Caz nemaiîntâlnit: Un inculpat acuzat de trafic de minori a fost sărutat de concubina lui, minoră, care are calitate de persoană vătămată în dosar și nu avea voie în sala de judecată. Ambii au fost amendați cu câte 1.000 de lei. Bărbatul a contestat amenda judiciară și a obținut reducerea ei la 500 de lei.

Motivarea încheierii penale

Pe rol fiind soluționarea cererii de anulare a amenzii judiciare aplicate inculpatului L.M  prin încheierea penală din data de 26.06.2015 în dosarul cu nr.955/117/2015 aflat pe rolul Tribunalului Cluj.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul L.M, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Gherla, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. M. A, din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosarul cauzei.

Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj este reprezentat prin procuror L.C.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care,

Instanța procedează la identificarea inculpatului L.M care arată că este fiul lui A și R, născut la data de 06.10.1980.

La întrebarea instanței, inculpatul L. M, arată că își menține cererea de anulare a amenzii judiciare aplicate prin încheierea de ședință din data de 26 iunie 2015.

Instanța constată că cererea este formulată în termenul prevăzut de lege.

La întrebarea instanței, inculpatul L.M., învederează instanței împrejurarea că cunoaște motivul pentru care a fost sancționat la termenul de judecată din data de 26 iunie 2015, respectiv faptul că concubina sa C. M. a intrat în sala de judecată și l-a sărutat.

Instanța întreabă participanții dacă mai au de formulat alte cereri.

Atât reprezentanta Ministerului Public cât și apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, arată că nu au cereri de formulat.

Față de această împrejurare, instanța acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a cauzei.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul L.M, solicită instanței să anuleze amenda aplicată inculpatului având în vedere că temeiul legal pe care instanța de fond a dispus aplicarea acestei amenzi a fost art. 283 alin. 4 lit. h C.p.p., acest temei legal nefiind  cel pe baza căruia ar putea să i se acorde o amendă inculpatului. Prin urmare, consideră că soluția este cea de anulare a amenzii indiferent de motivele pe care le-a dispus instanța. De asemenea, consideră că încheierea de ședință nu prevede expres motivele pe baza cărora s-a aplicat amenda judiciară, nu se prevede efectiv o argumentare clară care să motiveze aplicarea acestei amenzi.

Reprezentanta Ministerului Public, apreciază că în cauză amenda judiciară a fost temeinic pusă în sarcina inculpatului și că ea se impune a fi menținută, prin urmare, se opune anulării acestei amenzi.

Arată că, ceea ce a semnalat apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat este perfect real. Într-adevăr, temeiul 283 alin. 4 lit. h C.p.p. apare ca fiind inapt să susțină aplicarea unei astfel de sancțiuni dar, în opinia sa, este o simplă eroare materială întrucât așa cum se poate observa litera „h” sancționează fapte sau abateri săvârșite de avocații părților. Câtă vreme sancțiunea a fost aplicată părților este evident că instanța a avut în vedere temeiul de la litera „ g”, care se aplică pentru sancțiuni săvârșite de părți.

Sub aspectul temeiniciei, arată că din toate actele dosarului, inclusiv cele din faza de urmărire penală a rezultat în mod cert că inculpatul este o persoană violentă, recalcitrantă. Apoi, în cursul cercetării judecătorești a rezultat că persoanei vătămate i-a fost conferit statutul de persoană vulnerabilă, chiar ședința a fost declarată nepublică, ceea ce a însemnat că, din punctul de vedere al instanței, persoana vătămată avea interdicție totală de a intra în sală și de a lua contact cu inculpatul.

De asemenea, deși nu rezultă din încheierile de la dosar, dar rezultă cu certitudine de pe înregistrările ședințelor de judecată, această atitudine recalcitrantă a inculpatului s-a manifestat la fiecare termen de judecată, de fiecare dată instanța a avertizat că urmează sancțiune în cazul repetării unor astfel de comportamente, iar comportamentul care a determinat aplicarea sancțiunii, (respectiv că persoana vătămată deși nu avea voie să intre în sală, a intrat, a venit și a sărutat inculpatul care i-a și răspuns), nu a fost singular  ci avusese loc și la termen anterior.  Dincolo de toate aceste aspecte, spune că un astfel de comportament chiar și între persoane care au voie să participe în ședință publică, i se pare un fapt care în mod evident atrage aplicarea unei sancțiuni judiciare. Așa cum se poate observa sancțiunea a fost aplicată ambelor părți, dar oricum inculpatul are și acest talent la instigare la astfel de comportamente. În plus, arată că inculpatul a răspuns provocării persoanei vătămate. Arată că, caracterul repetat al unor astfel de comportamente, existența acestor comportamente rezultă fără nicio problemă din înregistrările ședințelor de judecată.

Arată că este de acord ca instanța să reexamineze cererea sub aspectul reducerii ei, întrucât cumva persoana vătămată a determinat producerea acestui incident.

În replică, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul L.M, crede că nu are relevanță în cauză dacă s-au repetat sau nu astfel de comportamente, obiectul cauzei fiind solicitarea de anulare a unei amenzi aplicată prin încheierea de ședință atacată, anterior nu s-a aplicat nicio amendă, mai mult,  nici în încheiere nu s-a prevăzut faptul că s-a întâmplat o altă situație similară.

Cu privire la caracterul de instigator al inculpatului, crede că nu poate să se ia în calcul o astfel de atitudine pentru că situația a fost următoarea: s-a audiat persoana vătămată, aceasta s-a prezentat în sala de judecată, a sărit la gâtul inculpatului și l-a sărutat în timp ce acesta se afla în boxă. Inculpatul  nu avea cum să o instige pentru că nici nu avea cum să discute personal cu ea. Crede că caracterul violent al inculpatului nu există.

Inculpatul L.M, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză.

T R I B U N A L U L

La data de 27.07.2015 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj, sub nr. de mai sus, cererea formulată de  inculpatul L.M, prin care solicită anularea amenzii judiciare în cuantum de 1000 lei  care i-a fost aplicată în dosarul penal nr. 955/117/2015 al Tribunalului Cluj prin încheierea penală din data de 26.06.2015, în care este trimis în judecată pentru săvârșirea a trei infracțiuni de trafic de minori și o infracțiune de trafic de persoane. Cererea nu a fost motivată, însă la termenul de astăzi inculpatul prezent a arătat că a fost amendat pentru aceea că, concubina sa a intrat în sala de judecată și l-a sărutat.

Analizând prezenta cerere prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că aceasta este în parte  întemeiată.

Astfel, prin încheierea de ședință din data de 26.06.2015 instanța investită cu soluționarea dosarului penal nr. 955/117/2015 a dispus sancționarea inculpatului L.M și a persoanei vătămate C.M cu amenda judiciară în sumă de 1000 lei în baza art. 283 al. 4 lit. h C.p.pen., în cuprinsul încheierii neregăsindu-se motivele pentru care instanța a dispus luarea acestei măsuri.

În ciuda acestui fapt, la acest termen de judecată, atât inculpatul prezent cât și apărătorul din oficiu și reprezentanta parchetului au explicat rațiunea pentru care instanța a aplicat celor doi sancțiunea amenzii, respectiv faptul că deși fusese declarată ședința nepublică potrivit art. 352 al. 3 C.p.pen. iar persoanelor vătămate li se atribuise statut de persoane vulnerabile, minora C.M, persoană vătămată, a intrat în sala de judecată în timpul ședinței și l-a sărutat și îmbrățișat pe inculpat, care i-a răspuns la rândul său.

Potrivit art. 284 al. 2 C.p.pen. persoana amendată poate cere anularea sau reducerea amenzii iar în situația în care aceasta justifică de ce nu și-a putut îndeplini obligația, se poate dispune anularea sau reducerea amenzii.

S-a criticat încheierea de ședință din data de 26 iunie 2015 atât sub aspectul indicării unui text de lege greșit, cât și sub aspectul temeiniciei sancțiunii aplicate, pe considerentul că minora a fost cea care a generat întreaga situație, prin intrarea în sala de judecată și manifestările de afecțiune către inculpat.

Într-adevăr, art. 283 al. 4 lit. h C.p.pen. are în vedere nerespectarea de către avocați a măsurilor dispuse de către președintele completului de judecată, textul legal incident în situația data fiind art. 283 al. 4 lit. g C.p.pen., însă opinăm că în realitate, suntem în prezența unei simple erori materiale care nu este în măsură să afecteze legalitatea încheierii contestate.

Pe de altă parte, considerăm că este justificată solicitarea privind reducerea sancțiunii aplicate, deoarece, deși inculpatul a răspuns manifestărilor de afecțiune ale persoanei vătămate, tulburând bunul mers la ședinței de judecată prejudiciind cadrul solemn al acesteia, totuși opinăm că acesta nu a avut un rol activ în situația creată, aceasta fiind creată de conduita nepotrivită a persoanei vătămate.

Pe cale de consecință, apreciem că se impune admiterea  în parte a prezentei cereri și reducerea cuantumului amenzii aplicate la suma de 500 lei.  În baza art. 275 alin. 3 C.p.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.”

Comments

comentarii