Avocatul asociației Minority Rights, Sandor Szocs

Instanța a rămas în pronunțare în al doilea proces pentru plăcuțele bilingve. 2.500 de cereri depuse ca probe

Instanța Tribunalului Cluj a amânat două săptămâni pronunțarea în al doilea proces privind montarea plăcuțelor româno-maghiare la intrările în Cluj-Napoca. Asociația reclmantă a depus ca probe 2.500 de cereri din partea clujenilor pentru montarea plăcuțelor bilingve, respinse de Primărie.

După ce primul proces pentru montarea plăcuțelor bilingve a fost pierdut la Curtea de Apel de inițiatori pe chestiuni de procedură, deși la Tribunal câștigaseră, subiectul a revenit în atenția opiniei publice prin alt proces. În acesta este reclamantă Asociația Minority Rights Egyesulet reprezentată de avocatul Sandor Szocs, iar șase persoane fizice de etnie maghiară apar ca intervenienți în nume propriu pe portalul instanțelor de judecată. La dosar s-au mai depus prin poștă 397 de cereri de intervenție de către grupul de inițiativă musai-muszaj.ro, dar care nu apar pe portal.just.ro. Pârâta este bineînțeles Primăria Cluj-Napoca.

Astăzi, a avut loc primul și ultimul termen de judecată în acest dosar. Primăria nu și-a trimis reprezentant la sala de judecată, dar a depus anterior întâmpinare la dosar. Avocatul asociației și-a susținut cererea de chemare în judecată în sală. Acesta a răspuns la două excepții ridicate de Primărie. Prima, că nu ar fi îndeplinită condiția interesului și corelativ a calității procesuale active a Asociației.

Avocatul Szocs a spus că ”această asociație are dreptul de a reprezenta interesele comunitatii maghiare prin scopul ei. Societatea covila se compune din asociatii care apara interesele unor persoane. Interesul nostru este intarit de faptul ca exista un numar mare de cereri prin care s-a solicitat primariei aceste inscripții”. 2.500 de cereri respinse de Primărie au fost aduse la instanță de Bethlendi Andras, membru al grupului de inițiativă Musai-Muszaj. ”Noi în cadrul grupul de inițiativă Musai-Muszaj am hotărât în februarie că vom face cunoscut cât mai mult acest proces și am printat formulare prin care oamenii au putut cere la primărie montarea plăcuțelor. Am împărțit în oraș formulare cu ajutorul voluntarilor și am promovat acțiunea pe Facebook, unde grupul are 10.000 de aprecieri. Am regretat că nu ne-am implicat când a fost primul proces”, a declarat pentru Clujust.ro Bethlendi Andras.

”Imi pare rau ca trebuie sa depun aceste cereri, dar unul din argumentele conventiei cadru de la Strasbourg este interesul oamenilor. Sunt peste 2500 de cereri individuale depuse la primarie cu raspunsuri negative. 2.500 de oameni reprezintă 5 % din populatia Clujului.  Este de notorietate ca mobilizarea cetatenilor este un lucru greu. La o manifestatie la care participa 2 % din populatie e o reusita. Abia se trece de 3 %. Acesti cetateni s-au obosit sa treaca pe la functionarii nu foarte prietenosi ai primariei pentru a integistra aceste cereri.”, a spus la Tribunal avocatul Sandor Szocs.

A doua exceptie ridicată de juriștii Primăriei a fost că primarul municipiului nu are calitate procesuală pasivă în acest litigiu. ”In hotararea 99/2002 a consiliului local s-a decis montarea placutelor, iar primarul a fost insarcinat cu punerea în aplicare. Primarul nu numai ca are calitate, dar e singura entitate care se poate ocupa de aceasta chestiune”, a spus avocatul.

Având cuvântul pe fond, avocatul Szocs a precizat: ”Realizarea acestui drept trebuie privit ca orice drept fundamental. In alte orase unde ponderea minorității e sub 20 % scrie denumirea si in maghiara, ceea ce poate fi interpretata ca o discriminare fata de populatia maghiara din Cluj. Nu e chestiune etnica, e vorba de onorarea drepturilor unor cetateni”

In cererea de chemare in judecată, reprezentanții asociației au cerut ca prin sentinţa ce se va pronunţa să oblige primărie la ”instalarea indicatoarelor oficiale toponimice de delimitare a municipiului Cluj-Napoca trilingve, în limba română, în limba maghiară şi în limba germană, cu inscripţiile „CLUJ-NAPOCA”,”KOLOZSVÁR”,”KLAUSENBURG”, sau ”la instalarea indicatoarelor oficiale toponimice de delimitare a municipiului Cluj-Napoca bilingve, în limba română şi în limba maghiară, cu inscripţiile „CLUJ-NAPOCA”,”KOLOZSVÁR”

placute bilingve -cluj-napoca kolozsvar

Motivele invocate în susținerea cererii:

1. În conformitate cu Legea 215/2001, în localităţile în care ponderea unei minorităţi depăşeşte 20%, în mod obligatoriu se va afişa denumirea localităţii şi în limba acelei minorităţi. Atunci când a apărut Legea 215/2001 erau în vigoare datele oficiale ale recensământului din 1992. Conform acelui recensământ, minoritatea maghiară avea o pondere de 23% din populaţia oraşului.

Pentru a nu exista dubii şi pentru corecta executare a legii, Guvernul României a adoptat H.G. nr.1206/2001, care conţine o listă concretă a localităţilor vizate. Pe aceea listă figurează şi „CLUJ-NAPOCA-KOLOZSVÁR”.

Pentru evitarea oricăror interpretări echivoce, care s-ar putea datora unor modificări în ponderea populaţiei localităţilor vizate, datorate distanţei de zece ani faţă de recensământul la care se raportează Legea 215/2001 sau chiar de la apariţia acesteia şi până la executarea dispoziţiilor ei, această lege, în articolul 131 prevede, că dispoziţiile legii (art.76) sunt obligatorii şi în ipoteza în care ponderea minorităţii vizate între timp a scăzut sub 20%.

În concluzie, chiar dacă în prezent, ponderea minorităţii maghiare în municipiul Cluj-Napoca este sub 16%, se impune amplasarea plăcuţelor solicitate de noi, datorită unor dispoziţii legale concrete şi imperative.

2. Convenţia Cadru de Protecţie a Minorităţilor încheiată la Strasbourg şi ratificată de România, prin Legea 33/1995, prevede că inscripţiile bilingve de delimitare a localităţilor sunt obligatorii în situaţiile în care:

a.) minoritatea vizată are un număr însemnat de locuitori în localitatea respectivă;

b.) este tradiţională, a lăsat semne culturale vizibile, adică valori culturale;

c.) există o cerere suficientă.

Credem că un număr actual de cca. 50.000 de locuitori maghiari este o cifră suficientă care să justifice realizarea dreptului pretins prin prezenta cerere.

În ceea ce priveşte litera b., în sensul de minoritate tradiţională, cred că nici nu se pune problema discutării acestei chestiuni, deoarece maghiarii erau prezenţi încă de la momentul fondării Clujului ca localitate.

Cât despre valorile culturale lăsate de maghiari, ele sunt atât de evidente, încât sunt de notorietate publică locală sau chiar internaţională. Biserica Romano-Catolică ”Sfântul Mihail” (Szent Mihály Templom) din centrul Clujului, Biserica Reformată de pe strada Kogâlniceanu, Cimitirul Hazsongárd sunt doar câteva exemple elocvente şi cât se poate de vizibile.

Refuzul cererii noastre ar reprezenta totodată negarea acestor valori. O asemenea intoleranţă care s-ar putea exprima astfel, ar putea afecta grav sentimentele maghiarilor din oraşul nostru. Relaţiile interetnice din Cluj sunt bune. Căsătoriile mixte sunt numeroase, la fel ca relaţiile de prietenie individuale dintre români şi maghiari. Tensiunile interetnice sunt nesemnificative. În concluzie, respingerea cererii noastre ar conduce la o indignare şi în rândul românilor, mai ales în cercurile intelectuale ale societăţii civile.

Cele trei condiţii mai sus arătate nu sunt cumulative. De aceea, considerăm că şi saşii, care cândva au trăit în număr însemnat în oraşul nostru ar merita inscripţia: ”Klausenburg”

Cererea adresată Primarului Municipiului Cluj-Napoca, servind ca procedură prealabilă, reprezintă totodată  justificare a interesului comunităţii maghiare din Cluj în sensul onorării ei.

3. Dispoziţiile art.131 raportate la art.76 din Legea 215/2001, se coroborează cu Convenţia-cadru din 1995, de la Strasbourg. Care ar fi soluţia dacă ele nu ar exista ca norme imperative?

Credem, că şi în lipsa lor s-ar impune onorarea cererii noastre, nu numai din considerente morale, ci şi din motive juridice clare. Aşadar, obligativitatea afişării în mai multe limbi a denumirii localităţii este obligatorie acolo unde ponderea unei minorităţi depăşeşte 20%. Însă, o pondere sub acest prag nu înseamnă o interdicţie a afişării bilingve. O solicitare din partea minorităţii a cărei pondere nu depăşeşte 20% nu poate fi refuzată, decât dacă este vorba de un număr extrem de redus de locuitori. De exemplu, dacă Clujul ar avea un număr de 5, sau chiar 500 de locuitori maghiari, atunci solicitarea noastră, deşi ar fi justificată, ar putea apărea ca un abuz de drept.

În condiţiile în care peste pragul de 20% este obligatorie afişarea numelui localităţii şi în limba minorităţii ce a depăşit această pondere, înseamnă că sub acest prag se poate afişa. Refuzul unei asemenea cereri în privinţa unui număr mare de locuitori este un abuz grav. Aşa cum am mai arătat, Clujul are 50.000 de locuitori de etnie maghiară. Numai în judeţul nostru există trei municipii (nu oraşe) unde numărul total de locuitori nu atinge această cifră.

Sunt multe localităţi în care ponderea unor minorităţi naţionale, fiecare în parte, nu atinge nici pragul de 5%, totuşi se afişează pe indicatoare oficiale denumirea localităţii în mai multe limbi. Un exemplu elocvent este municipiul Timişoara, unde există indicatoare în cinci limbi. Iar timişorenii, cu toţii, sunt mândrii de acest lucru.

Prin raportare la comunităţile maghiare din oraşele mai sus amintite, se poate constata o discriminare a comunităţii maghiare clujene, prin gestul refuzării afişării denumirii în limba maternă a membrilor acestei comunităţi.

Avându-se însă în vedere cele invocate mai sus, la punctul 1, adică dispoziţiile imperative ale articolelor 76 şi 131 din Legea 215/2001, argumentele sub acest punct servesc ca o interpretare a fortiori ratione a problemei deduse judecăţii.

4. În fine, dar nu în ultimul rând, se impune amplasarea tăbliţelor şi pentru că, potrivit Tratatului de înţelegere, cooperare şi buna vecinătate dintre România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara la 16 septembrie 1996, ratificat de Legea nr. 113/1996, părţile se obligă să asigure reciproc cele mai favorabile drepturi minorităţilor. Altfel spus, dacă în Ungaria intervine o lărgire a drepturilor minorităţii române, atunci şi autorităţile române vor asigura aceeaşi facilitate comunităţilor aparţinând minorităţilor naţionale.

Vorbind la modul concret în Republica Ungară, în Legea CLXXIX din 2011 privitor la drepturile minorităţilor se prevede că: „în cazul în care într-o localitate sau aşezare conform recensământului, procentul unei naţionalităţi atinge 10%, autoritatea locală şi primăria, la solicitarea autorităţii de autoguvernare al minorităţii naţionale din localitatea respectivă, care se află în subordinea ei, are obligaţia de a asigura: (lit.d.) Plăcuţe care indică denumirea străzilor şi a localităţilor, pe lângă formularea şi scrierea în limba maghiară, trebuie să cuprindă şi denumirile tradiţionale în limba naţionalităţilor respective”.

Referitor la tratatele internaţionale mai sus invocate, la valoarea imperativă a dispoziţiilor acestora, amintim şi dispoziţiile Constituţiei României în ce priveşte forţa juridică a acestora, cu privire la problemele privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Poziția Primăriei Cluj-Napoca

 

Comments

comentarii

Tendință ascendentă a evoluției infecțiilor respiratorii și a cazurilor de gripă. În ultima săptămână, la Cluj au fost raportate trei decese și 1.544 de cazuri de gripă, astfel încât Clujul se plasează pe primul loc la niveț national după numărul cazurilor raportate.... Citește mai mult
Rezidenții ar putea susține examenul de obținere a titlului de medic în oricare dintre centrele universitare în care au efectuat minimum 6 luni de pregătire de bază.... Citește mai mult
Sărbători fericite!
APBCT

Lasă un răspuns