Atât instanța de fond, cât și cea de apel i-au tăiat onorariul de doar 200 de lei unui avocat din Baroul Cluj, care s-a reprezentat pe sine în proces cu Casa Județeană de Pensii.
Instanțele nu au fost de acord cu acordarea cheltuielilor de judecată cerute de o persoană fizică în baza mandatului dat propriului cabinet de avocat.”În condițiile în care asistența juridică a contestatorului N.C.R. a fost asigurată de Cabinet N.C.R, cele două calități nu pot fi privite în mod distinct, fiind evident că în cauză, presupusul mandat a fost acordat pentru apărarea propriilor interese.”, se arată în motivarea judecătorilor.
Avocatul a susținut că judecătorul ar trebui sa se gândească că minim 30 % sunt taxe și încă 30% cheltuieli (benzina, birotica, etc). ”Sumele sunt infime și nu se poate trăi”, a mai precizat avocatul la proces. Precizăm că respectivul avocat a încercat să intre în magistratură prin concursul dedicat celor cu 5 ani vechime în alte profesii juridice.
Decizia Civilă Nr. 1229/ A/ 2019 – Tribunalul Cluj
TRIBUNALUL
Reține că prin Sentința Civilă Nr. 7960/2018 pronunțată în ședința publică din data de 22.11.2018 în dosarul nr…. al Judecătoriei Cluj-Napoca instanța:
A admis în parte contestația la executare formulată de contestatoarea Casa Județeană de Pensii Cluj, în contradictoriu cu intimatul N.C.R .
A dispus reducerea cheltuielilor de executare stabilite prin Încheierea nr.1/16.07.2018 emisă de SCPEJ AD și O A în dosarul execuțional n r. 610/2018 de la suma de 500,78 lei la suma de 109,7 lei.
A respins ca neîntemeiate pretențiile contestatoarei privind anularea executării silite demarate în dosarul execuțional anterior menționat.
A luat act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorească prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul SCPEJ A.D și O.A la data de 28.06.2018, sub nr. 610 intimatul a solicitat declanșarea executării silite împotriva contestatoarei în baza Deciziei civile nr. 434/08.05. 2018 a Curții de Apel Oradea pronunțată în dosarul nr. … prin care contestatoarea a fost obligată la plata către intimat a sumei de 1236 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Prin Încheierea civilă nr. 7992/11.07.2018 pronunțată în dosarul nr…. al Judecătoriei Cluj-Napoca a fost încuviințată executarea silită astfel solicitată, executorul judecătoresc emițând la data de 16.07.2018 o somație prin care intimatei i se punea în vedere ca în termen de 1 zi să procedeze la plata sumei stabilită prin titlul executoriu menționat, precum și a cheltuielilor de executare în sumă de 500,78 lei, iar ulterior la data de 13.08.2018 mai multe adrese de înființare a popririi.
În drept, instanța a reținut că, potrivit art. 712 alin. 1 și 3 C .pr.civ. împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiil or legale.
În cauză, contestatoarea a susținut în esență că în mod nelegal a fost declanșată executarea silită împotriva sa, întrucât a făcut toate demersurile în vederea obținerii sumei executată silită, sumă achitată anterior comunicării somației.
În opinia instanței însă, aspectele invocate nu constituie motive de a anulare a executării silite, atât timp cât, la momentul declanșării executării silite contestatoarea nu își îndeplinise obligațiile de plată stabilite în sarcina sa prin titlul executoriu anterior menționat., putând a avea relevanță însă sub aspectul stabilirii cheltuielilor de executare, cum se va arăta în cele ce urmează.
În consecință, apreciind că în cauză nu există elemente de nelegalitate ale executării silite declanșată împotriva contestatoarei în dosarul execuțional nr. 610/2018 al SCPEJ A.D. și O.A, instanța a respin s ca neîntemeiate pretențiile privind anularea executării silite astfel efectuată.
În ceea ce privește solicitarea contestatoarei de reducere a cheltuielilor de executare în sumă de 500,78 lei stabilite prin încheierea executorului judecătoresc nr. 1/16.07.2018 (f. 44), instanța a reținut următoarele:
În drept, potrivit art. 670 alin. 4 C .pr.civ. sumele stabilite de executorul judecătoresc cu titlu de cheltuieli de executare pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. Dispozițiile art. 451 alin. (2) șl (3) se aplică în mod corespunzător.
Totodată , potrivit alin. 2 al aceluiași text de lege debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 667, a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efe ctiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazat, al avocatului creditorului proporțional cu activitatea depusă de aceștia.
În cauza de față contestatoarea, deși a procedat la plata voluntară a sumei de 1236 lei stabilită cu titlu de cheltuieli de judecată în sarcina sa prin Decizia civilă nr. 434/08.05. 2018 a Curții de Apel Oradea pronunțată în dosarul nr. …. prin OP nr. 5550/18.07.2018, această plată a fost efectuată ulterior demarării executării silite prin cererea adresată de intimatul creditor executorului judecătoresc la data de 28.06.2018.
Prin urmare, în cauză devin incidente dispozițiile art. 670 alin. 2 C .pr.civ. instanța urmând a aprecia asupra cuantumului cheltuielilor de executare silită stabilite prin încheierea nr. 1/16.07.2018 dată în dosarul execuțional nr. 610/2018 al S.C.P.E.J. AD șI OA.
Astfel, în ceea ce privește onorariul avocatului în cuantum de 200 lei achitat prin chitanța depusă la fila 33, instanța a dispus înlăturarea acestei sume, apreciind, în acord și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu privire la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, care a arătat că „acestea urmează să fie recuperate de partea care a câștigat procesul, numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare, care au fost în mod real făcute , în limita unui cuantum rezonabil „având în vedere rolul judecătorului în desfășurarea procesului, care îi oferă posibilitatea unei imagini de ansamblu asupra complexității cauzei și muncii depuse de avocat (cauza Nielsen și Johnsen împotriva Norvegiei, cauza Sabou și Pârcalab împotriva României, cauza Almeida, Garret și alții contra Portugaliei), că respectiva cheltuială este nejustificată în cauză, în condițiile în care asistența juridică a contestatorului N.C.R. a fost asigurată de Cabinet N.C.R, în opinia instanței cele două calități neputând fi privite în mod distinct, fiind evident că în cauză, presupusul mandat a fost acordat pentru apărarea propriilor interese.
Pe de altă parte, cererea de executare silită, formulată într-o manieră extrem de succintă nu a necesitat, în opinia instanței cunoștințe de specialitate, care să justifice generarea unei astfel de cheltuieli de judecată
În ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc în sumă de 147,08 lei, având în vedere prevederile art. 39. din Legea 188/2000 potrivit cărora Executorii judec ă tore ș ti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maxima le stabilite de ministrul justiț iei, cu consultarea Consiliului Uniunii Na ț ionale a Executorilor Judec ă tore ș ti. în cazul execut ă rii silite a creanțelor avâ nd ca obiect plata unei sume de b ani, onorariile maxime sunt urmă toarele: a) pentru crean ț ele în valoare de pana la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din s uma reprezentând valoarea creanț ei ce face obiectul execut ă rii silite, respectiv prevederile Ordinului nr. 2561/2012 și față de actele de executare întocmite de executorul judecătoresc până la data achitării debitului imputat în data de 18.07.2018 – o somație mobiliară – instanța va dispune reducerea onorariului executorului judecătoresc la suma de 75 lei, cu mențiunea că dincolo de împrejurarea că acest onorariu a fost stabilit la limita maximă prevăzută de lege, în mod nejustificat de altfel, raportat la actele de executare și măsurile dispuse de executorul judecătoresc, sumei stabilită cu acest titlu i-a fost aplicat și TVA, împrejurare nepermisă în condițiile normelor legale mai sus menționate, această taxă urmând a fi suportată de către executorul judecătoresc în calitate de plătitor de TVA în condițiile Codului fiscal, fiind imputată din valoarea totală a onorariului stabilit, în caz contrar ajungându-se la transferarea acestei sarcini fiscale către debitor și la eludarea normelor din materie.
Cu privire la cuantumul sumei de 119 lei stabilită cu titlu de cheltuieli conform art. 670 alin. 3 pct. 7 C .pr.civ., instanța a apreciat că pot fi percepute cheltuieli cu acest titlu numai pentru sumele de bani cu privire la care exista dovada efectu ă rii lor, iar nu sume prezumate a fi fost cheltuite în acest scop și stabilite în mod discreț ionar.
Or, în prezenta cauză, nu există nicio dovadă a afectuării acestor cheltuieli de executare.
În aceste condiții, prin raportare la dispozițiile art. 670 C .pr.civ. instanța a stabili t în sarcina contestatoarei obligația de plată a sumei de 109,7 lei cu titlu de cheltuieli de executare, a dispu s reducerea cuantumului cheltuielilor stab i lite prin încheierea civilă nr. 1/16.07.2018 dată în dosarul execuțional nr. 610/2018 al S.C.P.E.J. AD si OA de la suma de 500,78 lei la suma de 109,7 lei.
Față de dispozițiile art. 453 C .pr.civ. și având în vedere principiul disponibilității care guvernează procesul civil, instanța a lua t act de faptul că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat apel pârâtul N.C.R.
În motivarea cererii de apel pârât ul arată că în mod neîntemeiat judecătorul fondului a desconsiderat munca avocatului , apreciind că are dreptul să îl reprezinte orice avocat, inclusiv ca în dosarele personale s ă fie reprezentat de propriul cabinet de avocat, unde po a t e angaja alți avocați ca și sal aria ț i î n interiorul profesiei.
Judecătorul fondului susține nelegal c ă „cele două calități nu pot fi privite distinct”, adică calitatea de persoan ă fizic ă și persoana fizic ă autorizată . Persoana fizic ă are CNP și un anumit regim fiscal, pe când persoana fizica autorizat ă are CUI și alt regim fiscal, și nu doar din punct de vedere fiscal sunt diferențe, ci din foarte multe aspecte (inclu siv juridic ) pe care instanța de fond nu le știe sau se face c ă nu le știe.
Cu privire la motivarea anulării onorariului s-a susținut de către instanța de fond că cererea de executare silită nu a necesit at cunoștințe de specialitate, aspect cu care apelantul nu se arată de acord, apreciind că munca nu î nseamn ă doar munc ă juridic ă propriu zisă, ci și deplasări care necesită timp și cheltuieli suplimentare. Sunt multe cazuri în care onorariul avocatul este redus, î ns ă apelantul apreciază că nu ar trebui ca acestuia să nu fie acordat deloc raportat de munca prestată.
Referitor la cuantumul onorariului, acesta este redus. Din cei 200 lei stabilit, judecătorul fondului ar trebui sa se gândească ca minim 30 % sunt taxe și încă 30% cheltuieli (benzina, birotica, etc), apelantul apreciind că sumele sunt infime și nu se poate trăi.
Concluzionând, apelantului nu i se pare legal și moral ca un judecător să î i de s considere munca, sens în care acest onorar este firesc sa fie suportat de debitoare, care ulterior îl va recupera de la Curtea de Apel Cluj, Ministerul Justiției și CNPAS. De reducere a onorariului de executor nu face aprecieri , învederând doar că îl va suporta, de și nici acest lucru nu consideră a fi just.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art.30 alin . 1 din Legea nr.51/1995 pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său, aceleași dispoziții legale regăsindu-se și în cuprinsul art.127 alin. 1 din Statutul Profesiei de Avocat.
Or, în speța de față, apelantul ca persoană fizică intimată se identifică, firesc, cu calitatea sa de avocat, neputând fi pusă în discuție reprezentarea sau asistarea de către sine.
Astfel, prevederile art.30 alin 1 din Legea nr.51/1995 nu sunt aplicabile, apelantul neputând fi propriul său client în sensul textului menționat.
În aceste condiții, contrar opiniei exprimate de apelant, sunt pe deplin pertinente statuările primei instanțe în sensul că, în condițiile în care asistența juridică a contestatorului N.CR. a fost asigurată de Cabinet N.C.R, cele două calități nu pot fi privite în mod distinct, fiind evident că în cauză, presupusul mandat a fost acordat pentru apărarea propriilor interese.
De asemenea, nu este fondată nici critica potrivit căreia prima instanță a reținut în mod eronat că cererea de executare silită nu a necesitat cunoștințe de specialitate întrucât, verificându-se dosarul execuțional, tribunalul constată că apelantul a formulat cererea de executare silită într-o modalitate care nu a relevat trimiteri la jurispudența în materie sau literatura de specialitate, menționându-se succint doar temeiul de drept al cererii.
Raportat la toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.480 alin 1 C pr civ va respinge ca ca nefondat, apelul declarat de N.C.R împotriva sentinței civile nr. 7960/22.12.2018, pronunțată în dosarul nr. ..X al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o menține în totul.