în combaterea acestui fenomen. Am discutat cu el, l-am felicitat, i-am spus că respect foarte mult atitudinea pe care a avut-o. Este un procuror tânăr, care a absolvit Academia de Poliție, un fost polițit, un om dedicat profesiei și am un deosebit respect față de atitudinea lui.

Edu despre pragul la abuz în serviciu: ”Am serioase dubii cu privire la modul în care în concret se va putea realiza acest lucru.”

Ați vorbit mai devreme de unificarea practicii. Ce părere aveti despre numeroasele excepții de neconstitutionalitate admise cu privire la articole din CP si CPP? Cum influenteaza activitatea procurorilor?

Da, este o situație mai delicată în care se află atât procurorii, cât și judecătorii, dar tot ce putem să vă spunem este că suntem tot timpul la curent cu toate modificările care apar. După cum știți, noi avem obligația de a respecta deciziile Curții Constituționale și anumte decizii ale Înaltei Curți. Până la urmă sunt niște decizii care sunt, din punctul meu de vedere, destul de clare. Pe de altă parte, obligația de interpretare a legii revine judecătorului. Acesta este obligat să interpreteze legea și deciziile obligatorii în funcție de circumstanțele concrete din acel caz. Să nu uităm că de fiecare dată acele decizii noi le aplicăm într-un caz concret care este diferit de un alt caz.

Concluzia este că avem un legiuitor slab sau am avut cel puțin până acum?

Nu pot să fac afirmații cu privire la calitățile pe care le are legiuitorul. Parlamentul este până la urmă forul democratic cel mai important din România. Tot ce pot să spun este că atunci când se modifică dispozițiile care reglementează procedurile judiciare ori infracțiunile, este extrem de important ca profesioniștii dreptului să fie consultați, iar opiniile lor să conteze într-o măsură mai serioasă. Să fie consultați procurorii, să fie consultați judecătorii, avocații, notarii, executorii, toți profesiniștii care lucrează în acest domeniu, întrucât noi cunoaștem foarte bine care sunt problemele, dar și implicațiile unei măsuri care se dorește a fi modificată sau implementată. Noi putem să ne dăm seama mult mai repede și mult mai clar ce efecte pot să producă și care sunt până la urmă efectele care nu sunt așa de vizibile și evidente pentru legiuitor.

V-ați format o opinie cu privire la pragul valoric la abuzul în serviciu?

Este o chestiune foarte complicat de realizat în practică. Din punctul meu de vedere, este o decizie a Curții Constituționale, este o decizie obligatorie, nu putem să comentăm acest caracter. Tot ce pot să spun este că există o practică judiciară considerabilă pe actuala reglementare a abuzului în serviciu. Să nu uităm că sunt infracțiuni care nu numai că produc un prejudiciu concret, dar este vorba și de o vătămare a drepturilor, a intereselor, mai greu de cuantificat în bani. Dacă vorbim de o infracțiune care produce un anumit prejudiciu  – să zicem că stabilim prejudiciul de 10.000 de lei – atunci toate persoanele care săvârșesc infracțiuni de prejudiciu, furt, delapidare, etc, cu acest prejudiciu sau mai mare ar putea să spună că se simt discriminați dacă abuzul în serviciu este infracțiune doar de la 10.000 de lei.

Să nu uităm că există în noul cod de procedură penală principiul oportunității în cursul urmăririi penale. Noi avem posibilitatea să dispunem renunțarea la urmărirea penală dacă apreciem că în concret infracțiunea este una măruntă, că nu prezintă un interes public. La fel judecătorii au posibilitatea să individualizeze pedeapsa aplicată. Deci este o decizie care este obligatorie, pe care noi o respectăm și pe care probabil o va respecta și legiuitorul, însă, în concret, cred că va genera discuții serioase cu privire la modul în care o vom aplica. Să nu uităm că noul cod penal și noul cod de procedură penală au venit cu un anumit echilibru. Introduci o modificare, strici echilibrul care a fost gândit de legiuitor la momentul la care a adoptat cele două coduri.

Deci deduc că nu sunteți pentru prag?

Nu pot să spun că sunt împotriva unei decizii a Curții Constituționale. Tot ce pot să spun este că am serioase dubii cu privire la modul în care în concret se va putea realiza acest lucru.

”Trebuie să luptăm constant pentru a ne menține această independență”

La experienta dvs, sunteti multumită de cum functionează acum justitia in Romania. Sau cum o caracterizați la acest moment?

Eu am intrat în magistratură în anul 1999. Am prins foarte multe schimbări și am observat de-a lungul carierei mele evoluția frumoasă pe care a avut-o sistemul judiciar. Eu pot să spun că sistemul judiciar funcționează bine. Însă, ca să spun așa, sistemul judiciar nu și-a cucerit de foarte mult timp independența. Încă mai trebuie lucrat și este obligația noastră a magistraților de a lupta pentru a menține independența sistemului judiciar. Să nu uităm totuși că independența sistemului judiciar, independența magistratului este o garanție a unui proces echitabil, de fapt cea mai importantă componentă a unui proces echitabil. Dar noi trebuie să luptăm constant pentru a ne menține această independență. Această independență a sistemului judiciar nu aduce decât beneficii tuturor beneficiarilor actului de justiție.

Independența față de politic?

Independența față de toate instituțiile Statului, față de politic, față de poliție, față de orice alte organisme. În concluzie, eu sunt mulțumită de modul în care funcționează sistemul judiciar și am o foarte mare încredere în sistemul judiciar, fac parte din acest sistem. Știu că există niște oameni deosebiți care lucrează în acest sistem cu pasiune, cu dăruire. Până la urmă, profesia de magistrat este una vocațională.

Deci s-a evoluat mult din 99?

Da, s-a evoluat foarte mult și sperăm că vom evolua în continuare.

Clujust.ro: De multe ori avocații s-au plans ca nu se respectă egalitatea de arme la judecată, din cauza ca procurorii sunt si ei magistrati, ca si judecatorii. A mai fost si discuția cu podiumul. Există egalitate intre procurori si avocati in această ”luptă”?

Ana Maria Edu: Așa cum discutam anterior, nu cred că există vreun avocat care să se plângă de faptul că magistrații sunt independenți. Este o garanție a dreptului la un proces echitabil și sunt convinsă că este în interesul lor ca atât judecătorul, cât și procurorul, în condițiile legii, să fie independent. Să nu uităm totuși că magistrații, atât judecătorii, cât și procurorii, trebuie să creeze o anumită aparență. Justiția nu mai trebuie să se realizeze, dar trebuie și să pară că se realizează. Eu am înțeles nemulțumirile lor vizavi de această împrejurare. Ei exact acest aspect îl contestau, faptul că justiția trebuie să se facă, dar trebuie să existe și această aparență că se face. Este extrem de important. Omul trebuie să fie convins că odată ce intră într-o sală de judecată judecătorul este independent, inclusiv față de procuror și chiar face dreptate, chiar face justiție. Este o chestiune care am înțeles că a fost rezolvată. În mod concret era o chestiune strict de organizare. După cum știți procurorii stau mai mult în sală decît avocații și era o chestiune de asigurare a unui flux normal în sala de judecată. Dar s-a ținut cont de această solicitare a avocaților și sunt pupitre separate care respectă această egalitate.

Era și chestiunea că procurorul este și magistrat, spre deosebire de Statele Unite ale Americii, unde procurorul e avocatul acuzării. 

Din punctul meu de vedere și cred că și avocații vă vor spune la fel, acest lucru nu poate fi decât un lucru benefic. Nu este benefic ca procurorul să fie agent al executivului, pentru că n-ar mai avea acea independență față de executiv și ar putea exista serioase suspiciuni cu privire la imparțialitatea lui atunci când are de soluționat anumite cauze.

Susțineți că avem un sistem mai bun decât în SUA.

Nu pot să susțin așa ceva. Fiecare sistem are părțile lui bune și părțile lui rele. SUA au o democrație de câteva sute de ani, ei au alte pârghii prin care verifică…

Deci avem sistemul potrivit pentru România?

Încă nu avem sistemul potrivit pentru România. Întotdeauna se poate îmbunătăți. Mai sunt lucruri de îmbunătățit și în sistemul nostru și sperăm că se vor îmbunătăți și că vom merge înspre bine.

”Fiecare magistrat trebuie să fie conștient că este un model”

Cum vedeti relatiile profesionale si personale procurori-avocati, procurori-judecatori? Poate fi ca in filmele americane, adica sa fie adversari in sala de judecata si prieteni in viata privata?

Relațiile interpersonale între avocați, judecători și alte profesiii sunt inevitabile. Sunt copii care vor să-și urmeze părinții și devin la rândul lor magistrați, avocați. La fel, lucrăm împreună și putem deveni soți, soții. Am fost colegi de facultate. Dar să nu uităm că magistrații au obligația de discreție. Ei au obligația de a nu-și afișa relațiile personale, astfel încât să se păstreze acea garanție de imparțialitate. Deci magistratului îi revine o obligație în plus față de avocat ori executor judecătoresc de a păstra mai discrete, mai ferite de ochii publicului aceste relații, pentru ca justițiabilii să aibă încredere că justiția se realizează în mod corect și legal.

Deci să nu apară la petreceri în oraș?

Sunt și acestea inevitabile, dar trebuie să te comporți în așa fel încât relațiile tale personale să nu-ți afecteze viața profesională. Sunt într-adevăr chestiuni mai delicate dar nu este nimic de nerezolvat Nu putem să interzicem căci și magistratul are dreptul să aibă viață familială, privată, să meargă la petrecere, să-și petreacă timpul cum crede de cuviință, dar are această obligație de abținere mai mare decât un avocat.

Și cu privire la comportament?

Și cu privire la comportament. Nu ni se poate impune un anumit comportament. Suntem cetățeni și avem aceleași drepturi, dar fiecare magistrat trebuie să fie conștient că este un model, este un exemplu pentru ceilalți. Noi facem dreptate, noi suntem primii care ar trebui să respectăm legea.

Clujust.ro: Codul de procedura spune ca ”În cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge şi administrează probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere.”. Partea cu ”in favoarea” chiar se întâmplă?

Ana Maria Edu: După cum probabil știți, obiectul urmării penale îl reprezintă strângerea probelor cu privire la existența infracțiunii. Deci noi prima dată trebuie să dovedim că acolo a existat o infracțiune, să stabilim apoi cine este persoana care a comis acea infracțiune și să stabilim răspunderea penală a acelei persoane. Aici trebuie să stabilim dacă infracțiunea a fost comisă cu forma de vinovăție cerută de lege, culpă ori intenție, și dacă persoana respectivă răspunde. Dacă există o cauză justificativă ori o cauză de neimputabilitate. Noi suntem obligați să administrăm probe cu privire la aceste elemente. De exemplu, legitima apărare, starea de necesitate, eroare, minoritate, iresponsabilitate, etc. Deci noi suntem obligați să administrăm probe din care să rezulte că nu există o cauză justificativă de neimputabilitate și că infracțiunea a fost comisă cu vinovăția cerută de lege. Aceste probe putem spune că sunt în favoarea inculpatului, pentru că duc la o soluție de clasare sau de încetare a procesului penal. Putem spune că administrăm, din oficiu, în mod obligatoriu, și probe în favoarea inculpatului sau suspectului. Pe de altă parte, acesta are posibilitatea conferită de lege să ceară administrarea anumitor probe, inclusiv probe în circumstanțiere, pe care, în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei și persoana suspectului ori inculpatului, procurorul le admite sau le respinge.

Suntem in pragul concursului pentru INM. Ce mesaj aveti pentru tinerii care viseaza sa devina procurori?

Îi invit să intre în corpul magistraților. Magistratura este o activitate deosebită, care îți aduce înalte satisfacții profesionale. Este extrem de plăcut să poți să cauți adevărul, să poți să-l scoți la iveală și apoi să demonstrezi că aceasta este situațaia. Este o profesie deosebită, extrem de motivantă. Nu cred că aș fi putut să fac altceva în viață. Îi invit cu tot dragul. Suntem un corp profesional foarte bine pregătit, de oameni extraordinari, îi invit să ni se alăture nouă.

Ce sfat le dați la început de drum?

Să nu uite care sunt motivele pentru care au intrat în magistratură, oricât de greu le va fi. Adică, că vor să facă această profesie cu dăruire, cu pasiune și că vor să caute dreptatea. Odată ce intri în această profesie, trebuie în mod constant să te gândești la aceste lucruri. Oricât de greu îți va fi și oricât de multe presiuni se vor face asupra ta, trebuie să știi și să ai întotdeauna limpede acest drum pe care ai început să mergi.

Asupra dvs. s-au făcut presiuni?

Sunt chestiuni care până la urmă sunt trecute. Presiuni vor exista întotdeauna direct sau indirect, dar orice magistrat sunt convinsă că le depășește. Normal, pentru că ai de-a face cu oameni care au încălcat legea și care la un moment dat fac tot ce le este în putință să scape. Tuturor magistraților trebuie să ne fie foarte clar că avem această obligație de a ne apăra independența. Pentru acest lucru trebuie să luptăm noi înșine în fiecare zi a profesiei noastre.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!