fbpx

Instanță despre admiterea la Barou: ”tematica pentru un astfel de examen trebuie să fie elaborată cât mai precis”

În motivarea sentinței prin care a anulat o întrebare de la examenul pentru Barou 2019, instanța Curții de Apel Iași arată că tematica ”trebuie să fie elaborată cât mai precis, cu scopul de a elimina orice echivoc”. Dosarul este în recurs la ÎCCJ.

Înainte de a se adresa instanței de judecată, candidatul din Iași, în 14 octombrie 2019, a formulat o  plângere prealabilă (în procedura prealabilă obligatorie reglementată de Legea contenciosului administrativ și fiscal). Consiliul UNBR nu i-a comunicat niciun răspuns la plângerea prealabilă formulată, trecând termenul de 30 de zile de la momentul comunicării.

În Sentința nr. 68/2020 din  20 Iulie 2020 a Curții de Apel Iași se arată următoarele:

”În fapt, reclamantul D.C.I s-a înscris și a participat la examenul de primire în profesia de avocat stagiar din 30 august 2019 pe lista de candidați a Baroului Iași (cod de candidat A4312), obținând următoarele rezultate: la disciplina Organizarea și exercitarea profesiei de avocat – 16 puncte, la disciplina Drept civil – 12 puncte, la disciplina Drept procesual civil – 11 puncte, la disciplina Drept Penal – 17 punct și la Drept procesual penal – 13 puncte. Acumulând 69 de puncte, față de 70 de puncte ce reprezintă minimul necesar, reclamantul a fost declarat respins.

În data de 31.08.2019 reclamantul a formulat contestația la barem (filele 31-32) în ceea ce privește întrebarea nr. 33 din grila G1 motivat de faptul că aceasta nu este în concordanță cu tematica și bibliografia publicată de Consiliul UNBR. Prin Procesul verbal din 02.09.2019 (fila 162) contestația a fost însă respinsă. De asemenea, a fost respinsă și contestația la punctaj (fila 42), așa cum rezultă din Procesul verbal din 11.09.2020 (fila 163). Împotriva Procesului verbal din 02.09.2019 reclamantul a formulat plângere prealabilă (filele 43-45).

Prin Hotărârea nr. 5 din 04.10.2019 , Consiliul UNBR a validat examenul de primire în profesie ca avocat stagiar iar prin art. 1 alin. (3) au fost respinse „toate memoriile, petițiile, plângerile privind organizarea examenului ori alte aspecte în legătură cu care se suține că nu au fost rezolvate în etapa soluționării contestațiilor la barem și în etapa soluționării contestațiilor la punctaj”.

Mai reține instanța că împotriva Hotărârii nr. 5 din 04.10.2019, reclamantul a formulat, de asemenea, plângere prealabilă (filele 48-50) ce a fost respinsă prin Decizia nr. 35 din 09.11.2019 (fila 70).

Reclamantul s-a adresat instanței de contencios solicitând anularea parțială a Hotărârii nr. 5 din 04.10.2019 în sensul admiterii plângerii referitoare la întrebarea nr. 33 din G1 cu consecința anulării acesteia și acordarea unui (1) punct și obligarea emiterii unei decizii de primire în profesia de avocat stagiar.

Ulterior, reclamantul a solicitat modificarea cererii solicitând ca instanța să constate că a fost încălcat Regulamentul cadru (Hotărârea nr. 462 din 05.06.2019 cu privire la întrebarea nr. 33 de la grila G1.

Instanța a pus în discuția părților la termenul din 06.07.2020 admisibilitatea acestui capăt de cerere față de obiectul acțiunii din materia contenciosului administrativ. Astfel, potrivit art. 8 din Legea nr. 554/2004 persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral se poate adresa instanței în vederea anulării actului și repararea pagubei . De asemenea se poate adresa instanței de contencios și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri precum și de refuzul de efectuare a unor operațiuni necesare pentru protejarea dreptului sau interesului său legitim.

Așadar, acțiunile din materia contenciosul administrativ au ca obiect cererile îndreptate împotriva unor acte administrative tipice sau asimilate, în sensul art. 2 alin. 1 lit. c și art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.

Însă, prin acest capăt de cerere reclamantul a solicitat constatarea încălcării Regulamentului cadru cu privire la întrebarea nr. 33 din G1, însă o astfel de cerere nu se încadrează în sfera acțiunilor prevăzute la art. 8 din Legea nr. 554/2004. Mai mult, curtea apreciază că analiza încălcării Regulamentului cadru este subsumată analizei legalității Hotărârii nr. 5 din 04.10.2019, ce reprezintă cel de-al doilea capăt de cerere, astfel încât acest aspect va fi cercetat oricum cu această ocazie. În consecință, se impune admiterea excepției inadmisibilității acestui capăt de cerere .

În ceea ce privește legalitatea Hotărârii nr. 5 din 04.10.2019 a Consiliului UNBR instanța constată că examenul de primire în profesia de avocat stagiar a fost organizat în temeiul Hotărârii nr. 462 din 05.06.2019 (filele 222-231). Potrivit art. 14 alin. 3 din Regulament Comisia de elaborarea a subiectelor are ca obligație elaborarea subiectelor la examen în concordanță cu tematică și bibliografia aprobată și publicată de Consiliul UNBR.

Întrebarea care a stârnit nemulțumirea reclamantului este cea cu numărul 33 din Grila 1, disciplina Drept civil și are următorul cuprins: „Renunțarea la moștenire:

  1.              poate fi invocată numai la cererea creditorilor succesibilului renunțător în termenul general de prescripție;
  2.              poate, fi prezumată în anumite condiții;
  3.              este irevocabilă din partea renunțătorului.”

Răspuns: B

Reclamantul a susține că această întrebare excede tematicii aprobate pentru concursul de primire în profesia de avocat stagiar, astfel încât curtea va analiza în continuare acest aspect.

Astfel, în tematica aferentă examenului pentru intrarea în profesia de avocat stagiar, la disciplina drept civil, la capitolul Succesiuni (fila 13) au fost incluse două capitole, respectiv Moștenirea legală și Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă și reducțiunea liberalităților excesive . În Codul civil, Renunțarea la moștenire este tratată la Titlul II în timp ce capitolul privind rezerva succesorală, cotitatea disponibilă și reducțiunea liberalităților excesive face parte din Titlul III – cap. IV. Așadar, Curtea constată că organizatorul examenului nu a înțeles să includă în tematica examenului întreaga Cartea a IV-a din Codul civil intitulată Despre moștenire și liberalități ci doar două capitole din această Carte, respectiv cele indicate anterior. Pe cale de consecință, organizatorul examenului avea obligația, conform art. 14 alin. 3 din Regulament de a întocmi subiecte de examen în concordanță cu tematica aprobată și comunicată participanților la examen.

Curtea constată că întrebarea nr. 33 abordează aspecte legate de renunțarea la moștenire. Însă, În Codul civil instituția renunțării la moștenire este tratată la Titlul IV, distinct de cele două capitole arătate în tematica aprobată.

Pârâtele, prin întâmpinare, au susținut că aspecte legate de renunțarea la moștenire sunt abordate oricum în capitolul legat de moștenirea legală astfel încât pot fi considerate ca fiind incluse în tematica aprobată, reclamantul având obligația de a le cunoaște.

Curtea analizând aceste susțineri constată că deși este real faptul că în doctrină renunțarea la moștenire este menționată, cu caracter general, cu ocazia tratării altor instituții de drept civil, cum ar fi actul juridic sau moștenirea legală, însă, în speță, întrebarea nr. 33 nu a avut un caracter de generalitate ci a vizat aspecte care sunt abordate în mod deosebit de dispozițiile art. 1120, art. 1122 și art. 1123 ce fac parte din Secțiunea a 3-a Cod civil din cadrul Titlului IV- Transmisiunea și partajul moștenirii, cap. I Transmisiunea moștenirii. Or, așa cum s-a arătat anterior aceste dispoziții legale nu fac parte din tematica aprobată.

Demn de menționat este faptul că în cazul examenului pentru avocații definitivi în tematică a fost înscrisă în mod precis Renunțarea la moștenire (fila 24) astfel încât și acest lucru constituie un indiciu că în cazul examenului pentru avocații stagiari Consiliul UNBR a înțeles să excludă din tematică acest subiect.

Mai mult, tematica pentru un astfel de examen, de altfel foarte important pentru absolvenții de drept, trebuie să fie elaborată cât mai precis, cu scopul de a elimina orice echivoc cu privire la conținutul materiei studiate de participanți. Or, prin neincluderea în tematica de concurs a renunțării la moștenire, dar, cu toate acestea, formularea unei întrebări ce vizează aspecte specifice acestei instituții și care sunt tratate în mod special de Codul civil doar la acest subcapitol, se încalcă această exigență, în opinia Curții.

În consecință, instanța constată că întrebarea nr. 33 din G1 nu se încadrează în tematica de concurs, fiind încălcate dispozițiile art. 14 alin. 3 din Regulament.

Pentru aceste considerente instanța constată că este întemeiat capătul de cerere cu obiect anularea parțială a Hotărârii nr. 5 din 04.10.2019 a Consiliului UNBR impunându-se admiterea contestației formulate de către reclamantul D.C.I la barem și punctaj și anularea întrebării nr. 33 din Grila 1 cu consecința acordării unui punct, în temeiul art. 21 alin. (6) din Regulament.

Întrucât, în acest mod reclamantul a îndeplinit condiția de a avea minim 70 de răspunsuri corecte precum și cea ca la fiecare disciplină să răspundă corect la minim 10 întrebări, așa cum rezultă din anexa aferentă Hotărârii nr. 5/04.10.2019 curtea va admite și capătul doi de cerere și va obliga Consiliul UNBR să emită o decizie de primire în profesie ca avocat stagiar pe numele reclamantului, în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în vederea reparării pagubei.

Va respinge în schimb cererea în contradictoriu cu INPPA având în vedere că la termenul din 22.06.2020 instanța a admis excepția lipsei calității procesual pasive a acestei persoane.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina