fbpx

ÎCCJ: Omisiuni în acordul de recunoaștere a vinovăției semnat de deputatul Adrian Gurzău

Înalta Curte a trimis acordul de recunoaștere a vinovăției semnat de deputatul de Cluj Adrian Gurzău la șeful Secției de combaere a corupției din cadrul DNA pentru completarea unor omisiuni.

ÎCCJ trebuia să se pronunțe în 18 noiembrie cu privire la acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între procurorii DNA și deputatul PMP de Cluj, Adrian Gurzău, însă a constatat că acesta prezintă omisiuni.

”In temeiul dispozitiilor art.484 alin.1 Cod procedura penala raportat la art.482 lit.d Cod procedura penala, dispune sesizarea conducatorului PIICJ- DNA – Sectia de Combatere a Coruptiei în vederea acoperirii omisiunilor din continutul acordului de recunoastere a vinovatiei privindu-l pe inculpatul Gurzau Adrian, în sensul de a se preciza cuantumul folosului pretins sau obtinut de inculpat, ca efect al savarsirii infractiunii prevazute de art. 291 al. 1 C.p. cu referire la art. 7 din Lg. 78/2000.

Dispune ca în termen de cel mult 5 zile de la comunicarea prezentei hotarari sa înainteze instantei aspectele solicitate mai sus.

In baza art.362 alin.2 Cod procedura penala raportat la art.208 alin.5 Cod procedura penala, constata legalitatea si temeinicia masurii preventive a controlului judiciar luata fata de inculpatul Gurzau Adrian, masura pe care o mentine. Cu drept de contestatie în 48 de ore de la comunicare în ceea ce priveste masura preventiva.”, se arată în încheierea instanței.

Următorul termen la ÎCCJ este în 16 decembrie.

În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

”În perioada 30.03.2015-02.03.2016, inculpatul Gurzău Adrian a pretins și obținut de la inculpata Toncescu Angela, membru și începând cu data de 2 iulie 2015, președinte al Consiliului de Administrație al S.C. Carpatica Asig SA și de la o altă persoană din conducerea aceleiași societăți, foloase patrimoniale necuvenite constând în indemnizații lunare, mascate prin încheierea unor contracte între firma pe care o reprezentau aceștia din urmă, în calitate de beneficiar și o societate, al cărui administrator, în fapt, era inculpatul.

Concret, la data de 2 noiembrie 2015, a fost încheiat un contract al cărui obiect îl constituia furnizarea, de către firma controlată de deputat, a unor servicii specializate de tip”call – center”, pe o durată minimă de 5 ani. Valoarea contractului pentru primele trei luni (perioada pilot test) a fost stabilită la suma de 10.000 de euro + TVA, plătită de S.C. Carpatica Asig SA lunar, urmând ca pentru următoarele 60 de luni, valoarea contractului să fie de 4.000 de euro+TVA, pe fiecare lună. Contractul astfel încheiat a fost păgubos pentru Carpatica Asig SA, în contextul în care, la momentul încheierii, societatea de asigurări avea un departament compus din patru angajați ai societății, care desfășurau activități similare, la costuri mult mai scăzute.

În schimbul acestor foloase, inculpatul Gurzău Adrian și-a traficat influența asupra membrilor Consiliului A.S.F., astfel încât să influențeze votul acestora pentru urgentarea procedurii de avizare a inculpatei Toncescu Angela în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al S.C. Carpatica Asig SA și pentru ca aceasta să nu fie sancționată pentru nereguli constatate în activitatea anterioară.

Totodată, deputatul Gurzău Adrian, prevalându-se de calitatea de demnitar și de membru al Comisiei de cercetare a abuzurilor, corupției și pentru petiții din Camera Deputaților, și-a exercitat influența și în direcția  prelungirii perioadei de redresare pe bază de plan a S.C. Carpatica Asig S.A., deși Direcția de supraveghere și control – Sectorul asigurări-reasigurări propusese anterior Consiliului A.S.F. constatarea stării de insolvență a acesteia.

În prezenţa apărătorului ales, inculpatul Gurzău Adrian a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei aplicate, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv:

         – 2 ani și 8 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o perioadă de 3 ani și interzicerea pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat și de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

 Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în condiţiile stabilite de instanţă, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns