Instructiuni privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului în domeniul jocurilor de noroc din România

În 7 ianuaie a intrat în vigoare Ordinul 370/2021 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului în domeniul jocurilor de noroc din România. Redăm părți interesante din Instrucțiui, iar la final aveți documentul complet de descărcat.

Obligaţiile furnizorilor de servicii de jocuri de noroc

Evaluarea de risc

(1)În aplicarea art. 25 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, furnizorii de servicii de jocuri de noroc realizează evaluări proprii de risc, conform politicilor şi normelor interne stabilite, prin care identifică, evaluează şi gestionează riscul de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, în ceea ce priveşte clientela, tipul activităţilor de jocuri de noroc, canalele prin care acestea sunt oferite, tipul de tranzacţii (inclusiv cumpărarea/schimbarea de jetoane) şi conexiunile cu zonele geografice, astfel încât să poată demonstra în mod rezonabil ONJN şi altor autorităţi abilitate că înţeleg şi administrează adecvat riscul de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la care sunt sau ar putea fi expuse.

(2)La stabilirea politicilor şi normelor interne, furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să asigure identificarea, evaluarea, monitorizarea, diminuarea şi raportarea riscurilor, adaptate fiecărui joc de noroc în parte ori categoriei de jocuri de noroc similare, ca mod de organizare şi exploatare, a naturii şi caracteristicilor acestora, luând în considerare cel puţin următorii indicatori de risc:

A)pariuri:

1.complicitatea angajaţilor;

2.creditarea jucătorilor;

3.prezenţa tranzacţiilor cu numerar;

4.anonimatul clienţilor, ce pot astfel plasa sume importante provenind din activităţi infracţionale, în special în cazul terminalelor de pariere autonome;

5.acordarea unor câştiguri fictive unor anumiţi jucători sau anularea fictivă a unor bilete de pariere, după ce acestea au fost validate real ca necâştigătoare în sistemul de pariere;

6.absenţa unor politici corespunzătoare de cunoaştere a clientelei;

7.participarea la joc prin interpuşi [de exemplu, prin intermediul unui sistem informal de transfer de valori (IVTS) – reţea de persoane care primeşte bani în scopul realizării fondurilor sau a unei valori echivalente plătite unui terţ într-o altă locaţie geografică, indiferent dacă sunt sau nu în aceeaşi formă] Transferurile informale de valoare au loc, în general, în afara sistemului bancar convenţional prin intermediul instituţiei financiare nebancare sau al altor entităţi comerciale a căror activitate principală de afaceri nu este reprezentată de transmiterea de bani (hawala, fei ch’ien, black market peso exchange);

8.politica de anulare a biletelor de pariere;

B)cazinouri; cluburi de poker; festival de poker:

1.complicitatea angajaţilor;

2.tranzacţiile cu numerar;

3.creditarea jucătorilor;

4.desfăşurarea în incinta organizării jocurilor de noroc a unor activităţi de cămătărie;

5.disimularea identităţii beneficiarilor reali;

6.jucătorii/clienţi ocazionali;

7.prezenţa unor clienţi din zone economico-geografice cu risc ridicat de producere a activităţilor de spălare a banilor;

8.clienţi ce sunt incluşi pe lista persoanelor supuse regimurilor sancţionatorii adoptate atât la nivelul ONU, cât şi al UE;

9.prezenţa clienţilor “High roller” ce fragmentează sumele puse în joc în mize mici pentru a nu deveni suspecţi;

10.pierderea unor sume considerabile la masa de joc, în favoarea anumitor jucători sau unei anumite persoane, atunci când jocurile oferite nu sunt organizate “contra casei”;

11.achiziţia de jetoane disimulată (numerar sau prin mijloace electronice de plată) – persoana poate încerca să ascundă veniturile ilicite, disimulându-le în câştiguri provenite de la cazinou (de exemplu, cumpărând jetoane, dar fără a le folosi pentru jocuri de noroc, inclusiv de la alţi jucători, pentru ca fondurile să reprezinte câştiguri);

12.regulile de joc pot potenţa riscul apariţiei spălării banilor [de exemplu, dacă un joc permite clienţilor plasarea de pariuri pentru fiecare parte a evenimentului de pariere (baccarat, craps sau ruletă), jucătorii afiliaţi ar putea paria pe ambele părţi, în scopul de a spăla fonduri prin joc];

13.în cazul pokerulului, joc la care nu se joacă “contra casei”, la mesele de joc pot exista tranzacţii suspecte între clienţi;

14.participarea la joc prin interpuşi;

15.lipsa politicilor “due diligence” privind clienţii, având ca rezultat vulnerabilitatea ridicată în faţa fenomenului infracţional;

16.oferirea clienţilor de servicii de schimb valutar, depozite ale jucătorilor şi alte servicii financiare;

17.jucătorii care au reşedinţa în străinătate, în special jucătorii din ţări care nu sunt parte UE/SEE sau sunt incluşi pe lista jurisdicţiilor cu risc ridicat sau în jurisdicţii aflate sub monitorizare sporită ale Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI/FATF);

18.minimalizarea acţiunilor persoanei cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019;

19.jucătorii reticenţi în a furniza informaţii;

20.jucători ocazionali, inclusiv turişti;

21.elaborarea unui raport de activitate – dacă se referă la cel puţin una dintre următoarele posibilităţi:

– a) atrage un număr mare de jucători care joacă pentru sume relativ mici;

– b) atrage un număr mai mic de jucători care joacă pentru sume relativ mari;

– c) nivelul de experienţă al angajaţilor;

C)slot-machine:

1.complicitatea angajaţilor;

2.tranzacţiile cu numerar;

3.creditarea jucătorilor;

4.disimularea identităţii beneficiarilor reali/participare la joc prin interpuşi;

5.prezenţa unor clienţi din zone economico-geografice cu risc ridicat de producere a activităţilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;

6.utilizarea mijloacelor de joc de tip self service betting terminals/ticket in ticket out;

7.atomicitatea prezenţei mijloacelor de joc tip slot-machine presupunând tot atâtea oportunităţi de plasare şi retragere a unor fonduri de origine suspectă;

8.premiile de tip jack-pot/bonusuri, în numerar, acordate fictiv;

9.programele de fidelizare ce presupun recompense în numerar;

10.jucătorii reticenţi în a furniza informaţii;

11.jucători ocazionali, inclusiv turişti;

D)jocuri de noroc la distanţă (cazino, pariuri, slot-machine, poker, bingo)

1.activitatea de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc la distanţă realizată de grupări infracţionale;

2.disimularea identităţii beneficiarilor reali;

3.lipsa prezenţei fizice a jucătorilor – impediment în cunoaşterea participantului la jocurile de noroc;

4.utilizarea de către jucători a unor documente de identitate false ori furate;

5.lipsa politicilor “due diligence” privind clienţii;

6.accesarea mai multor platforme de joc sau colecţii de jocuri din cadrul aceleiaşi platforme;

7.complicitatea la acordarea de bonusuri ori alte beneficii oferite în numerar, particularitatea relaţiei furnizor-participant la jocurile de noroc;

8.B2C; vulnerabilitatea este asociată cu capacitatea clienţilor de a se asocia în joc şi transfera în mod deliberat fonduri (“dumping cip”);

9.E-Wallet – modalitate de plată ce face dificilă pentru operator identificarea sursei fondurilor;

10.jocuri de noroc la distanţă utilizate ca paravan pentru depozitele de numerar, transferate apoi în conturi bancare, având ca provenienţă aparentele câştiguri la joc.

(3)În aplicarea alin. (1), furnizorii de servicii de jocuri de noroc au în vedere şi următorii indicatori relevanţi, care reprezintă vulnerabilităţi ale sistemului de jocuri de noroc:

a)jucătorii ocazionali, inclusiv turiştii, pot prezenta un risc crescut de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, având în vedere devierea acestora de la un comportament normal;

b)jucătorii care cheltuiesc sume mari (jucători mari) reprezintă un factor de risc, dată fiind dificultatea aprecierii originii licite a fondurilor. Încadrarea jucătorilor în categoria jucătorilor mari se realizează pe baza unei evaluări individuale, precum şi a consumului total de jocuri de noroc al acestuia, întro anumită perioadă de timp.

(4)Evaluările de risc se actualizează periodic, precum şi ori de câte ori intervin modificări ale evaluărilor naţionale şi sectoriale, ale factorilor de risc prevăzuţi de legislaţia naţională şi internaţională în domeniul spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi de recomandările organismelor internaţionale.

(5)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc întocmesc metodologia de management al riscului, în baza căreia se realizează identificarea, evaluarea, monitorizarea şi gestionarea riscului, care cuprinde cel puţin următoarele:

a)precizarea categoriilor şi surselor de informaţii utilizate în realizarea evaluării;

b)lista factorilor de risc furnizată, după caz, de ONJN sau de alte autorităţi abilitate care au incidenţă cu profilul de activitate al furnizorului de servicii de jocuri de noroc;

c)atribuţiile personalului implicat în evaluarea riscului;

d)modul de determinare a ponderilor asociate factorilor de risc identificaţi în funcţie de importanţa acestora, factori ce pot fi încadraţi într-un grad de risc “redus”, “standard”, “sporit”;

e)procedura de luare în considerare a factorilor de risc identificaţi la determinarea gradului de risc asociat clienţilor, produselor şi serviciilor, canalelor de distribuţie a produselor şi serviciilor şi, după caz, activităţii externalizate şi activităţii derulate prin sucursalele şi filialele situate în state terţe;

f)procedura de stabilire şi reevaluare a claselor de risc aferente clienţilor, produselor şi serviciilor, în funcţie de gradul de risc asociat;

g)procedura pentru stabilirea gradului de risc la nivelul întregii activităţi;

h)procedura de monitorizare a evoluţiei factorilor de risc de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului şi pentru a identifica necesitatea actualizării listei factorilor de risc furnizate, după caz, de ONJN sau de alte autorităţi abilitate.

(6)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc monitorizează permanent evoluţiile indicatorilor de risc şi revizuiesc evaluarea riscurilor periodic. Metodologia de evaluare a riscurilor şi procedurile de administrare se revizuiesc ori de câte ori este necesar, în baza rezultatelor evaluărilor proprii de risc, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1), (3) şi (7) şi art. 25 alin. (3) din Legea nr. 129/2019.

(7)Evaluarea şi gestionarea riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului de către entităţile reglementate cuprind cel puţin următoarele componente:

a)identificarea şi evaluarea globală a tuturor factorilor de risc: identificarea riscului asociat clienţilor, activităţii de jocuri de noroc oferite, tipului de tranzacţii (inclusiv, cumpărarea/schimbarea de jetoane) efectuate în urma câştigurilor, canalelor de distribuţie utilizate şi conexiunilor cu zonele geografice;

b)adoptarea unei metodologii de evaluare a riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, realizată în baza factorilor/indicatorilor de risc specifici şi a controalelor interne aplicabile pentru gestionarea riscurilor;

c)implementarea unei proceduri de gestionare a riscurilor, pentru obţinerea unei perspective generale asupra riscului asociat unui client, unei anumite relaţii de afaceri sau unei tranzacţii ocazionale, prin strângerea tuturor informaţiilor necesare în vederea identificării tuturor factorilor de risc relevanţi şi evaluarea acestora;

d)stabilirea unui flux de monitorizare a tranzacţiilor şi serviciilor oferite, corelate cu profilul de risc şi cu activitatea clientului, respectiv actualizarea şi revizuirea în permanenţă a evaluării riscurilor.

(8)În politica de administrare şi diminuare a riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, furnizorii de servicii de jocuri de noroc stabilesc următoarele:

a)strategia de acceptare a clienţilor, prin care să se stabilească cel puţin categoriile de clienţi pe care societatea îşi propune să le atragă;

b)tipurile de activităţi de jocuri de noroc pe care furnizorul de servicii de jocuri de noroc le oferă/îşi propune să le ofere;

c)limita maximă a nivelului de risc considerată acceptabilă la nivel de clienţi, activitate şi la nivelul entităţii;

d)direcţiile şi măsurile pentru diminuarea riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului;

e)măsurile menite să asigure respectarea politicilor şi procedurilor la nivel de grup, în conformitate cu art. 24 alin. (7) coroborat cu art. 25 alin. (4) din Legea nr. 129/2019.

(9)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc aprobă, la nivelul organelor de conducere, politicile şi normele interne de evaluare a riscurilor şi metodologia de management al riscului şi instituie sisteme de control pentru a verifica eficienţa acestora.

(10)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc înregistrează intern evaluările riscurilor efectuate ca parte a acţiunilor de monitorizare şi revizuire, pe care le furnizează la solicitarea ONJN şi a altor autorităţi cu atribuţii de control, pentru a demonstra că aceste evaluări şi măsurile de gestionare a riscurilor sunt adecvate.

 

Cerinţe privind măsurile de cunoaştere a clientelei

Art. 11: Factorii de risc privind clienţii

(1)În scopul evaluării riscului asociat clientului sau beneficiarului real, pe baza informaţiilor obţinute în mod rezonabil şi legal, furnizorii de servicii de jocuri de noroc evaluează:

(i)riscul asociat afacerilor sau activităţilor profesionale ale clientului sau beneficiarului real;

(ii)riscul asociat reputaţiei clientului sau beneficiarului real;

(iii)riscul asociat comportamentului clientului sau beneficiarului real.

(2)Factorii de risc asociaţi afacerilor sau activităţilor profesionale ale clientului sau beneficiarului real pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să le aibă în vedere vizează cel puţin următoarele situaţii:

(i)clientul sau beneficiarul real desfăşoară activităţi în domenii cu un risc crescut de corupţie, cum ar fi, dar nelimitat la, domeniul construcţiilor, comerţ cu arme şi muniţii, extracţia de minerale, domeniul farmaceutic;

(ii)clientul sau beneficiarul real desfăşoară activităţi în domenii cu un risc crescut de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, cum ar fi, dar nelimitat la, transferul de bani, agenţii imobiliare, comerţ cu metale preţioase;

(iii)clientul sau beneficiarul real desfăşoară activităţi în domenii care implică utilizarea de valori importante, care se transferă în numerar;

(iv)clientul sau beneficiarul real este persoană expusă public sau membru de familie al persoanelor expuse public.

(3)Factorii de risc privind reputaţia clientului sau beneficiarului real vor fi analizaţi, având în vedere cel puţin:

(i)informaţiile obţinute din surse publice independente, potrivit cărora clientul sau beneficiarul real este cercetat/condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor sau finanţare a terorismului;

(ii)identificarea clientului sau a beneficiarului real în rapoartele privind tranzacţiile suspecte transmise de furnizorul de servicii de jocuri de noroc către ONPCSB;

(iii)orice alte informaţii obţinute în mod rezonabil şi prin mijloace permise legal privind reputaţia sau integritatea clientului sau beneficiarului real, colectate de furnizorul de servicii de jocuri de noroc pe durata relaţiei de afaceri.

(4)Factorii de risc privind comportamentul clientului sau beneficiarului real pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să îi aibă în vedere în evaluarea de risc sunt cel puţin:

(i)refuzul de a furniza documentele de identitate sub diferite pretexte;

(ii)ezitările sau refuzul de a furniza informaţiile solicitate pentru îndeplinirea procedurii de cunoaştere a clientelei sau furnizarea unor informaţii insuficiente sau neclare cu privire la sursa fondurilor, dacă există indicii rezonabile că astfel se încearcă ascunderea sau denaturarea sursei fondurilor;

(iii)indiciile rezonabile pentru a aprecia că actele de identitate furnizate nu sunt autentice sau nu aparţin clientului sau beneficiarului real; în cazul identificării unor situaţii în care clientul sau beneficiarul real a furnizat documente de identitate neautentice, entităţile raportoare completează şi păstrează Registrul de evidenţă, având conţinutul descris în anexa nr. 1.

Art. 12: Factorii de risc privind produsele, serviciile, tranzacţiile sau canalele de distribuţie

(1)În scopul determinării riscului privind produsele, serviciile, tranzacţiile sau canalele de distribuţie, furnizorii de servicii de jocuri de noroc au în vedere cel puţin următorii factori de risc:

(i)nivelul de transparenţă cu privire la identitatea clientului sau beneficiarului real pe care îl implică produsul, serviciul, tranzacţia sau canalul de distribuţie;

(ii)complexitatea produsului, serviciului sau tranzacţiei;

(iii)valoarea sau volumul tranzacţiilor.

(2)Factorii de risc pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să îi analizeze pentru a determina riscul asociat privind produsele, serviciile, tranzacţiile sau canalele de distribuţie pe baza nivelului de transparenţă sunt cel puţin cei care, prin natura lor, implică acţiuni ale mai multor clienţi, care interacţionează între ei.

(3)Factorii de risc pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să îi analizeze pentru a determina riscul asociat produselor, serviciului sau tranzacţiei pe baza complexităţii acestora sunt următorii:

(i)intervale foarte scurte de timp între momentul iniţierii şi finalizării tranzacţiei;

(ii)interacţiunea între clienţi din jurisdicţii diferite;

(iii)utilizarea unor produse inovative, în special tehnologii sau metode de plată, al căror mod de funcţionare nu este transparent sau este insuficient descris.

(4)Factorii de risc pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să îi analizeze pentru a determina riscul asociat produselor, serviciului sau tranzacţiei pe baza valorii sau volumului tranzacţiilor sunt următorii:

(i)tranzacţii care se desfăşoară preponderent în numerar;

(ii)produse sau servicii care încurajează, prin natura lor, tranzacţii de valori mari;

(iii)inexistenţa unor limite maxime aplicabile tranzacţiilor, care ar împiedica utilizarea produsului sau serviciului în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului.

(5)Factorii de risc pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să îi analizeze pentru a determina riscul asociat produselor, serviciului sau tranzacţiei pe baza canalelor de distribuţie sunt următorii:

(i)prezenţa fizică a clientului în vederea identificării;

(ii)utilizarea unor mijloace suplimentare care să asigure identificarea clienţilor a căror prezenţă fizică nu este posibilă;

(iii)aplicarea măsurilor de prevenire a utilizării unor identităţi furate.

Art. 13: Factorii de risc geografic

(1)În scopul determinării riscului asociat ţărilor sau zonelor geografice, furnizorii de servicii de jocuri de noroc au în vedere riscul asociat ţărilor sau zonelor geografice unde clientul sau beneficiarul real:

(i)are domiciliul/rezidenţa;

(ii)desfăşoară activităţile care reprezintă sursa fondurilor.

(2)Factorii de risc geografic pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc îi au în vedere pentru a determina riscul asociat ţărilor sau zonelor geografice sunt cel puţin:

(i)apartenenţa la Uniunea Europeană;

(ii)existenţa în ţările terţe a unor sisteme eficiente de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, conform informaţiilor obţinute din surse independente şi credibile;

(iii)ţări terţe identificate pe baza informaţiilor din surse credibile ca având un nivel scăzut al infracţionalităţii, în general, şi al corupţiei, în mod special;

(iv)ţări terţe care, pe baza unor surse credibile, cum ar fi evaluări reciproce, rapoarte detaliate de evaluare sau rapoarte de monitorizare publicate, au prevăzut cerinţe de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului în conformitate cu recomandările Grupului de Acţiune Financiară Internaţională revizuite şi pun în aplicare în mod eficace cerinţele respective.

Art. 14: Aplicarea măsurilor standard de cunoaştere a clientelei

(1)Înainte de iniţierea unei relaţii de afaceri, furnizorii de servicii de jocuri de noroc aplică măsuri standard de cunoaştere a clientelei, asigurând colectarea cel puţin a următoarelor informaţii despre client:

a)numele, prenumele şi pseudonimul, dacă este cazul;

b)data şi locul naşterii;

c)codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;

d)seria şi numărul actului de identitate, inclusiv o copie (letrică sau electronică) a acestui document;

e)cetăţenia;

f)adresa de domiciliu sau reşedinţă;

g)încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deţinerea calităţii de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.

(2)La efectuarea unei tranzacţii ocazionale, furnizorii de servicii de jocuri de noroc tradiţionale (cazino, slot-machines, pariuri etc.) aplică măsurile standard de cunoaştere a clientelei în momentul colectării câştigurilor, la cumpărarea sau schimbarea de jetoane, atunci când se efectuează tranzacţii a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 2.000 euro, printr-o singură operaţiune. Furnizorii de servicii de jocuri de noroc tradiţionale asigură colectarea cel puţin a următoarelor informaţii despre client:

a)numele, prenumele şi pseudonimul, dacă este cazul;

b)data şi locul naşterii;

c)codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;

d)seria şi numărul actului de identitate, inclusiv o copie (letrică sau electronică) a acestui document;

e)cetăţenia;

f)adresa de domiciliu sau reşedinţă;

g)încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deţinerea calităţii de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.

(3)Dacă se stabileşte în mod rezonabil, prin mijloace legale, că beneficiarul real este diferit de client, furnizorul de servicii de jocuri de noroc va solicita cel puţin următoarele informaţii referitoare la beneficiarul real identificat:

a)natura relaţiei care a generat calificarea în această calitate;

b)numele şi prenumele;

c)data şi locul naşterii;

d)codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;

e)statul de domiciliu sau reşedinţă;

f)cetăţenia;

g)natura activităţii pe care o desfăşoară;

h)informaţii privind încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deţinerea calităţii de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.

Art. 15: Verificarea documentelor

Înaintea stabilirii relaţiei de afaceri sau efectuării tranzacţiei ocazionale, furnizorii de servicii de jocuri de noroc verifică informaţiile referitoare la clienţi pe baza documentelor din categoria celor mai greu de falsificat sau de obţinut pe cale ilicită, cum sunt documentele de identitate: buletin, carte de identitate, paşaport, permis de şedere, permis de conducere.

Art. 16: Verificarea informaţiilor

Verificarea informaţiilor care nu se pot proba pe baza documentelor şi a veridicităţii documentelor se va realiza din orice alte surse credibile şi independente, cum ar fi, dar fără a se limita la bazele de date publice/private care conţin informaţii de la autorităţi publice, care pot fi consultate prin mijloace rezonabile şi legale, conform prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019.

Art. 17: Revizuirea periodică a profilului clientului

(1)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc implementează mecanisme pentru verificarea periodică a informaţiilor colectate anterior, prin aplicarea măsurilor standard de cunoaştere a clientelei, despre client, pentru a se asigura corectitudinea, completitudinea şi actualitatea profilului clientului şi eficacitatea procesului de monitorizare.

(2)Revizuirea periodică a profilului clientului va permite furnizorilor de servicii de jocuri de noroc să reevalueze în mod regulat gradul de cunoaştere a clientului pentru a se asigura că informaţiile sunt la zi şi pentru a putea evalua gradul de risc al clienţilor pe parcursul relaţiei de afaceri cu aceştia sau al tranzacţiilor ocazionale efectuate.

(3)Revizuirea va lua în considerare cel puţin:

a)termenul de valabilitate a documentelor de identitate;

b)completarea şi/sau actualizarea informaţiilor despre client (se completează tipurile de informaţii colectate despre client, de exemplu: comportamentul tranzacţional al clientului, comportamente sociale identificate – schimbări de cetăţenie/rezidenţă/domiciliu etc.);

c)adecvarea nivelului de risc al clientului, prin identificarea categoriei/situaţiei de risc în care se încadrează clientul.

(4)În situaţia ridicării sau scăderii nivelului de risc, entităţile asigură că au aplicat măsurile de cunoaştere a clientelei corespunzătoare categoriei în care au fost incluşi.

Art. 18: Condiţii de aplicare a măsurilor de cunoaştere a clientelei

(1)Atunci când nu este în măsură să aplice măsurile de cunoaştere a clientelei, furnizorul de servicii de jocuri de noroc nu va accepta colectarea de câştiguri, plasarea de pariuri, retragerea de sume de bani sau iniţierea, respectiv continuarea relaţiei de afaceri, sens în care întocmeşte un raport de tranzacţie suspectă în legătură cu clientul respectiv, ori de câte de ori există motive de suspiciune, document care se transmite la ONPCSB.

(2)Formularul de cunoaştere a clientelei utilizat de furnizorii de servicii de jocuri de noroc tradiţionale va avea cel puţin conţinutul menţionat în anexa nr. 3.

(3)În vederea aplicării obligaţiei prevăzute la alin. (1), furnizorii de servicii de jocuri de noroc online se asigură că, înainte ca verificarea identităţii clientului să fie finalizată, platforma de joc nu permite efectuarea depunerilor în contul de joc cu valori mai mari de 200 euro sau echivalentul în lei şi nu permite efectuarea retragerilor.

(4)Dacă în termen de 30 de zile de la data primei depuneri în contul de joc verificarea identităţii clientului nu se finalizează cu succes, furnizorii de servicii de jocuri de noroc online sunt obligaţi să nu accepte încheierea relaţiei de afaceri cu acel client.

Art. 19: Măsuri standard de cunoaştere a clientelei

(1)În aplicarea art. 11 alin. (1), (3) şi (4) şi art. 15 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, la stabilirea unei relaţii de afaceri cu furnizorii de bunuri şi servicii definiţi ca parteneri persoane juridice ai furnizorilor de servicii de jocuri de noroc, furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să obţină, pentru a determina profilul de risc al partenerului, cel puţin următoarele informaţii:

a)denumirea;

b)forma juridică;

c)codul de identificare fiscală şi/sau numărul de înregistrare de la registrul comerţului sau informaţia echivalentă pentru persoanele juridice străine;

d)sediul social şi, dacă este cazul, sediul real;

e)numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, după caz;

f)tipul şi natura activităţii desfăşurate;

g)informaţiile prevăzute la art. 12 din instrucţiuni pentru persoanele care reprezintă clientul în relaţie cu societatea şi puterile acestora de angajare a răspunderii entităţii;

h)scopul şi natura relaţiei de afaceri;

i)informaţiile referitoare la beneficiarul real.

(2)La efectuarea tranzacţiilor ocazionale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, furnizorii de servicii de jocuri de noroc obţin informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), g) şi i).

(3)În cazul partenerilor entităţi fără personalitate juridică, dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.

Art. 20: Măsuri suplimentare de cunoaştere a clientelei

(1)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc aplică măsuri suplimentare de cunoaştere a clientelei, în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 129/2019, în toate situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare de bani/finanţare a terorismului.

(2)În cazul tranzacţiilor sau al relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse public sau cu clienţi ai căror beneficiari reali sunt persoane expuse public, furnizorul de servicii de jocuri de noroc trebuie să adopte următoarele măsuri:

a)să obţină aprobarea conducerii de rang superior cu privire la stabilirea sau continuarea relaţiei de afaceri. Reprezentantul conducerii de rang superior care aprobă stabilirea sau continuarea relaţiei de afaceri cu persoana expusă public trebuie să aibă suficientă experienţă şi o imagine de ansamblu pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la problemele care au impact direct asupra profilului de risc al societăţii;

b)să obţină, prin mijloace rezonabile şi permise legal, informaţii despre sursa fondurilor şi averii clientului şi beneficiarului real al clientului şi sursa fondurilor utilizate în relaţia de afaceri sau în tranzacţii cu astfel de persoane;

c)să efectueze permanent o monitorizare sporită a relaţiei de afaceri cu aceste persoane. În cadrul acţiunilor sporite de monitorizare permanentă a riscului asociat relaţiei de afaceri, furnizorii de servicii de jocuri de noroc identifică tranzacţiile neobişnuite şi analizează în mod regulat informaţiile pe care le deţin pentru a se asigura de identificarea promptă a oricăror informaţii noi sau emergente care pot afecta evaluarea riscurilor; frecvenţa acţiunii de monitorizare permanentă este stabilită în funcţie de nivelul de risc ridicat asociat relaţiei.

(3)Prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 129/2019 şi ale alin. (2) al prezentului articol se aplică şi membrilor familiilor persoanelor expuse public, precum şi persoanelor cunoscute ca fiind asociaţi apropiaţi ai acestora.

(4)În aplicarea prevederilor art. 17 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 129/2019, entităţile reglementate instituie sisteme adecvate pentru a detecta tranzacţiile complexe şi pe cele neobişnuite, inclusiv din perspectiva valorii acestora, aplicabile pentru a detecta toţi clienţii şi toate tranzacţiile care nu se circumscriu unei tipologii obişnuite. Fără ca enumerarea să fie limitativă, tranzacţiile pot fi considerate neobişnuite în cel puţin următoarele situaţii:

a)sunt mai mari decât ar preconiza în mod normal societatea pe baza cunoştinţelor sale despre client, relaţia de afaceri sau categoria în care este încadrat clientul;

b)prezintă un tipar neobişnuit sau complex comparativ cu profilul de risc al clientului sau cu tiparul tranzacţiilor asociate clientului, produselor sau serviciilor similare;

c)sunt complexe comparativ cu alte tranzacţii similare asociate unor tipuri de clienţi, produse sau servicii similare şi furnizorul de servicii de jocuri de noroc nu cunoaşte justificarea economică sau scopul legal al acestora ori are îndoieli cu privire la veridicitatea informaţiilor care i s-au pus la dispoziţie;

d)nu se poate identifica un scop economic, comercial sau legal evident asociat tranzacţiilor.

(5)În cazul tranzacţiilor complexe şi neobişnuit de mari sau al tiparelor neobişnuite de tranzacţii care nu au un scop economic sau legal evident, entităţile reglementate aplică următoarele măsuri:

a)instituie sisteme de detectare a tranzacţiilor din perspectiva valorii, sursei fondurilor şi a profilului tranzacţional al acestora ori a celor care nu au motivaţie economică sau aparenţă legală evidentă;

b)examinează, cât mai curând posibil, contextul şi scopul tuturor tranzacţiilor complexe şi care au valori neobişnuit de mari sau al tuturor tipurilor de tranzacţii neobişnuite care nu au un scop economic, comercial sau legal evident;

c)solicită clientului documente suplimentare pentru a dovedi legalitatea sursei fondurilor folosite la plasarea mizei;

d)măresc gradul şi natura monitorizării relaţiei de afaceri în scopul stabilirii dacă respectivele tranzacţii sau activităţi par suspecte;

e)consemnează în format letric sau electronic verificările efectuate şi constatările desprinse şi le pun la dispoziţia ONJN, ori de câte ori aceasta solicită.

(6)Prin măsurile suplimentare de cunoaştere a clientelei, furnizorii de servicii de jocuri de noroc stabilesc dacă tranzacţiile neobişnuite identificate dau naştere unor suspiciuni şi dispun:

a)măsuri rezonabile, permise legal şi adecvate pentru a înţelege contextul şi scopul acestor tranzacţii, de exemplu, prin stabilirea sursei şi a destinaţiei fondurilor sau aflarea mai multor informaţii despre activitatea clientului pentru a confirma probabilitatea desfăşurării unor astfel de tranzacţii de către client;

b)intensificarea monitorizării relaţiei de afaceri şi a tranzacţiilor subsecvente.

(7)Atunci când clientul are domiciliul sau reşedinţa într-un stat terţ identificat de către Comisia Europeană drept ţară terţă cu grad ridicat de risc şi în orice alte situaţii care prezintă un risc ridicat, furnizorii de servicii de jocuri de noroc iau decizii în cunoştinţă de cauză în legătură cu măsurile suplimentare de precauţie privind clientela, care sunt adecvate pentru fiecare situaţie cu risc ridicat şi pe care le pot demonstra la solicitarea ONJN sau a altor autorităţi cu atribuţii de control.

(8)În cazul relaţiilor de afaceri cu clienţi din ţări care nu fac parte din Uniunea Europeană şi care nu aplică sau aplică insuficient standardele internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului sau care sunt cunoscute la nivel internaţional ca fiind ţări necooperante, furnizorii de servicii de jocuri de noroc aplică următoarele măsuri:

a)obţin informaţii despre reputaţia clientului înainte de stabilirea relaţiei de afaceri;

b)obţin informaţii despre sursa fondurilor şi/sau sursa averii clientului şi a beneficiarului real al clientului;

c)obţin aprobarea conducerii de rang superior cu privire la stabilirea sau continuarea relaţiei de afaceri.

(9)Furnizorul de servicii de jocuri de noroc decide tipul adecvat de măsuri suplimentare privind cunoaşterea clientelei, inclusiv cantitatea de informaţii suplimentare solicitate, precum şi întinderea acţiunii de monitorizare crescută, în funcţie de motivul pentru care o tranzacţie ocazională sau o relaţie de afaceri a fost clasificată ca prezentând un risc ridicat.

(10)Măsurile suplimentare privind cunoaşterea clientelei pe care furnizorul de servicii de jocuri de noroc le aplică în anumite situaţii cu risc ridicat pot include, fără a se limita la următoarele:

a)solicitarea mai multor informaţii despre identitatea clientului sau a beneficiarului real, în scopul determinării riscului asociat relaţiei, obţinerea şi evaluarea informaţiilor despre reputaţia clientului şi/sau a beneficiarului real, cum ar fi:

1.informaţii despre membrii familiei;

2.informaţii despre veniturile/activităţile economice din trecut şi din prezent ale clientului şi/sau ale beneficiarului real;

3.informaţii cu impact asupra reputaţiei, onestităţii şi integrităţii, disponibile din surse libere;

b)creşterea calităţii informaţiilor obţinute prin aplicarea măsurilor privind cunoaşterea clientelei pentru a confirma identitatea clientului sau a beneficiarului real, inclusiv prin solicitarea de documente care să ateste că fondurile clientului utilizate în relaţia de afaceri au o provenienţă legitimă şi că sursa averii şi a fondurilor este în concordanţă cu ceea ce cunoaşte furnizorul de servicii de jocuri de noroc despre client şi cu natura relaţiei de afaceri.

Art. 21: Monitorizarea participanţilor la jocurile de noroc

(1)Furnizorul de servicii de jocuri de noroc monitorizează permanent activitatea clienţilor pe platformele de jocuri sau în locaţiile de jocuri de noroc, prin intermediul sistemelor de supraveghere interne şi al personalului dedicat, în scopul detectării unor potenţiale anomalii în comportamentele de joc ale clienţilor.

(2)Furnizorul de servicii de jocuri de noroc monitorizează câştigurile, cumpărarea/schimbarea de jetoane în valoare de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, plătite clientului/încasate de către client, ca urmare a activităţii de jocuri de noroc, individual, printr-o singură operaţiune, precum şi cumulativ per lună, în scopul detectării unor tranzacţii neobişnuite şi tranzacţii suspecte.

(3)Evidenţa individuală a câştigurilor, a cumpărării/schimbării de jetoane în valoare de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, se ţine pentru jocurile de noroc tradiţionale pe baza fişelor de evidenţă, având cel puţin conţinutul descris în anexa nr. 2.

(4)Evidenţa individuală a câştigurilor în valoare de minimum 2.000 euro, echivalentul în lei, se ţine, pentru jocurile de noroc la distanţă în sistem informatic, prin intermediul platformei autorizate.

(5)Activitatea de monitorizare cuprinde, cel puţin, analiza următoarelor date şi informaţii:

a)valoarea tranzacţiilor de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, derulate de client;

b)volumul tranzacţiilor;

c)frecvenţa tranzacţiilor de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, derulate de client;

d)complexitatea tranzacţiilor;

e)tranzacţiile care nu se încadrează în scopul economic, comercial şi legal, din perspectiva activităţii derulate de client în sala de joc, a ocupaţiei sale şi a sursei declarate a fondurilor;

f)tiparul obişnuit tranzacţional al clientului;

g)elemente de analiză tranzacţională care ies din tiparul obişnuit tranzacţional al clientului;

h)elemente de comportament social al clientului în sala de joc cu potenţial de suspiciune;

i)informaţii privind profilul clientului (cetăţenie, rezidenţă, locul naşterii, domiciliul/reşedinţa/alte adrese unde locuieşte clientul, ocupaţia, sursa fondurilor/activelor clientului, date despre beneficiarul real al fondurilor şi/sau al câştigurilor clientului, nivelul de risc alocat clientului);

j)informaţii primite de către furnizorul de servicii de jocuri de noroc din partea autorităţilor cu privire la client;

k)informaţii suplimentare obţinute din surse externe independente şi deschise;

l)indicatori sau tipologii de tranzacţii suspecte prezentate public de oficiu.

(6)Furnizorul de servicii de jocuri de noroc corelează atât rezultatele monitorizării comportamentului clientului în sala de joc, cât şi indicatorii rezultaţi în urma monitorizării operaţiunilor clientului cu informaţiile privind profilul clientului şi nivelul de risc alocat acestuia. Realizarea monitorizării continue a activităţii clientului permite entităţii raportoare să se asigure că operaţiunile realizate sunt conforme cu informaţiile deţinute despre client, la profilul activităţii şi profilul riscului, inclusiv, după caz, la sursa fondurilor, precum şi că documentele, datele sau informaţiile deţinute sunt actualizate şi relevante.

(7)În funcţie de rezultatele monitorizării, furnizorul de servicii de jocuri de noroc poate decide scăderea sau creşterea nivelului de risc al clientului, aplicarea unor măsuri de cunoaştere a clientelei proporţionale cu nivelul de risc, precum şi reducerea intensităţii extinderii şi gradului de monitorizare şi verificare a tranzacţiilor.

(8)Furnizorul de servicii de jocuri de noroc implementează la nivel intern sisteme de detectare a tranzacţiilor complexe şi a celor neobişnuite, inclusiv din perspectiva valorii şi a modului de realizare a tranzacţiilor raportat la profilul de risc al clientului. Sistemele de detectare cuprind parametri şi tipare ce delimitează tranzacţiile obişnuite derulate, cum ar fi:

a)praguri valorice per tip de client şi niveluri de risc;

b)limitări de valori de mize/cote şi câştig per tip joc, produse şi servicii;

c)ocupaţia clientului;

d)sursa declarată a fondurilor/activelor clientului.

Art. 22: Indicatori pentru detectarea tranzacţiilor suspecte sau neobişnuite

În cadrul activităţii de monitorizare, pentru detectarea tranzacţiilor neobişnuite şi a tranzacţiilor suspecte, furnizorii de servicii de jocuri de noroc au în vedere următorii indicatori, prezentaţi cu titlu exemplificativ:

a)clienţi care fac eforturi neobişnuite pentru a se împrieteni cu angajaţii furnizorului de servicii de jocuri de noroc tradiţionale;

b)clienţi care furnizează documente suspecte a fi false (inclusiv documentele de identitate) sau informaţii neadevărate;

c)dificultatea aplicării măsurilor de cunoaştere a clientelei, cum ar fi următoarele situaţii:

– clienţi circumspecţi în a furniza documentele de identitate;

– clienţi care insistă să fie identificaţi cu nume care nu apare în documentele de identitate sau după poreclă;

d)clienţi care insistă ca transferul câştigurilor să se realizeze în contul sau în numele altei persoane;

e)clienţi care solicită personalului ca tranzacţia efectuată să nu fie înregistrată în evidenţele societăţii;

f)clienţi care joacă permanent unul împotriva celuilalt (cum ar fi, spre exemplu, cazul jocurilor de ruletă);

g)clienţi care fac depuneri succesive în contul de joc sau achiziţii de jetoane fără a participa la joc;

h)clienţi care, în mod repetat, achiziţionează jetoane, tichete de participare sau altele asemenea şi solicită preschimbarea acestora după o participare limitată la jocul de noroc sau anularea tranzacţiilor (în cazul tranzacţiilor cărora le lipseşte una sau mai multe dintre părţile lor componente) sau schimbări semnificative în maniera de joc a clientului, cum ar fi, dar nelimitat la:

– clienţi care efectuează tranzacţii semnificativ mai mari decât cele uzuale;

– clienţi care efectuează tranzacţii care par a fi disproporţionate raportat la situaţia financiară sau veniturile dovedite conform documentelor care atestă sursa fondurilor.

instructiuni-din-2021-privind-jocuri-de-noroc

Comments

comentarii